BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Cunostinte si relatii: se fac online

    Generatia Internet nu mai foloseste clasicul biletel cu numarul de telefon sau anunturile de la rubrica de mica publicitate pentru a obtine o intalnire – totul se face acum online, iar intalnirile in interes de business – pentru a atrage o investitie sau pentru a obtine un contract – se aranjeaza pe WWW.

    Ocaziile importante din viata, fie in interes de afaceri, fie personal, se gasesc astazi pe site-urile specializate, botezate de americani „retele sociale“ pentru ca permit contacte intre diverse categorii sociale, in functie de preferintele personale, cum ar fi muzica, sportul sau domeniul de activitate.

    Unele companii de pe Internet considera ca retelele sociale sunt urmatorul trend online, mai ales avand in vedere faptul ca numarul de astfel de pagini creste pe zi ce trece. Site-uri sociale, printre care si Friendster.com, Friendzy.com sau Orkut.com afiliat celui mai mare motor de cautare din lume, Google, permit stabilirea legaturilor de comunicare intre oameni care au aceleasi interese sau preocupari. 

    Sistemul nu este tocmai permisiv si a fost ales astfel tocmai pentru a transforma sistemul intr-un club aparent exclusivist. Unele pagini permit inregistrarea tuturor doritorilor, insa in site-urile serioase, precum Orkut, trebuie sa fii recomandat de un membru deja existent.

    In al doilea rand trebuie creat profilul propriu online, iar in unele cazuri refuzul de a da astfel de informatii personale poate impiedica accesul la informatii sau discutii. Un profil care contine informatii generale – nume, varsta, preocupari, si eventual si poze – dar si hobby-uri, interese, pregatire sau specializate in cazul celor de business. Odata creat profilul, utilizatorul poate comunica cu oricare alt membru al site-ului sau cu acei membri care accepta comunicarea cu necunoscutii, in functie de regulile de functionare.

    Pe langa asta, utilizatorul are multe posibilitati de a cunoaste oameni noi. Poate cunoaste incredibil de multi oameni doar stand la birou, in fata calculatorului, care pot fi filtrati instantaneu, astfel ca poate scapa rapid de cei care nu ii plac. Comunicarea este diversa si facila: mesageria interna, chat-ul si ravasele sau felicitarile virtuale. Unii utilizatori folosesc site-urile de dating nu neaparat sau nu tot timpul pentru a-si gasi perechea, ci si pentru a discuta online sau doar pentru a cunoaste persoane noi.

    Ideea de a face posibila comunicarea in domeniul virtual a apartinut initial  – ca toate afacerile mari din Internetul american – unor studenti. Ei au creat asa-numitele site-uri sociale care sa-i ajute sa intre in legatura unii cu ceilalti si sa formeze noi relatii de prietenie. Aceste retele destinate studentilor, dar si site-urile sociale de afaceri au potential ridicat sa devina o sursa semnificativa de venit, scrie presa internationala. Primul site social aparut pe Internet, Classmates.com, a fost lansat acum 10 ani si este inca operational. Acesta a fost creat pentru a facilita munca de cautare a celor care incercau sa reia legatura cu oameni cu care aveau un trecut comun (au urmat aceeasi scoala, au lucrat impreuna etc.).

    Retelele sociale sunt considerate adevarate harti ale relatiilor dintre oameni care indica modurile in care acestia interactioneaza unul cu celalalt. Insa, problema cea mai mare cu care se confrunta aceste retelele sociale in acest moment este lipsa de interes comercial. Website-urile sociale, cunoscute pentru faptul ca deservesc milioanelor de entuziasti si doritori de a-si face noi cunostinte, par a fi condamnate sa-si piarda clientii, in loc sa atraga sponsorii de care au nevoie, conform analistilor din domeniu.

    Website-urile retelelor sociale au milioane de utilizatori inregistrati si cu toate acestea, profiturile sunt foarte mici. Cu alte cuvinte site-urile sufera de aceleasi probleme cu care s-au confruntat si comunitatile online si anume foarte mult interes din partea utilizatorilor, dar nu suficienta publicitate.

