In 1993, Louis de Bernières a fost desemnat de prestigioasa revista Granta drept unul dintre cei mai buni tineri romancieri britanici. Un an mai tarziu, aparea cel de-al patrulea roman al sau, "Mandolina capitanului Corelli" — povestea de dragoste dintre fiica unui medic grec si un ofiter italian, pe insula Cefalonia din arhipelagul grecesc, in timpul ocupatiei italiene din al doilea razboi mondial —, pentru care scriitorul avea sa obtina Commonwealth Writers Prize 1994. Romanul a devenit rapid un bestseller international, fiind tradus in peste 30 de limbi, dramatizat pentru scena si pentru marele ecran.
Louis de Bernières, "Mandolina capitanului Corelli", Editura Curtea veche, Bucuresti, 2007
Category: Arta si societate
-
Dragoste in decor de razboi
-
Micile idei bune
Luand in considerare numarul de imprimante cumparate anul acela, eliminarea acestei optiuni a fost o idee care a dus la economisirea unei importante sume de bani. (Desigur, ar exista o solutie si mai buna: presupunand ca banca s-ar fi aflat, sa zicem, pe malurile Dambovitei, ideea aducatoare de bani ar fi fost sa nu se mai cumpere nicio imprimanta.)
|
Acest exemplu, unul dintre zecile asemanatoare care ne sunt oferite in cadrul volumul “Ideile nu costa”, a fost cules dintr-o ampla activitate de cercetare, care i-a purtat pe cei doi autori (cel dintai cu studii de matematica aplicata, profesor universitar si consilier pe probleme de management, cel de-al doilea – doctor in management strategic) prin 17 tari si mai mult de 150 de organizatii din mai multe ramuri economice.Analizand activitatea lor si comparand ceea ce functiona cu ceea ce nu functiona, cei doi au distilat o suma de concluzii, absolut necesare, spun ei, in activitatea oricarui manager al timpurilor noastre.
In fiecare zi, peste tot in lume, milioane de salariati sesizeaza probleme si oportunitati pe care managerii nu le vad. Altii, in schimb, le vad, le cultiva si le aplica: cu fiecare mica idee aplicata, un aspect al performantei se imbunatateste, iar pe masura ce angajatii isi vad ideile folosite, stiu ca au un impact asupra organizatiei si se implica in munca lor.Robinson & Schroeder au in acest sens cateva recomandari: este important sa urmarim ideile minore in locul celor de anvergura (“cand ploua, inchideti stropitorile!”); trebuie avute in vedere si remediate problemele pe care le au cele mai multe sisteme de recompensare; este necesar ca ideile angajatilor sa fie orientate catre zonele unde este cea mai mare nevoie de ele si, in acelasi timp, salariatii trebuie ajutati sa vina cu idei mai multe si mai bune.
Alan G. Robinson, Dean M. Schroeder, "Ideile nu costa", Editura Curtea veche, Bucuresti, 2007
CITITI MAI MULTE IN EDITIA TIPARITA A REVISTEI BUSINESS MAGAZIN CARE APARE PE PIATA MIERCURI, 6 FEBRUARIEGASITI INTREAGA ARHIVA DE CARTI RECENZATE AICI
COLECTIA REZUMATELOR CELOR MAI BUNE CARTI DE MANAGEMENT POT FI ACCESATE AICI
-
Muzica in vreme de criza
Inainte sa ma apuc sa scriu acest articol m-am uitat in fuga peste titlurile ziarelor online. Stirile nu erau prea bune. In ziua in care scriam, bursa suferise cea mai mare cadere de la 11 septembrie incoace. Zeci de miliarde disparusera din valoarea companiilor, FTSE 100 inregistrase cea mai mare scadere la nivel de puncte din toate timpurile.
Nu prea ma pricep eu la economie, dar cu recesiunea din SUA la orizont, cu agitatia provocata de piata creditelor subprime si prabusirea Northern Rock din Marea Britanie, lucrurile nu se prezinta prea bine. Ma simt tentat sa ma opresc din scrierea acestui articol si sa trec la o treaba ceva mai presanta, cum ar fi constituirea unor serioase provizii de conserve.
