Category: Arta si societate

  • Jocul din fisa postului

    Toti am purtat la un moment dat vina de a fi jucat Solitaire la birou, in timp ce seful nu era prin preajma. Din pacate indemanarea la acest joc nu aducea niciodata bani in plus la salariu. Insa pe masura ce angajatii devin cel mai valoros bun al unei companii si motivarea lor o chestiune tot mai pregnanta, jocurile la serviciu se pot transforma intr-o sursa de venit secundara.Snowfly, o companie americana din Wyoming, a dezvoltat un program de motivare a angajatilor cu ajutorul jocurilor de pe Internet, impacand si managerul si subalternul. Astfel, angajatilor li se dau anumite sarcini, cum ar fi indeplinirea unui obiectiv sau ajungerea la serviciu la timp, iar la atingerea lor acestia primesc un card care le permite sa joace un joc online la alegere. Bineinteles ca o runda de joc este cat se poate de scurta, in jurul a 10-15 secunde, insa daca este castigata aceasta ii aduce angajatului puncte care se aduna in contul lui si care pot fi transformate in cadouri sau bani. Iar cadourile pot fi orice de la bonuri valorice la Starbucks, carduri de debit ce pot fi utilizate pe eBay sau PayPal sau chiar zile libere de la serviciu.Andy Orr, presedinte si CEO al companiei Circulation Services, un call center care asigura servicii de customer service, spune ca motivarea angajatilor a fost mereu o sarcina extrem de dificila. Insa in ultimul an si jumatate de cand Orr a inceput sa foloseasca sistemul Snowfly, atat prezenta, cat si productivitatea s-au imbunatatit. “Aceste jocuri indeparteaza monotonia si incurajeaza munca”, spune el. “Intre apeluri angajatii, se pot juca, iar daca primesc un apel, jocul se opreste automat si poate fi reluat la incheierea apelului.” Compania lui Orr a alocat un buget lunar de 4.000 de dolari pentru a acoperi costurile lui Snowfly si a premiilor, iar acesta spune ca sistemul se plateste singur, deoarece angajatii muncesc mai mult pentru a castiga puncte, iar compania isi poate permite sa ii plateasca mai mult.

  • Viitor de vanzare

    Alcatuirea unui portofoliu echilibrat de investitii este o sarcina pe cat de dificila pe atat de personala. Sa fie arta si actiuni, obligatiuni si imobiliare sau valuta si Steen? Cel putin aceasta este intrebarea pe care Ron Steen, in varsta de 19 ani, spera sa o aduca pe buzele a cator mai multi oameni de afaceri. In luna august Steen s-a pus pe el insusi la vanzare pe eBay. De fapt, o bucata din viitorul sau. Tanarul student aspirant vrea sa isi vanda 2% din toate castigurile sale viitoare celui care va licita mai mult, pretul de incepere fiind 100.000 de dolari. El vrea sa isi plateasca cu acesti bani studiile universitare.”Sunt un tip foarte inteligent si o investitie sigura”, spune el in prezentarea pe care si-o face pe eBay. Steen spune ca se asteapta sa castige mai mult de 125.000 de dolari pe an pana la varsta de 65 de ani, varsta pana la care un potential investitor si-ar amortiza o investitie de 100.000 de dolari. De fapt Steen ar trebui sa castige in medie 1,5 milioane de dolari pe an pentru ca investitia sa aiba un randament anual de 6%. Bineinteles ca propunerea de afaceri a lui Steen nu a convins pe toata lumea. eBay a sters licitatia lui Steen dupa numai 5 zile pe motiv ca a violat politica de caritate a site-ului. In plus bloggerii au semnalat ca in anuntul sau se gaseau greseli de ortografie. Deocamdata tatal lui Steen il ajuta sa isi plateasca studiile la Universitatea de stat California din Fullerton. Insa tanarul Steen spune ca este optimist in legatura cu sansele sale si ca un investitor va aparea pana la urma, ceea ce pune intr-o noua lumina conceptul de investitii in educatie.