    Unul dintre site-urile care a incercat sa ia masuri in privinta asta este MySpace.com, site care a adunat peste 2 milioane de membri. Astfel, utilizatorii au posibilitatea sa descarce muzica prin intermediul site-ului, direct pe calculator, si sa comunice cu prietenii in acelasi timp. In ciuda lipsei de venituri, investitorii par totusi siguri ca acest concept va conduce la profituri semnificative, conform specialistilor in domeniu.

    Un alt dezavantaj important al retelelor sociale este faptul ca nu exista o organizare a tuturor membrilor care acceseaza respectivele site-uri intr-o baza de date care sa fie usor de utilizat. Pentru a gasi o anumita persoana in toata lista de contacte, utilizatorii trebuie sa parcurga un proces lung si greoi si sa citeasca lista de persoane pana descopera numele cautat. Aceasta cautare este mult mai usoara daca se foloseste un motor de cautare. Thefacebook.com, un site social pentru studenti, a reusit sa atraga peste 2,8 milioane de utilizatori de la lansarea sa, anul trecut, iar investitorii au finantat acest proiect cu peste 13 milioane de dolari (aproximativ 10 milioane de euro), in primele luni de functionare. „Fondatorul“ acestuia este un student al facultatii americane Harvard, iar site-ul lui s-a dovedit a fi foarte popular.

    In ciuda dificultatilor, retelele sociale atrag utilizatori prin faptul ca fiecare site are o tema de comunicare prin care utilizatorii sa imparta un element comun. Insa, operatorii considera ca extinderea permanenta la care sunt supuse aceste portaluri ar putea duce la pierderea temei lor principale care ulterior sa determine scaderea numarului de utilizatori. In ceea ce priveste domeniul afacerilor, multi sunt de parere ca intalnirile de afaceri se fac mai usor printr-o retea sociala special proiectata pentru comunicarea intre profesionisti. Iar avantajul este faptul ca numarul site-urilor sociale destinate sectorului de afaceri este in permanenta crestere. Acestea sunt similare cu oricare alte site-uri sociale, conectarea fiind aceeasi, insa diferenta importanta dintre ele este aceea ca, pe site-urile de afaceri exista doar comunicare legata de acest domeniu. 

    In acest moment, majoritatea retelelor sociale destinate afacerilor ofera acces gratuit, insa analistii sunt de parere ca acest fapt se va schimba in curand, iar conectarea utilizatorilor se va face doar pe baza unui abonament. Ca si alte servicii de mesagerie online, cum ar fi Yahoo Messenger, retelele din domeniul afacerilor va trebui imbunatatite cu servicii diverse, care sa dovedeasca tot mai mult utilitatea acestora si sa pastreze interesul oamenilor de afaceri.

    Cu toate ca in acest moment nu inregistreaza profiturile asteptate, retelele sociale sunt privite insa ca o afacere extrem de profitabila. Din acest motiv, site-uri sociale aflate la inceput atrag investitii foarte mari, de parca acestea ar fi succesoarele unui site foarte important precum cel mai mare site de licitatii online, eBay. Insa nu se stie daca aceste site-uri vor putea oferi vreodata servicii mai profitabile decat cele de mail sau mesagerie online, scrie publicatia electronica Washington Post. Nu se stie insa cum vor atrage aceste retele sociale venituri, insa au toata atentia investitorilor. Principalele piete de utilizatori urmarite de aceste site-uri sociale sunt, in primul rand, cei care cauta prieteni, iar apoi comunitatile de afaceri. Cert este ca site-urile pentru intalniri sunt accesate anual de zeci de milioane de utilizatori, iar cele pentru afaceri sunt in general accesate de acei oameni care sunt in cautare de parteneri de afaceri, sau de locuri de munca, conform USA Today.