Se prea poate ca pana la trimiterea la tipar a acestui articol sa se fi dezlantuit dezastrul, iar noi sa fi intrat intr-un cosmar distopic postapocaliptic. Sau s-ar putea ca urmatorul BUSINESS Magazin nici sa nu se mai tipareasca! Sau daca da, atunci probabil ca singurele exemplare existente vor fi pe jumatate carbonizate, umflate de vant pe pavajul parasit, falfaind ca niste aripi de ciori ranite…
Dar gata cu pesimismul! Sa ne stabilim prioritatile. Daca ne indreptam spre recesiunea globala, toata lumea va dori sa stie un lucru: ce muzica vom asculta? Va aduce oare recesiunea o reinviere a nu-wave? Ne indreptam spre o revenire a baladelor delta-blues? Vor ajunge brusc albumele lui Morrissey printre cele mai bine vandute? Niste intrebari cu adevarat importante.
Istoric vorbind, perioadele de scadere ale economiei au fost bune pentru muzica. Uitati-va numai la punk si new wave: sunt inextricabil legate de scaderea economica. Daca nu ar fi existat criza petroliera din 1973 care a marcat sfarsitul lungului boom de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, pur si simplu genurile astea n-ar fi aparut. Brusc, nu mai era fezabil sa produci opere rock de sapte LP-uri cu piese care ocupau o intreaga parte a unui disc de vinil.
In romaneste de Loredana Fratila-CristescuCITITI MAI MULTE IN EDITIA TIPARITA A BUSINESS MAGAZIN CARE APARE PE PIATA MIERCURI 6 FEBRUARIE
-
Un weekend cu Robbie Williams
Cand Miron Mustata, director in fondul de investitii Gemisa Investments, a ales locul in care urma sa petreaca revelionul 2007, motivul principal a fost concertul pe care soprana Angela Gheorghiu, impreuna cu alti artisti romani, l-a sustinut la Opera Garnier din Paris. De altfel, managerul spune ca adesea i s-a intamplat sa calatoreasca mii de kilometri pentru a participa la un concert sau la un eveniment cultural cu o distributie si o punere in scena deosebite, in locuri precum Covent Garden sau Royal Albert Hall din Londra.
„Sunt abonat la newsletter-uri de la anumite institutii culturale din afara si nu de putine ori regret ca, din motive mai mult ori mai putin obiective, nu pot lua parte la un eveniment la care mi-as dori foarte mult sa particip”, spune Mustata. Si vacanta lui de iarna de anul acesta de la Chicago s-a umplut cu astfel de evenimente: vizite la muzee de arta ("printre altele, cu cateva piese splendide ale lui Brancusi", afirma el), teatru, filme nominalizate la Oscar, meciuri NBA, spectacole Cirque du Soleil – "adica pe ansamblu bucurii de vacanta in variante mai mult sau mai putin culturale”. Iar punctul culminant a fost concertul de Craciun al orchestrei simfonice din oras, care a interpretat partituri de Mozart sau Dvorak.
Si Madeleine Florescu, proprietara Madison, prima parfumerie de lux din Romania, isi aminteste ca a ales destinatii de vacanta sau escapade de weekend in functie de programul de concerte sau evenimente culturale din locul respectiv. „Eu sunt mare fan Cirque du Soleil si incerc sa-i vad ori de cate ori se afla in turneu in Europa si au un spectacol nou”, spune Florescu. In plus, managerul isi aminteste ca anul trecut a participat la Paris la concertul lui Sufjan Stevens, un artist folk-rock american. „Concertul era intr-o joi seara; am zburat chiar joi, seara am mers la concert si mi-am prelungit sederea pana dupa weekend. Sala a fost arhiplina, iar Parisul, ca destinatie, a contat.”
CITITI MAI MULTE IN EDITIA TIPARITA A BUSINESS MAGAZIN CARE APARE PE PIATA MIERCURI 6 FEBRUARIE
-
Asa va arata Heathrow
Povestea din filmul "Terminalul”, in care personajul Viktor Navorski interpretat de Tom Hanks este obligat sa petreaca mai multe luni in aeroportul JFK din New York, ar fi fost poate diferita daca s-ar fi petrecut patru ani mai tarziu. In loc sa isi improvizeze un pat pe unul dintre scaunele incomode din aeroport, Hanks s-ar fi putut relaxa intr-o gradina interioara printre plante, copaci si cascade, s-ar fi spalat cu apa de ploaie reciclata si ar fi fost cu siguranta la curent cu cele mai noi tendinte in materie de moda. Fiindca in ultimii ani aeroporturile au incetat sa fie simple locuri de tranzit pentru calatorii grabiti, transformandu-se treptat in atractii pentru turistii care isi doresc un drum pana la imbarcare lipsit de stres.