  • Zbor deasupra unui cuib de business

    Cateva mii de euro pe ora de zbor si zbori de la Bucuresti la Paris in mai putin de doua ore, cu tot cu check-in si ridicarea bagajului. Gustarile si sampania sunt incluse in pret.Fabrica Volvo Aero din Suedia. Discutie cu un inginer care se ocupa de intretinerea si mentenanta motoarelor de avioane private. “Este cea mai interesanta parte din munca mea”, spune suedezul. “Cand intra un motor de business jet in reparatii sau la testari, gasim tot felul de obiecte interesante blocate in reactor. Am gasit chei, bancnote si chiar un turban.” Marturia nu socanta, ci savuros de amuzanta a inginerului care repara motoare cu reactie dezvaluie impresionant de multe in doar cateva cuvinte. Pe larg, cert este ca proprietarii sau pasagerii de elita ai avioanelor private, purtatori de turbane, risipitori de bancnote sau posesori de chei care descuie usi importante se invart in cercuri inalte. Viata managerilor de multinationale sau a antreprenorilor care conduc afaceri de milioane de dolari este, intr-adevar, o goana perpetua dupa tranzactii, parteneriate si piete unde sa isi extinda companiile si sa isi plaseze fortele de vanzari. Doar ca goana continua devine un periplu elegant si comod pe rute europene sau transatlantice atunci cand oamenii de afaceri in cauza zboara cu avioane private, la bordul carora pot vorbi la telefon nestingheriti sau pot inchina un pahar cu vin frantuzesc de colectie. Tratament regesc, ar spune unii. Nivelul la care se fac afacerile in era noastra, ar recunoaste altii, mai realisti. Manageri romani sau straini, dar care lucreaza pe piata romaneasca incep sa foloseasca frecvent business jet-uri care le ofera servicii impecabile, greu de gasit pe liniile comerciale, dar si confortul sporit al unui transport ultrarapid. Richard Moat, CEO al Orange Romania, Ali Ergun Ergen, director de dezvoltare in cadrul Baneasa Developments, sau Andreea Mihai, director de marketing pentru Carrefour Romania, au folosit de mai multe ori zboruri cu avioane private sau au inchiriat elicoptere pentru a se deplasa mai repede catre anumite destinatii. De ce au ales sa plateasca mii de euro pentru o ora la bordul unei aeronave de lux? Motivatiile sunt variate si includ timpul scurt de check-in si de imbarcare, mancaruri si bauturi rafinate, avantajul de a zbura cu toata echipa pentru a incheia un deal sau chiar alternativa ideala la infrastructura rutiera, cand trebuie sa acopere mai multe orase din Romania intr-o singura zi. Motivatiile nespuse, probabil, se refera si la “mana nevazuta a PR-ului”, care regleaza fin orice business – imaginea unei companii care detine sau foloseste un avion particular vorbeste de la sine pentru partenerii dar si pentru competitorii ei. Revista Fortune a realizat chiar un studiu care demonstra ca majoritatea corporatiilor de talie globala care detin business-jet-uri sunt mai profitabile si au incasari mai mari decat cele care foloseau liniile comerciale.Nevoile de mobilitate si flexibilitate ale acestor manageri au dat aripi unei intregi industrii a zborurilor de business. Sute de avioane private decoleaza zilnic de pe aeroporturi din toata lumea. Traficul de business s-a dublat in Romania in ultimii ani. De acest lucru profita operatorii locali precum Tiriac Air si Eurojet, companii care inchiriaza aeronave echipate VIP pentru curse interne si externe. Jucatorii de pe piata locala a zborurilor private se gandesc serios sa mai faca achizitii de avioane de lux pentru anii viitori, in timp ce managerii de top afirma cu siguranta ca vor apela la inchirierea avioanelor private pentru deplasari urgente. Intre timp, pentru cei care declara ca private jet-urile sunt capricii sau excentricitati “de import” ale companiilor, un sfat: ia priviti, nu cumva concurenta zboara chiar acum pe deasupra?