    Google, motorul de cautare numarul unu in lume, s-a lansat pe piata online a retelelor sociale cu site-ul www.orkut.com. Un oficial Google afirmase insa, la momentul lansarii, ca site-ul ar fi de fapt proiectul independent al unuia dintre inginerii companiei. Orkut.com este unul dintre site-urile sociale la care accesul utilizatorilor este permis doar pe baza de invitatie si care a reusit sa atraga investitii semnificative, fiind inca in perioada de test (beta), scrie CNET News. 

    Utilitatea acestor retele sociale a fost pusa sub semnul intrebarii de foarte multe ori, insa analistii sunt de parere ca acestea constituie o enorma baza de date, fiind deci un avantaj, intrucat se permite accesul mai usor la anumite informatii ale utilizatorilor. 

    Pentru companiile care cauta sa angajeze personal prin intermediul retelelor sociale, acestea constituie un avantaj pentru ca ofera foarte multe informatii despre un numar mare de utilizatori. Angajatorii au posibilitatea de a selecta candidatii dintr-o arie mult mai  mare decat daca ar fi organizat un interviu la care doar o parte dintre acestia sa se prezinte. Cu toate acestea, analistii sunt de parere ca tipul de locuri de munca ocupate de utilizatori ai site-urilor sociale ar trebui sa fie de un nivel specializat si care pot fi ocupate cu greu, prin clasicele metode de angajare. Pe cat sunt de populare, retelele sociale au la baza o constructie tehnica destul de rudimentara bazata in primul rand pe serviciile existente de mail. Site-urile ar trebui insa sa ofere utilizatorilor care comunica prin aceasta metoda alternative la serviciile de mail, facand astfel un pas inainte spre a deveni mai  populare si mai profitabile.

    In Romania, chiar daca piata Internet este inca la inceput, exista numeroase astfel de site-uri. Conform specialistilor in domeniu, adoptia Internetului a ajuns abia la 20%, spre deosebire de 60% in SUA. Succesul site-urilor de gen este asigurat in mare masura de un singur lucru: relatiile sunt cel mai important lucru in viata oamenilor, spune Calin Fusu, director general al Neogen, proprietarul celui mai popular site de intalniri din Internetul romanesc, Noi2.ro. „Estimez ca peste cinci ani, jumatate din mariajele din Bucuresti vor avea loc intre oameni care s-au cunoscut prin Internet“, afirma optimist Calin Fusu.

    „Tocmai de aceea, consider ca un astfel de site este o afacere de perspectiva“, a apreciat el. In cei trei ani de functionare ai site-ului Noi2.ro, exista informatii ca au avut loc aproximativ 1.000 de casatorii intre oameni care s-au cunoscut online, spune directorul Neogen. Multe parti ale ecuatiei unei afaceri de succes nu functioneaza inca in Internetul romanesc, spun oamenii din domeniu. „De exemplu, plata online prin card, desi este implementata de multi jucatori, mai are mult pana sa fie folosita in  masa in Romania“, a declarat Ionut Oprea, director de comunicare al fondului de investitii american Netbridge, proprietarul site-urilor Sentimente.ro si Aman2.ro.

    Asta inseamna ca si serviciile premium pentru utilizatorii simpli mai au de asteptat, deoarece marea majoritate nu sunt obisnuiti inca cu ideea cumpararii de servicii platind direct pe Internet. Timp in care companiile care au experimentat infiintarea acestui tip de servicii sunt obligate sa gaseasca alte modalitati de a scoate bani din asta. „Unele companii folosesc publicitatea online ca mod de sustinere a acestor site-uri, altele s-au transformat in companii de software si produc platformele necesare site-urilor pe care le vand tertilor, iar unele s-au multumit cu utilizatori mai putini, dar care platesc“, a explicat Ionut Oprea. 