Pentru un aeroport mare, tranzitat in fiecare an de milioane de oameni, castigarea titlului de "hub" – nod aerian important pentru o anumita regiune – nu mai e de mult garantata de localizarea intr-unul dintre marile orase ale lumii (Londra, New York, Paris); diferenta o fac, mai nou, serviciile si experienta pe care o vinde un anumit aeroport. Cei care calatoresc frecvent cu avionul tin tot mai mult cont de gradul de confort, masurat in timpul dintre aterizare si iesirea din aeroport, in distanta de la check-in la poarta de imbarcare, dar si in oferta in materie de lounge-uri, unde calatorii de la business class isi petrec timpul intre doua zboruri.
Aeroporturi precum Schiphol din Amsterdam sau Frankfurt Airport City castiga teren in competitia cu Heathrow din Londra sau Charles de Gaulle din Paris, considerate de multi drept niste hub-uri invechite. In plus, piata globala este luata cu asalt de noi aeroporturi, construite folosind toate noutatile din arhitectura si design. In ultimii doi ani s-au anuntat proiecte de sute de milioane de euro, menite sa transforme piata transporturilor aeriene. La Madrid s-a inaugurat in primavara anului 2006 aeroportul Barajas, o investitie de un miliard de euro care se intinde pe un milion de metri patrati si cu o capacitate de 35 de milioane de pasageri anual. La inceputul acestui an, aeroportul din Chagi, Singapore, a deschis terminalul 3, un proiect de 1,22 miliarde de dolari (834 de milioane de euro) intins pe 4,1 milioane de metri patrati si inalt cat o cladire cu sapte etaje. Terminalul are in interior copaci si plante care formeaza o gradina verticala de cinci etaje, din care nu lipsesc cascadele. Reprezentantii aeroportului spun ca terminalul este de trei ori mai mare decat cel inaugurat de concurentii de la aeroportul din Hong Kong anul trecut.
Cel mai nou terminal pe lista de atractii pentru calatorii pretentiosi este terminalul 5 al aeroportului din Heathrow, care urmeaza sa fie deschis la 27 martie. Terminalul a fost proiectat de Rogers, Stirk, Harbour&Partners, aceeasi firma de arhitectura care a realizat sediul companiei Lloyd’s din Londra si aeroportul Barajas din Madrid si a costat 4,3 miliarde de lire sterline (5,75 miliarde de euro). Este mai mare decat Hyde Park si Kensington Gardens la un loc, are cinci etaje, iar in interior ar incapea 50 de terenuri de fotbal.
Locul impresioneaza prin luminozitate – pentru constructia cladirii de 40 de metri inaltime si 396 de metri lungime s-au folosit peste 30.000 de metri patrati de sticla. Terminalul va fi folosit in exclusivitate de British Airways, care isi va muta acolo 90% din operatiuni. Reprezentantii British Airways spun ca terminalul va scapa aeroportul Heathrow de imaginea de loc congestionat, iar pasagerii vor redescoperi placerea calatoriei. „Estimam ca vom recastiga din pasagerii pe care i-am pierdut in ultimii ani, iar numarul acestora va creste cu 5-10% ca urmare a deschiderii noului terminal”, spune David B. Rousham, director comercial al British Airways pentru Europa Centrala si de Est.
Primele curse care vor sosi pe 27 martie la Heathrow la terminalul 5 vor fi cele de la Paris si Hong Kong, care au fost deja in totalitate rezervate. Si zborul de la Bucuresti va ateriza dimineata devreme pe aeroport, la ora locala 9,50.
Terminalul 5 anunta si cateva premiere. Este primul aeroport in care ghiseele de la check-in si securitate au fost asezate astfel incat traseul parcurs sa fie logic, fara drumuri inutile, ceea ce fluidizeaza traficul si evita cozile. Tot pentru usurarea formalitatilor au fost instalate 96 de chioscuri de check-in automat, iar reprezentantii British Airways estimeaza ca 80% din pasageri vor alege aceasta varianta. Sistemul de transfer al bagajelor este de ultima generatie si implica 18 kilometri de linii si permite mutarea a 12.000 de bagaje pe ora.
Cel mai spectaculos drum spre aeroport va fi cu metroul sau trenul, care vor debarca pasagerii intr-o statie ce seamana mai mult cu o gradina de vara. Gara, lata de 30 de metri si lunga cat tot terminalul, a fost decorata cu 40 de copaci, fantani si lucrari de arta si dispune de o zona de relaxare si de cafenele in aer liber. Zona este luminata natural, datorita acoperisului transparent care este realizat din acelasi material ca si la Eden Project din Cornwall (o imensa gradina botanica acoperita, unde plantele beneficiaza totusi de lumina naturala).