  • De 50 de ori mai multe masini de inchiriat

    In urmatorii patru ani, 50.000 de masini ar putea fi disponibile pentru inchiriat pe piata romaneasca de rent-a-car. Potrivit estimarilor lui Dudy Perry, director general executiv al Sixt New Kopel, cel mai nou jucator de pe piata, exista mai multi factori care vor creste de 50 de ori numarul de masini existente. Printre acestia, cei mai importanti sunt turismul si dezvoltarea de noi servicii ? cum sunt companiile de asigurari care folosesc masini inchiriate pentru a inlocui masinile asigurate avariate.In Romania, piata de rent-a-car este inca la inceput si, in ciuda prezentei unor jucatori internationali ca Hertz, Avis, Budget, Europcar, Sixt si National, flota interna cuprinde actualmente doar 1.000 de masini de inchiriat.In prezent, pretul de inchiriere al unui autovehicul pleaca de la 25 de euro pe zi, pentru o masina din clasa mini sau medie, si poate ajunge la cateva sute de euro pentru o limuzina, dar piata de rent-a-car va deveni mai permisiva. Cei care isi permit sa inchirieze un automobil sunt, cu precadere, oameni de afaceri sau turisti straini. Hertz, liderul de piata din Romania si din lume, are in principal clienti straini, din care 75% sunt oameni de afaceri veniti in Romania pentru o scurta perioada de timp, conform lui Jean-Alain Grumbach, director general al Hertz Romania.Daca pretul ar fi mai mic, clientii ar fi mai numerosi, insa problemele cu care se confrunta firmele de profil din Romania sunt legate mai ales de costurile de intretinere ale autovehiculelor: se consuma suspensii, amortizoare si cauciucuri mult mai mult decat in tarile vestice. Ratele de inchirieri cu 30-40% mai mari decat in tarile occidentale. Sistemul de “car replacement”, foarte uzitat in strainatate, prin intermediul caruia societatea de asigurari ofera clientului o alta masina daca a lui a fost avariata, desi este inca la inceput in Romania, reprezinta un mare castig pentru viitorul firmelor de rent-a-car si pentru clientii acestora. Deocamdata imaginea persoanei obisnuite care pleaca cu masina inchiriata in numai cateva minute este, inca, departe.

  • 200 de milioane de euro, dati disparuti

    Procurorii germani ancheteaza disparitia a 257 de milioane de dolari (200 mil. euro) din cadrul conturilor Siemens, intr-un caz de frauda care risca sa schimbe imaginea mediului de afaceri din Germania.Sase angajati sunt suspectati ca au colaborat pentru a transfera bani ilegal din conturile companiei germane spre alte conturi, iar ancheta se desfasoara concomitent in Germania, Elvetia, Italia si Ungaria. Procurorii au declarat ca directorul executiv al Siemens, Klaus Kleinfeld, nu este suspectat in aceasta frauda, chiar daca fostul director financiar si actualul director de real estate al companiei, Michael Kutschenreuter, se numara printre retinuti. Si alti membri din conducere sunt anchetati. In Elvetia, autoritatile cauta posibile conturi folosite pentru mita in vederea obtinerii unor contracte importante. Procurorii italieni isi concentreaza atentia asupra unor conturi bancare austrice controlate de un alt oficial al companiei Siemens, Karl von Jagemann, pe care-l suspecteaza de dirijarea directa a activitatilor de dare de mita, incepand cu mijlocul anilor ’90 si pana la sfarsitul anului trecut. Acesta a fost deja arestat, sub suspiciunea de frauda, deturnare de fonduri si spalare de bani.Suma lipsa a crescut treptat de la 20 de milioane de euro la inceputul anchetei la 100, iar apoi la 200 de milioane de euro si numarul persoanelor arestate a ajuns la sase. Siemens este, potrivit Wall Street Journal, compania cu cele mai mari vanzari din Europa, in domeniul tehnologiei, iar conducerea a declarat ca firma va colabora cu autoritatile germane pentru clarificarea situatiei, legand presupusa frauda de “acte individuale” in cadrul diviziei sale de cumunicatii fixe. Companiile din Germania sunt din ce in ce mai des implicate in scandaluri de coruptie si inselatorie, amenintand sa schimbe perceptia de cel mai propice loc pentru afaceri din lume.

  • Shopping la nivel SF

    Un dispozitiv manual care indruma clientii direct catre raionul cautat, care afiseaza preturile produselor, ii informeaza despre reduceri si ii anunta daca articolul lor preferat este in stoc. Asa se comporta gadget-ul care a lansat un nou concept in retail, numit Do It Yourself shopping.Ce presupune acest concept? In detaliu, clientii sunt asistati in febra cumparaturilor de acest dispozitiv care se gaseste deja in toate magazinele “inteligente” din lume. Febra high-tech a cuprins de acum un an hipermarketurile, iar retelele de magazine ca Metro in Germania si Food Lion in Statele Unite lansau gadget-marketurile Future Shop si Bloom. Gigantii industriei IT incep sa introduca acest concept si in magazinele mai mici. Provocarea consta de fapt in incercarea de a aduce tehnologia de maine intr-un domeniu blocat in trecut, caci vanzarea cu amanuntul foloseste inca tehnici vechi de 50 de ani. Retailerii colaboreaza deja cu liderii industriei, ca IBM si Cisco Systems, pentru a introduce dispozitive high-tech in viitoarele “magazine inteligente” ale secolului XXI. Do It Yourself shopping inseamna ca rafturile inteligente ii atentioneaza pe angajati cand stocurile de produse trebuie reinnoite. De asemenea, scannerele Pay by Touch permit plata cumparaturilor prin simpla inregistrare a amprentelor digitale ale clientilor, iar proiectorul Everywhere Display transforma orice suprafata intr-un touchscreen prin care articolul dorit este localizat. Avantajele noului sistem vor incheia era cozilor interminabile la casa si a colindatului haotic printre raioane.