    Despre utilizatorii site-urilor de intalniri, operatorii de astfel de site-uri sunt relativ de acord: nu sunt numai copiii de 14 ani, in cautarea primei aventuri. „In general sunt persoane active, mature, cu bani peste medie, dar care petrec multe ore la birou“, spune Calin Fusu. „Aproape 61% din utilizatorii Sentimente.ro au pana in 30 de ani“, spune Ionut Oprea. Cu toate acestea exista 25% din vizitatori care sunt peste 30 de ani, aproape 8% au intre 40 si 50 de ani si circa 6% peste 50 de ani, a explicat el. Si inca un element: aproximativ 58% dintre vizitatorii Sentimente.ro au studii superioare (facultate in curs sau terminata). Nu in ultimul rand trebuie tinut cont si de un alt element, 15% din vizitatorii Sentimente.ro sunt din alte tari decat Romania, procent care urca la 34% in cazul Noi2.ro si este de 33% in cazul Aman2.ro.

  • PE SCURT

    • Friendster, peste 17 milioane de membri

    POSIBILITATI: Friendster.com este un site social unde te poti intalni cu fosti colegi de liceu sau de serviciu, si astfel sa pastrezi legatura cu prietenii.

    FOTOGRAFII: Membrii acestui site au la indemana si un serviciu pus la dispozitia lor, prin care au posibilitatea sa faca schimb de poze intre ei.

    PROFIL: Contine toate informatiile personale despre tine – nume, varsta, descriere, hobby-uri, dar si tipul de persoane pe care vrei sa le cunosti.

    RESTRICTII: In cazul in care utilizezi site-ul doar pentru a pastra legatura cu un anumit grup de prieteni, profilul tau poate fi ascuns, astfel incat sa fie vazut doar de prietenii tai si nu de toti ceilalti membrii Friendster.

    • Orkut, un site exclusivist

    GOOGLE: Orkut.com este site-ul social afiliat celui mai mare motor de cautare din lume, Google.

    ORKUT: Google a creat acest site special pentru a crea si pastra relatii de prietenie intre oameni in lumea virtuala.

    RELATII: Utilizatorii au posibilitatea sa-i intalneasca pe site pe cei care au aceleasi interese, preocupari si hobby-uri ca si ei, insa Orkut permite si formarea relatiilor profesionale.

    CONECTAREA: Pentru a deveni membru Orkut trebuie in primul rand sa primesti o invitatie de la Google sau de la unul dintre membrii existenti ai site-ului. Dupa aceea pasii care trebuie urmati sunt simpli: trebuie creat un cont cu parola si gata.

    • Cine foloseste site-urile de dating

    Activi Cine este activ social, iese des in oras, are multi prieteni si o personalitate deschisa este si membru al unui site de dating, fie ca il foloseste in mod activ sau nu.

    Maturi Sunt oameni cu varsta mai mare decat media utilizatorilor de Internet, in general cu venituri superioare si cu o activitate profesionala foarte intensa (stau la birou mai mult decat media).

    Educati Circa 58% dintre vizitatorii site-urilor de dating au studii superioare – facultate in curs de terminare sau absolvita.

  • Pravalia globala

    Ca orice unelte, aplicatiile informatice poarta o incarcatura culturala discreta, dar semnificativa, care reflecta caracteristicile epocii. Aplicatiile de administrare a relatiilor cu clientii vorbesc despre anonimat si identitate in zorii erei informationale.

    Am avut o colega care avea un talent grozav de a raspunde la telefon. Avea un adevarat har al empatiei telefonice pe care la inceput nu l-am inteles. Era vorba de business si aveam impresia ca raspunsurile trebuie sa fie concise si precise, in vreme ce convorbirile ei erau de-a dreptul spectaculoase prin jongleria dibace a formulelor de adresare, prin jocul intonatiilor si, in cele din urma, prin personalizarea relatiei. Nu era doar amabila, era de-a dreptul prietenoasa, la modul sincer, si chiar daca nu putea rezolva problema clientului sau partenerului de la celalalt capat al firului, reusea sa stabileasca o relatie calda si umana.