Constructia terminalului a tinut cont si de tendintele ecologiste care guverneaza mai nou piata constructiilor. Astfel, 85% dintre materialele ramase de la santier au fost reciclate si refolosite la constructie, forma acoperisului permite stocarea a peste 80% din apa de ploaie, care este curatata si folosita in baile terminalului, iar aeronavele pot fi cuplate la un sistem special care aeriseste cabina, ceea ce reduce consumul de energie si emisiile de dioxid de carbon.
Una dintre cele mai impresionante sectiuni ale terminalului este cea de lounge-uri pentru pasagerii de la business class si first class. Cele sase lounge-uri, numite "Galeriile", au o capacitate de 2.500 de persoane, cu 25% mai mult decat cele din terminalele 1 si 4, unde opereaza in prezent British Airways. Investitia in cei 15.000 de metri patrati de lounge-uri a fost de aproximativ 60 de milioane de lire sterline (80 de milioane de euro). Accesul se face printr-o zona de receptie dotata cu un ecran lung de 22 de metri, dotat cu un sistem modular care permite afisarea orelor din marile orase ale lumii sau anunturi legate de evenimentele care au loc in lounge.
Zona a fost decorata cu opere de arta create de Damien Hirst, Bridget Riley si Julian Opie, mobila realizata la comanda cu tapiterie de la Osborne&Little (unii dintre cei mai mari designeri de tapiterii din lume) si candelabre din cristale Swarovski. Zonele de relaxare si cele de lucru au fost delimitate cu ajutorul panourilor din sticla pictata 3D realizate de Christopher Pearson. Pentru ca noul terminal promoveaza ideea de zbor fara stres, in lounge-uri exista o zona dotata cu seminee, unde te simti mai degraba intr-o cabana dintr-o statiune de munte decat intr-un aeroport aglomerat, mai ales ca este reprodus chiar si sunetul lemnelor care ard. Din „Galerii” nu lipseste spa-ul, Elemis Travel Spa, unde „meniul” este adaptat in functie de nevoile pasagerului. Daca acesta tocmai a sosit, beneficiaza de un masaj energizant, iar daca se pregateste de imbarcare, tratamentul va stimula relaxarea.
Terminalul are, bineinteles, si o zona de shopping – 26.000 de metri patrati cu 144 de magazine si restaurante. Alaturi de Harrods, Paul Smith sau Mulberry, casa Prada si bijutierii de la Tiffany vor deschide primul magazin dintr-un aeroport din Europa. Si in materie de restaurante terminalul bifeaza o premiera, bucatarul-vedeta Gordon Ramsay inaugurand primul restaurant dintr-un terminal.
Langa terminalul 5 s-a construit si un hotel de 600 de camere, The Sofitel London Heathrow, care este legat de terminal direct printr-o pasarela. Hotelul, in care s-au investit 180 de milioane de lire sterline (240 de milioane de euro), se va deschide in vara acestui an.
-
Supa care intinereste
Romanul lui Ryu Murakami, "In supa miso", se putea numi linistit "In hrana macrobiotica", supa miso fiind unul dintre alimentele de baza ale regimului macrobiotic, asa cum arata el prin anii ’50. Supa miso (supa traditionala japoneza), orez brun si fasole azuki – cam la asta se rezuma dieta macrobiotica in primii sai ani de cariera, cand George Ohsawa, parintele de origine japoneza al dietei si filozofiei macrobiotice, reusea sa-si raspandeasca invataturile in Europa si America de Nord.
Dar inceputurile sunt mult mai vechi, cu radacini ce patrund adanc in cultura unor popoare precum incasii, chinezii sau grecii. In scrierile lui Hipocrate, Herodot sau Aristotel, termenul de macrobiotic se folosea pentru a descrie un mod de viata echilibrat, respectiv o persoana longeviva, sanatoasa.
La baza acestei diete sta principiul dualitatii Yin/Yang, aplicat alimentelor. Yin este reprezentat de alimente care stimuleaza corpul si mintea, cum ar fi zaharul, fainoasele, lactatele sau preparatele condimentate. La polul opus, alimentele Yang sunt reprezentate de alimentele grele – oua, carne de pasare, porc si vita. Cele doua categorii nu se completeaza insa perfect, fiind nevoie de un al treilea factor de echilibru, compus din cereale, legume, alge sau fructe. Acestea din urma se recomanda a fi consumate crude, cat mai putin preparate.
Insa dieta macrobiotica se refera atat la corp, cat si la suflet, recomandand "hrana" din surse precum arta, muzica, emotiile pozitive si relatiile sociale armonioase, pentru un echilibru bun intre fizic si psihic. In ansamblu, e vorba de un stil de viata extrem de echilibrat, menit sa functioneze ca un tratament profilactic pentru orice afectiune, inclusiv pentru efectele trecerii timpului.