  • Studiez, deci investesc

    Cu multi ani in urma, Michael Price, un investitor american legendar pe piata de capital, acorda un interviu pentru revista Money. Vorbea minute in sir despre actiuni, piete si alcatuirea de portofolii. Cand a fost intrebat daca are un MBA sau o CFA (certificare de analist financiar), Price a raspuns: “Tot ce am este experienta mea practica”. La fel cum unii investitori plaseaza bani in actiuni, pietre pretioase sau real estate, altii aleg sa investeasca in studiile lor, cel mai adesea studii postuniversitare, in cadrul unor programe de renume. Randamentul acestui tip de investitie? Multi analisti si specialisti in resurse umane s-au straduit sa calculeze randamentul pe care il poate produce un set de cunostinte. Principala problema pe care o ridica cuantificarea cunostintelor este tocmai faptul ca cel mai greu de masurat este efortul pe care “investitorul” l-a depus pentru acumularea acestor cunostinte.Managerii romani spun ca au investit si ar investi din nou fara reticente in viitorul lor. Emilia Bunea, director financiar si vicepresedinte in cadrul companiei de asigurari Interamerican, si Dragos Cabat, directorul diviziei de management al riscului la OTP Bank, sunt printre primii CFA (Chartered Financial Analyst) din Romania. Filiala locala OTP Bank valoreaza acum 213 milioane de euro, de 3,5 ori nivelul activelor nete. Interamerican a inregistrat, in primele noua luni ale anului, venituri din prime subscrise, din asigurari generale si de viata, de peste 11 milioane de euro.Mai tare ca un MBA”In anii ’94 eram director executiv intr-o companie de dezvoltare imobiliara si am ales sa urmez un master”, spune Emilia Bunea. “Singura optiune de pe piata era ASEBUS. Eu terminasem Politehnica si slujba mea era una full-time si imi doream si masterul si sa imi pastrez jobul. Am platit 2.000 de euro pentru master si imi facea mare placere sa merg, pentru ca aflam concepte noi de la colegii mei care lucrau deja pe pozitii importante in multinationale. Intre timp, insa, a intervenit o schimbare si m-am mutat la Capital Securities”, spune Bunea. Trei ani mai tarziu, in timp ce se ocupa de investment banking in cadrul Capital Securities, Emilia Bunea a primit recomandarea de a se inscrie la cursurile de Chartered Financial Analyst, adica un program de studii mai apreciat decat MBA-ul. “Am urmat cursul la distanta. A fost, cu siguranta, o investitie, pentru ca desi costurile programului nu erau foarte mari, avantajele ulterioare sunt semnificative”, explica directorul financiar al Interamerican. “A costat undeva intre 500 si 700 de dolari pe an, am suportat singura costurile cursurilor si a meritat, pentru ca este cea mai larg recunoscuta calificare la nivel mondial pentru profesionistii in investitii, in special managerii de portofolii si investment bankers. Faptul ca am avut aceasta diploma a contat destul de mult la interviurile de angajare”, afirma ea. “Nu am avut week-end vreme de trei ani””Pe parcursul studiilor, desi erau la distanta, am invatat mult si nu mai aveam notiunea de timp liber. Nu am avut week-end vreme de trei ani”, povesteste Bunea.Emilia Bunea spune ca a invatat analiza financiara si statistica, matematica financiara, evaluarea activelor, instrumente derivate si instrumente de fixed income. “Un aspect important al programului este faptul ca se pune mare accent pe etica”, spune Bunea. Ea este acum presedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania. Dragos Cabat, si el inginer de profesie, nu a apucat sa profeseze pentru ca a fost atras mai mult de domeniul economic, devenind, in 1995, unul dintre primii brokeri ai Bursei de Marfuri din Sibiu. A lucrat ca broker pana in 2001, cand a devenit Chartered Financial Analyst pentru OTP Bank. Dragos Cabat a fost primul roman care a inceput o CFA in Romania, in 1997, primind una dintre cele cinci burse acordate in toata lumea si, odata cu aceasta, aproape 20 de kilograme de carti. Pentru CFA de la OTP Bank, “diploma este o certificare a cunostintelor economice si financiare, urmatorul nivel dupa un MBA, dar CFA este considerata de cunoscatori drept ‘top of the top’”. Cursurile dureaza minim trei ani – trei examene, unul in fiecare an, ce trebuie