    De la anecdotica la perspectiva istorica e un singur pas. Epoca industriala a fost a maselor anonime, in care oamenii erau piese ale unui angrenaj a carui reprezentare simbolica ramane banda de montaj. Epoca informationala este a vocilor distincte, iar diferenta este data de posibilitatile de exprimare, adica de afirmare a identitatii. Web-ul este o ilustrare, iar expansiunea blog-urilor si a retelelor sociale sunt simptomatice. Companiile moderne evolueaza si ele in aceasta directie si adoptarea unor instrumente de „social computing“ in medii lucrative nu face altceva decat sa puna in valoare identitatea asumata a „lucratorului“.

    Cum se impaca insa o lume a identitatilor cu inertia institutiilor impersonale? Raspunsul pe care industria l-a gasit se cheama „personalizare“ si se traduce printr-o tentativa de a impaca statistica cu identitatea, numita generic CRM (Customer Relationship Management) – adica administrarea relatiilor cu clientii. Aparent, este ceva complicat, iar consultantii au pus in seama acronimului o anume incarcatura mistica. 

    Nu fara un anumit temei, pentru ca spre deosebire de alte zone ale informaticii „utilitare“, CRM implica inaintea tehnologiei o re-orientare strategica si administrativa cu fata catre identitatea clientului.

    De fapt, CRM vine sa instrumenteze o anume nostalgie a vechiului „mom-and-pop convenience store“, adica a pravaliei de cartier in care relatia intre vanzator si cumparator era una personala. Vanzatorul isi cunostea clientii, le cunostea preferintele, pretentiile si posibilitatile si ii trata diferentiat in functie de acestea. Ideea de baza este ca tehnologia informatica actuala poate imita acest model patriarhal intr-un context economic global, in care diferentele dintre produsele din aceeasi clasa sunt atat de greu de sesizat incat calitatea relatiei dintre vanzator si cumparator devine tot mai adesea factorul determinant al vanzarii. Iar in acest punct lucrurile se complica, pentru ca aspectele economice se combina cu aspectele culturale pe care mentalitatile lumii industriale s-au obisnuit sa le neglijeze. 

    Un analist englez pe nume Helmar Rudoph a contrariat comunitatea IT mondiala cand a contrazis toate definitiile pompoase, afirmand ca de fapt „CRM nu este despre vanzari. Este vorba despre re-umanizarea relatiei dintre companie si client. Despre a afla de ce anume are acesta nevoie si, mai ales, de ce nu are nevoie“. Esenta intregii tehnologii o constituie un conglomerat informational care reprezinta „profilul clientului“ si care se constituie din totalitatea informatiilor pe care organizatia le poate subsuma unei identitati. Este esential ca acest profil sa fie unic in intregul sistem si sa fie disponibil nu doar angajatilor aflati in zonele de contact cu publicul, ci tuturor angajatilor. 

    Tehnologiile implicate sunt diverse, dar rezultatul trebuie sa fie convergent: clientul trebuie sa inceteze sa fie generic si sa devina cat se poate de particular. De pilda, cand telefonul suna la centrul de apel, numarul apelant este identificat si, cu putina sansa, profilul clientului apare pe ecranul „telefonistei“, iar abordarea personala – incepand cu numele si formula de politete adecvata – devine posibila. 

    Centrul de suport tehnic (de exemplu) va gasi imediat in istoricul achizitiilor detaliile produselor sau serviciilor. Departamentele de marketing vor putea concepe campanii personalizate, iar in zona strategica devin posibile analize de finete care sa fundamenteze decizii majore. 