Mai nou, nutritia moderna a imbogatit paleta de alimente macrobiotice, astfel ca meniul a ajuns indeajuns de variat pentru a fi inclusiv pe placul gurmanzilor. Nu este insa recomandata trecerea brusca la o dieta macrobiotica, pentru a evita un eventual soc al organismului si renuntarea dupa cateva zile, din motive de chin culinar. In mod ideal, dieta trebuie personalizata astfel incat sa fie potrivita cu activitatile de zi cu zi, cu sexul si starea de sanatate a fiecaruia, tinand cont si de anotimp si clima.
-
Lyon, un oras din Dubai
Omul de afaceri Saeed al-Gandhi s-a indragostit de metropola franceza si doreste sa-i recreeze spiritul in Dubai, asa cum a declarat un reprezentant al primariei orasului.
Al-Gandhi dorise initial sa construiasca o universitate cu predare in limba franceza in colaborare cu Universitatea din Lyon, insa anuntul emiratului Abu Dhabi, care intentioneaza sa construiasca pe teritoriul sau o copie a Luvrului, l-a facut sa-si schimbe planurile. Astfel va lua nastere proiectul Lyon-Dubai, ce se va intinde pe o suprafata de circa 2,8 kilometri patrati, cam cat Cartierul Latin din Paris, unde se vor ridica piete, restaurante, cafenele si muzee, in urma unui acord in valoare de peste 450 de milioane de euro semnat cu primaria lyoneza. Va exista si un Institut Paul Bocuse, care poarta numele unui renumit maestru bucatar din orasul francez, unde se vor organiza cursuri de administratie hoteliera si gastronomie. Rostul infiintarii acestui institut in Dubai este cererea mare de directori de hotel competenti, datorita dezvoltarii turismului din zona.
Nu va fi uitat nici fotbalul, existand planuri pentru un centru de antrenament ce va primi asistenta din partea echipei Olympique Lyonnais. Nu vor fi copiate insa blocurile mai putin estetice din orasul francez si nici interdictia recent introdusa in Franta privitoare la fumatul in locuri publice.
-
Puneti mana pe tigru
Pentru suma de 160 de lire sterline, doritorii pot sa-l mangaie pe Rocky, un tigru siberiano-bengal in varsta de noua ani sau sa-i dea de mancare Narniei, o femela de tigru alb. Daca Rocky este descris ca un „gentleman” pentru comportamentul sau, Narniei nu prea ii place compania oamenilor, asa incat carnea ce ii este oferita trebuie tinuta cu grija langa barele custii pentru ca ea s-o poata apuca fara a se produce accidente. Parcul Paradise Wildlife din Hertfordshire ofera acces la hranitul si mangaiatul animalelor de doua ori pe zi, considerand ca nu este periculos pentru public. Pe langa tigri, vizitatorii mai pot hrani si atinge si leii, fiind insa instruiti, inainte de a intra in contact cu animalele, cum sa-si strecoare degetele printre ochiurile plasei custii, astfel incat sa reduca la minimum riscul unor muscaturi. Desi oficialii parcului sustin ca vizitatorii nu sunt in pericol, opozantii initiativei afirma ca un astfel de contact cu animalele este periculos si trebuie evitat.
-
Cu cat e mai scump, cu atat e mai bun
Rezultatele studiului ar putea oferi o explicatie cu privire la motivul pentru care cei cu dare de mana sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare, venind in sprijinul ipotezei ca aspecte care nu tin de calitatile intrinsece ale unui produs pot fi astfel manipulate incat sa-l faca mai atragator pentru cumparatori.
Studiile de acest gen arata un interes in crestere pentru o noua disciplina, neuroeconomia, care are ca scop, prin altele, explicarea atractiei subconstiente exercitate de produsele de lux si „de firma”, cu un pret mai mare decat cele obisnuite, desi nu se diferentiaza foarte mult din punct de vedere calitativ de acestea din urma. Acelasi studiu a aratat ca la nivel fiziologic se produc modificari in cortexul medial orbito-frontal care are un rol definitoriu in resimtirea a diverse tipuri de placere.
Activitatea din aceasta zona a fost, la subiectii testului, mai intensa in cazul consumarii unui vin perceput drept scump decat in cazul unuia mai ieftin. Asemenea reactii sunt binecunoscute in industria vinului, desi adevaratii cunoscatori cu greu ar putea fi pacaliti de pret.