trecute in ordine de la nivelul unu la trei. Examenele se sustin in aceeasi zi si de la aceeasi ora in toata lumea, iar testele sunt identice pentru toti candidatii.Daca in 2000 au fost patru romani absolventi de CFA, astazi in Romania sunt 65 de diplome, iar prognozele pentru anii urmatori sunt de 20-30 de absolventi in fiecare an. Si la nivel global, unde CFA este mult mai cunoscuta si recunoscuta, numarul de absolventi a crescut de la 35.000 in 1997 la 80.000 in 2006. Dragos Cabat a auzit pentru prima oara de CFA, inainte de finalizarea MBA-ului de la Canadian MBA, intre 1994 si 1995. “Pur si simplu mi-am depus CV-ul, ca la orice aplicatie pentru un job si am fost admis.” Nu numai ca a fost acceptat, dar a si primit o bursa dintre cele cinci la nivel mondial – taxa de inscriere si manualele pentru primul examen. Costurile unei CFA sunt de aproximativ 2.000 de dolari, “foarte putin in comparatie cu beneficiile ulterioare pe care le poti obtine. Progresezi pe toate planurile, mai ales pe cel profesional si, implicit, pe cel financiar. Este o garantie a unor standarde de etica pe care le are o CFA si a unor calitati profesionale de necontestat”, sustine Cabat. Promovabilitate, sub 35%Primul examen l-a sustinut la Praga, pentru ca, fiind singurul roman care urma o astfel de specializare in Romania, nu existau centre de examinare in tara. Pentru unele examene nu exista nici astazi centre in Romania si cursantii se deplaseaza in Germania sau Elvetia. “In Romania CFA nu este inca pretuita la adevarata valoare, insa este din ce in ce mai cunoscuta si mai cautata. Mai ales de angajatori”, sustine Cabat. Mai ales multinationalele privesc ca pe un mare avantaj diploma de CFA si, potrivit lui Cabat, absolventii de CFA sunt recunoscuti ca specialisti in orice domeniu financiar. CFA Romania, structura in care Cabat este membru, are deja parteneriate educationale cu Institutul Bancar Roman sau Reuters si are si o masa critica de absolventii in fiecare an pentru dezvoltarea de noi parteneriate, in domeniul bancar, al asigurarilor, pietelor de capital, fondurilor de investitii, fondurilor de pensii si, de ce nu, al guvernului”, spune Cabat despre cei 20 sau treizeci de absolventi ai CFA din fiecare an.Tot in 1997, absolventii de CFA din Romania se puteau numara pe degetele de la o mana – Cabat isi aminteste ca era un consultant al Ministerului de Finante care se ocupa de trezorerie, american, la Raiffeisen era un englez si un alt american la Fondul de Investitii American. CFA ramane un program exclusivist mai ales datorita ratei scazute de promovabilitate inregistrata la fiecare dintre cele trei examene – aproape de 35%. Minim 250 de ore pentru fiecare examenDar beneficiile sunt foarte mari. Dintre cei 64 de CFA romani au ramas in tara 45, acestia lucrand pentru banci comerciale, firme de asigurari, fonduri de investitii sau firme de brokeraj. “Pentru un absolvent, CFA este un proces pe viata. Clientii ne cer sa fim la curent in fiecare zi cu ce se intampla in domeniul financiar si studiile nu se opresc odata cu diploma.” Comparat cu un MBA, CFA este mult mai dificila. “Chiar daca este un proces de ‘self learning’, recomandarea este sa inveti minim 250 de ore pentru fiecare examen”, sustine Cabat. El spune ca nivelul de pregatire al unui absolvent de acum 20 de ani este la fel de ridicat ca si cel al unui absolvent din 2006. Testele sunt astfel gandite incat diploma CFA sa fie o garantie pentru angajator indiferent de varsta sau anul absolvirii posesorului de CFA. Primul examen este in proportie de 100% test grila, urmatoarele doua fiind 50% grila si 50% pe baza de intrebare-raspuns, insistand pe capacitatile de analiza, sinteza si creativitate.Este nevoie de foarte multa munca pentru o absolvire in doar trei ani. Daca esti declarat “picat” la unul dintre cele trei niveluri, trebuie sa astepti un an pana la urmatoarea sansa. “Intra cine vrea, iese cine poate”Daca in 1997 existau doar cinci burse la nivel global, acum fiecare tara care are o CFA Society ofera 10 burse. Este si cazul CFA Romania, unde numarul total de candidati ajunge la 300, iar inscrierea este libera pentru orice candidat. Dragos Cabat glumeste spunand ca “intra cine vrea, iese cine poate”.