    Ramane ca si noi, clientii, sa acceptam acest joc. De fapt, ne vom vinde o parte din intimitate – datele personale – in schimbul unor servicii mai bune, a unor oferte avantajoase sau macar in schimbul unei voci prietenoase la celalalt capat al firului. De mult nu mai citesc texte care incep cu „Stimate domn/doamna“…

     

  • Revolutia amatorilor

    Oamenii obisnuiti devin creatori media: exista blog-uri mai populare ca multe ziare, amploarea pe care a luat-o fenomenul „podcasting“ arata ca oricine poate, cu investitie minima, sa remixeze cu succes o piesa iar popularitatea productiilor video de amator este in crestere. O demonstreaza „Star Wars. Revelations“, un documentar realizat intr-un garaj care a fost descarcat de 3 milioane de curiosi.

    Calculatorul personal si tehnologiile digitale de ultima ora permit cu numai cateva click-uri crearea si editarea de continut digital, fie ca e vorba de jurnale personale, articole, emisiuni radio sau filme, care apoi circula pe Internet la fel de frecvent ca productiile protejate de legea drepturilor de autor si care au ajuns sa aiba o influenta comparabila cu a creatiilor marilor case media.

    In oricare dintre cazuri, tot ceea ce e necesar se gaseste pe Internet, de cele mai multe ori gratuit, cu mentiunea ca pentru realizarea de emisiuni radio e nevoie si de un MP3 player cu inregistrare, iar in cazul filmelor de o camera digitala capabila sa realizeze clipuri. Pentru ca toate aceste creatii nu sunt deocamdata capabile sa concureze efectele speciale de la Hollywood, ele au reusit sa se impuna mai ales prin creativitatea ideii care a stat in spatele lor.

    Boom-ul de fapt este al Internetului, iar ceea ce se intampla acum nu inseamna altceva decat evolutie: de exemplu jurnalele personale (weblogs, pe scurt blogs) sunt o alta forma a cunoscutelor forumuri de discutii – pentru ca opiniile pot fi comentate si de cititori in binecunoscutul stil forumistic.

    Despre jurnalele online se spune ca au existat din anii ‘80, sub diverse forme. Termenul de weblog a fost folosit prima oara in 1997. Formula prescurtata „blog“ a aparut prima oara in 1999. „Log“ – „inregistrare“ in limba engleza – era deja folosit in expresii precum „jurnalul de bord“ (captain’s log). In prezent, jurnalele au devenit un factor important in luarea de decizii, iar oamenii s-au invatat sa tina cont si de opinia altora, in special cand vine vorba de investitii.

    Dupa atentatele din 11 septembrie 2001, jurnalele personale ale celor care au dorit sa comenteze dezastrul si sa isi spuna opinia despre ce ar trebui facut in continuare au devenit peste noapte sursa de informatii pentru o lume intreaga. Din 2003, blog-urile au devenit tot mai populare si analistii sunt de acord ca au avut o infuenta semnificativa asupra alegerilor din SUA din 2004. Tot mai multe institutii si organizatii au inceput sa tina jurnale „oficiale“. „Blog-urile pot fi privite ca reactia societatii la mass-media orientate spre profit si controlate de grupuri de interese“, spune Ionut Oprea, director de comunicare al Netbridge Investments, care detine site-ul www.weblog.ro. Blogurile sunt, in general, comentarii absolut independente – pur si simplu parerea unui consumator despre un produs, serviciu sau despre o situatie oarecare. „Blog-urile nu sunt mass-media, chiar daca exista cateva produse media intitulate astfel. Ele se adreseaza unei audiente de nisa“, crede Ionut Oprea.

    Succesul blog-urilor confirma de fapt reusita unui gen de site nascut in anii ‘90, care a supravietuit chiar si crahului dot-com. Realizat tocmai din dorinta de a afla si parerea altora despre diverse produse si servicii, www.epinions.com si-a propus sa devina un ghid pentru achizitii, dar si pentru discutii politice. epinions.com prezinta parerile fiecarui membru al site-ului despre produse, fara a cenzura sau a modifica mesajele utilizatorilor – daca acestia respecta regulile.