  • Arhitectura in stil vechi se vinde bine

    Achizitia record a anului 2006, s-a ridicat, pe piata imobiliara bucuresteana, la o valoare de 16 milioane de euro. Protagonista a fost o vila situata pe un teren de 2.000 de metri patrati din zona Dorobanti.Cumparatorul vilei din Dorobanti, un om de afaceri roman, a achizitionat casa direct de la proprietari, depasind astfel estimarile consultantilor imobiliari privind cea mai scumpa vila vanduta in 2005, care indicau suma de 10 milioane de euro. Simtul estetic al investitorilor imobiliari a inceput sa detecteze noi oportunitati de investitii in casele cu aspect arhitectural deosebit. Cele mai cautate sunt cele apartinand stilului gotic, florentin, brancovenesc sau chiar art-nouveau. Tranzactia ar putea fi surclasata ca valoare doar de vanzarea Palatului Bragadiru, “Colosseum-ul” de pe Calea Rahovei, estimat la 26 de milioane de euro. Cladirea, ai carei proprietari sunt Ivona Fulicea, Ion Mihnea Romalo, Ana Constandaky si Irene de l’Epinay, cu totii urmasi ai familiei Bragadiru, este vizata de consultantii imobiliari pentru amenajarea unui hotel de lux. Un alt imobil cu mare potential pe piata de imobiliare high-class este cladirea care gazduieste Ambasada Canadei, situata in apropiere de Piata Romana si estimata la 6 milioane de euro.Aproximativ 80% dintre casele cu arhitectura deosebita sunt situate in zone rezidentiale din Bucuresti, cum ar fi Primaverii, Aviatorilor, Televiziune, Kiseleff, Rosetti, Piata Romana, Intercontinental, Gradina Icoanei, Foisorul de Foc sau Dorobanti. Factorii determinanti in evaluarea lor sunt suprafata si locatia. Astfel, preturile imobilelor si terenurilor din aceste zone a urcat de trei ori in ultimii ani, ajungand la peste 4.000 euro/mp.

  • Spectacol de fitness

    V-ati uitat in ultima vreme pe programul vreunei sali de fitness? Nu v-a atras atentia nici un termen care nu intra in vocabularul obisnuit? Lift, Pilates, indoor cycling sau spin, poate tae bo? WarriorSati? Rope Burn? Joneeba?

     

    Pasionatii de fitness sau macar fanii inraiti ai serialului „Totul despre sex“ s-ar putea sa fie familiarizati cu unii dintre acesti termeni, dar un amator care tocmai si-a dat seama ca trebuie sa faca ceva pentru a-si indrepta coloana cocarjata de atata stat la birou s-ar putea sa aiba ceva probleme in a deslusi denumirile misterioase ale noilor exercitii fizice.

     

    Reprezentantii salilor de fitness spun ca tehnicile de antrenament au evoluat o data cu piata. „Fata de acum cinci ani, cand am deschis prima sala, piata a evoluat foarte mult. Atunci erau doar sali de cartier, care predau ore clasice de aerobic, stil Jane Fonda, bazate pe sarituri si atat“, spune Alla Dobre, operations manager la World Class Health Academy din cadrul hotelului Marriott. In timp, si conceptia despre orele de sport a evoluat. „Daca la inceput mersul la sala era doar o moda, oamenii au inceput sa isi dea seama ca miscarea este vitala. In prezent, la fiecare club World Class s-a ajuns la peste 1.600 de abonati“, afirma Dobre.