    Site-ul a fost lansat de un grup de pasionati ai Internetului care detineau functii importante la Yahoo, Netscape si Excite. Pagina principala are motor de cautare pentru a descoperi rapid informatii despre produsul dorit, iar opiniile sunt impartite in categorii bine definite si usor de accesat. In total sunt afisate 12 categorii mari (de la auto pana la computere si de la electronice pana la carti), cu zeci de subcategorii fiecare, plus o sectiune suplimentara, cu topicuri precum „Educatie“, „Finante“, „Sport“ sau „Restaurante“.

    Urmatorul asalt a fost dat pe segmentul emisiunilor de radio. Ajutati de simple aplicatii software sau chiar de playerele de muzica digitala dotate cu functia de inregistrare, oamenii au inceput sa isi spuna parerea si in fisiere audio, au inceput sa remixeze melodiile asa cum le-ar fi placut lor sa sune si au creat chiar si spectacole, transmise apoi pe Internet. A aparut asa-numitul fenomen „podcasting“, termen care combina de fapt termenul „broadcasting“ cu cateva litere din denumirea faimosului player Apple, iPod. Se pare ca termenul a fost folosit prima oara de un VJ al MTV, Adam Curry, iar tehnologia ii apartine unui producator de software, care a si promovat folosirea podcastig-ului incepand din 2004. Oarecum gelosi pe succesul rivalilor de la Apple pe segmentul muzicii digitale, oficialii Microsoft au cerut ca „podcasting“ sa fie tradus ca „personal, on-demand broadcastig“, cu alte cuvinte productia proprie de continut digital, la cerere. Cu toate acestea, podcasting-ul ramane in mare parte specific fanilor de iPod.

    Podcasting-ul a devenit tot mai popular in SUA, incepand cu septembrie 2004. Este diferit de simpla accesare a blog-ului sau a muzicii digitale, pentru ca necesita o aplicatie speciala de decodare. Tot asa, pentru a descarca astfel de continut pe playerul digital, este nevoie de o aplicatie speciala.

    Radiourile, in speciale cele care transmit online, s-au adaptat rapid la noua tehnologie, realizand propriile servicii de podcasting. De exemplu BBC a lansat propriul serviciu podcast in octombrie 2004. Deja in mai 2005, radiourile incepeau sa transmita cele mai reusite emisiuni podcasting ale amatorilor.

    Incepand din iunie 2005, magazinul online de muzica al Apple, iTunes, cel mai utilizat instrument de acest gen de pe Net, a adaugat o sectiune unde se pot cumpara productiile amatorilor. In biblioteca de podcasting a Apple se afla acum peste 3.000 de productii de acest gen. In 24 de ore de la lansarea serviciului, mai bine de un milion de utilizatori au cumparat cel putin o astfel de productie. Fenomenul podcasting a inceput sa afecteze industria divertismentului pe mai multe niveluri. Oamenii deveniti peste noapte creatori de remixuri muzicale s-au trezit DJ in cele mai trendy cluburi. Distractia nu mai inseamna doar ascultarea celor mai in voga melodii, ci tocmai acceptarea creatiilor particulare ca o forma de arta. „Ii lasam pe oameni sa isi creeze propriile melodii si sa tina adevarate concerte in serile dedicate“, explica Raj Panjawani, unul dintre proprietarii Nowax, organizatie care si-a propus sa incurajeze oamenii sa creeze muzica si sa o aduca in fata unui juriu dur: alti oameni pusi pe distractie.

    La aproape zece luni de cand a devenit populara, tehnologia pentru podcast a fost adoptata rapid de casele media, Walt Disney, CNN sau ABC News fiind printre pionierii acestui domeniu. Postul de radio WNYC a lansat in ianuarie 2005 serviciul de podcasting, ajungand in martie la 86.000 de ascultatori pe saptamana. Dupa introducerea lui in sectiunea speciala a magazinului de muzica online al Apple, iTunes, serviciul a ajuns la 125.000 de ascultatori pe saptamana. „Podcasting-ul devine un fenomen, un canal media la care nu am fi avut acces altfel“, a declarat Phil Redo, vicepresedintele WNYC.