     

    Conform unui sondaj realizat de companie la fiecare dintre cele 3 cluburi World Class, 40% dintre abonati vin de 3-4 ori pe saptamana la sala si 35% de 2-3 ori pe saptamana. Iar un abonament anual incepe de la 780 de euro si poate ajunge la 1.790 de euro, in functie de varianta aleasa.

     

    Avand in vedere timpul pe care pasionatii de fitness il petrec intr-o sala de specialitate, se pare ca metoda cea mai buna pentru a-i tine in priza pe cei care alearga, transpira si slabesc este sa uite de orele clasice de gimnastica, pentru a evita rutina si plictiseala. In consecinta, antrenorii de sport au inventat si chiar brevetat metode noi de antrenament. „Se organizeaza trai-ning-uri la fiecare sase luni, specializari, se face schimb de experienta cu instructori din alte sali sau participam la targuri unde aflam despre tendintele in materie de aerobic“, spune Alina Corcodel, network fitness coordinator la World Class.

     

    Astfel a aparut conceptul express, care consta intr-o serie de exercitii concentrate pe parcursul a 30 de minute. Mai mult, „pentru ca au venit clienti care lucrasera doi ani in sala si care spuneau ca nu au rezultate, am introdus ora de lift, care muta sala de forta in cea de aerobic“, spune Corcodel, explicand ca fiecare exercitiu lucreaza cu o anumita grupa musculara.

     

    Salile de sport din Romania au introdus pe lista cu ore de aerobic si concepte care au facut istorie pe plan mondial si care i-au transformat pe inventatorii lor din simpli antrenori de fitness in vedete milionare in euro. De exemplu, Pilates, care are milioane de adepte in toata lumea, a inceput sa fie in voga si printre amatoarele de sport din Romania. Tehnica Pilates a fost inventata de germanul Joseph Pilates, un pasionat de sport (a practicat schi, gimnastica, scufundari si arte martiale), la inceputul secolului trecut. Asistent medical de profesie, Pilates a incercat sa gaseasca o metoda prin care sa-i recupereze pe cei afectati de epidemia de gripa din 1918 si care fusesera imobilizati la pat. A inventat o serie de exercitii care se foloseau de greutatea proprie a corpului si care puneau accentul pe precizia miscarilor, cerand o doza ridicata de control. Germanul a introdus cele 500 de miscari Pilates si in sala de gimnastica pe care el insusi a deschis-o mai tarziu, cand a emigrat in Statele Unite.

     

    Piata pentru produsele Pilates a crescut de la cateva milioane de dolari la peste un miliard de dolari (750 de milioane de euro) in 2005. Doar in SUA existau in 2005 peste 10 milioane de practicanti ai acestei metode.

     

    O alta tehnica de aerobic care a prins foarte bine printre consumatorii de sport din Romania este tae bo, inventata de americanul Billy Blanks. Considerat un guru in fitness, Blanks este un antrenor de arte martiale devenit actor si ulterior milionar in dolari. Metoda de antrenament conceputa de Billy Blanks este o combinatie de arte martiale, dans, aerobic si muzica. Razvan Protasievici este unul dintre cei mai cunoscuti antrenori de tae bo din Romania si spune ca a gasit o noua reteta care se pare ca a prins foarte bine la femeile care isi doresc o forma de invidiat. „Am conceput o metoda proprie si am luat elemente din arte martiale, fitness, aerobic si alergari“, sustine instructorul. O ora, cat dureaza antrenamentul, miscarea este continua, chiar daca se alterneaza loviturile usoare cu cele mai dificile. Inarmate cu manusi si cu ambitie, cursantele trebuie sa-si coordoneze loviturile de brate cu cele de picioare. „Dureaza cam o luna sa te obisnuiesti cu miscarile, iar dupa doua luni ajungi sa te misti asa cum trebuie“, explica instructorul.

     

    Piata internationala de fitness a mers inca mai departe, iar salile de sport au introdus clase cel putin neortodoxe. Lantul american Crunch a lansat Stiletto Strength, un stil de aerobic inspirat de dans care include 15 minute de miscari pe tocuri, sau Cardio Striptease, un curs care provoaca batai accelerate de inima. Cu alte cuvinte, la moda este acum fitness-ul teatral.

     

    Pentru ca spiritualitatea orientala este la mare pret, salile de sport au inventat metode de antrenament ce pornesc de la miscarile de yoga – YogaRide, o combinatie de yoga si spinning,  sau Speedball – exercitii imbogatite cu miscari de tai chi, in care se foloseste o minge medicinala.

     

    Iar proaspetele mamici care doresc sa piarda din greutate merg la Stroller Strides, un program de 45 de minute care consta in miscari accelerate ale caruciorului si cateva intervale de exercitii de forta.

     

    Tot Crunch a introdus si o serie de programe de fitness bazate pe hituri de pe Broadway. In acest sezon, piesa aleasa este „The Wedding Singer“, iar cursantii pot castiga bilete la spectacol.

     

    O metoda sigura prin care o tehnica de antrenament face cariera si aduce bani buni inventatorului ei este sa ajunga preferata starurilor – macar a catorva. Mai nou, toate marile staruri sunt pasionate de Budokon. Conceptul, inventat de antrenorul american Kancho Cameron Shayne, este o combinatie intre arte martiale, altoita cu filozofie zen, si a atras adepti celebri precum Courteney Cox, Jennifer Aniston sau Meg Ryan.

     

    Iar cei pe care orele de aerobic cu nume complicate ii lasa indiferenti pot alege varianta numita gimnastica integrativa. Aceasta este de fapt un program conceput special pentru persoanele mai comode, in care se mizeaza pe gesturile cele mai simple pentru mentinerea siluetei, ca de pilda urcatul scarilor sau caratul cumparaturilor. De aici si pana la a considera sport o sedinta de cumparaturi nu mai e decat un pas.

  • Revolutia anti-MBA

    „Sa pretinzi ca-l inveti management pe un individ lipsit de experienta e ca si cum ai dori sa-i predai psihologia cuiva care nu a intalnit niciodata in viata lui o fiinta umana.“

     

    Cel care a scris aceste randuri nu este un oarecare, ci un veritabil guru al artei managementului, omul care in volumul „The End of the Strategic Planning“ demontase cu vehementa principiile care fundamentau gestiunea marilor intreprinderi ale lumii. Nu este singura isprava de rasunet a lui Henry Mintzberg (profesor de management la McGill, prestigioasa universitate anglofona din Montreal), omul care, in ochii multora, „a pacatuit“ cu un nou volum demolator: „Managers, not MBA’s, A Hard Look at the Soft Practice of the Managing and Managing Development“.

     

    Primul sau „denunt“ se refera la tendinta actuala de proliferare a spiritulul MBA, prin atragerea de studenti abia iesiti de pe bancile facultatilor sau a unor tineri proaspat angajati, care nu au avut prilejul sa se izbeasca de realitatile aspre ale managementului. Devenind tot mai mult un produs de marketing, MBA s-a indepartat de scopul pentru care fusese conceput: acela de a ingadui unor manageri istoviti sau sleiti de imaginatie sa se reimprospateze si sa-si impartaseasca experientele. Astazi diploma de MBA a devenit o diploma ca oricare alta: teoria a ajuns sa prevaleze in fata experientei, iar acest fapt, considera Mintzberg, reprezinta pacatul sau absolut. Cu toate ca actualele scoli de management surfeaza cu abilitate pe valurile succesului, iar popularitatea lor a ajuns sa determine navalirea, in fiecare deceniu, a circa un milion de posesori de MBA in spatiul economiei, acest succes, considera autorul, este doar iluzoriu. Managementul este, in opinia lui Mintzberg, o activitate care imbina mult mestesug (experienta) cu o anumita doza de arta (intelegere a lucrurilor) si ceva stiinta (analiza). O educatie care pune prea mult accentul pe una dintre aceste laturi va incuraja stiluri de conducere eronate. Nu avem nevoie de eroi in pozitiile de influenta (adica de artisti, care lasa totul pe seama intuitiei), nici de tehnocrati, ci de oameni devotati, echilibrati, capabili sa practice un stil de conducere care poate fi numit angajant. Oameni care sa creada cu tarie ca rolul lor este sa lase in urma organizatii mai puternice, nu doar actiuni mai valoroase la bursa. Cum se poate ajunge aici? Recon-cepand educatia manageriala si pricepand ca nimeni nu poate forma un lider intr-o sala de curs. Mintzberg nu se limiteaza sa critice, ci si ofera o buna parte dintre solutiile necesare pentru aceasta reconstructie educationala.