    Succesul podcasting nu face posturile de radio sa scape din vedere jurnalele personale online, asa-numitele blog-uri. Pentru a demonstra ca sunt deschise sugestiilor publicului, producatorii au instalat pe propriile site-uri astfel de solutii, care permit ascultatorilor sa faca sugestii privind emisiunile favorite sau sa comenteze  ceea ce au auzit la radio intr-o anumita zi. Posturile publice, precum BBC in Marea Britanie sau PRI (Public Radio International) in Statele Unite, au adoptat mai rapid decat cele comerciale astfel de tehnologii, spun specialistii in domeniu. „Incercam sa impingem emisiunile radio spre noi canale si in acelasi timp sa exploatam entuziasmul si eventualele surse cu informatii exclusive care sunt disponibile pe Internet“, spune Mary McGrath, producator executiv la PRI. Podcasting-ul ofera de asemenea o oportunitate imposibil de ignorat de segmentul publicitatii, pentru ca, la fel ca orice produs online, atinge audiente record si din orice colt al lumii, iar inserarea de publicitate in emisiunile de tip podcasting costa mult mai putin fata de reclama in timpul emisiunilor clasice de radio.

    Recent, miscarea s-a repetat in domeniul filmelor digitale. Au aparut atat jurnale video online, in care oamenii isi povestesc experientele in mod regulat, dar si tot mai multe productii video in format digital apartinand unor amatori care se doresc a fi mari regizori. Exista insa si productii de succes, care isi propun sa rivalizeze cu filmele caselor de productie atat prin stil, cat si prin realizarile grafice. Cel mai recent exemplu in acest sens il constituie „Star Wars: Revelations“, un documentar pentru fanii Razboiului Stelelor realizat intr-un garaj, care a fost descarcat de pe Internet in peste 3 milioane de exemplare in toata lumea, conform editiei online a BBC.

    Filmul are 40 de minute si a fost realizat de oameni la fel de pasionati de trilogie ca si cei care l-au vizionat. „Am incercat sa facem totul la cele mai inalte standarde de calitate“, a explicat Shane Felux, un american care nu e tocmai amator in privinta filmelor.  Cu software-ul pe care l-a avut la dispozitie, Shane a reusit sa imbine efecte speciale de cea mai buna calitate.

    „Cu cateva aplicatii de editare a filmelor, aplicatii cu efecte 3D si alte asemenea programe, filmul a fost usor de realizat acasa“, a spus el. Shane a recunoscut ca investitia totala in proiect poate fi calculata la 20.000 de dolari si ca aproape 200 de fani ai Razboiului Stelelor au contribuit la proiect.

    Pe de alta parte insa, Shane Felux, care a urmat studii superioare de regie si productie de film, recunoaste ca ceea ce a realizat a fost inspirat in mare masura de alte zeci de filme realizate de fanii Razboiului Stelelor, filme care au fost de asemenea facute in ateliere proprii, cu mijloacele disponibile oricui.

    „Epoca digitala inseamna ca ai toate uneltele la indemana pentru a obtine ceea ce vrei“, a explicat Shane. El a spus ca nu ar fi putut avea astfel de rezultate fara acces la tehnologie sau daca aceasta nu ar fi fost totusi accesibila si ca pret. In Romania, fenomenul jurnalelor personale incepe sa se faca simtit, existand deja un site specializat, denumit www.weblog. ro. Despre podcasting nu prea se vorbeste in Internetul romanesc, iar productie video se refera deocamdata in general la petreceri, nunti si botezuri.

    Despre www.weblog.ro putem spune ca a reusit sa atraga peste 2.200 de oameni pe zi in ultimele luni, aproape 70.000 in ultima saptamana, conform serviciului de monitorizare Trafic.ro. Site-ul incearca sa supravietuiasca fara reclama, pentru a da o nota de obiectivitate articolelor gazduite, insa incearca marea cu degetul gazduind un magazin online de tricouri personalizate. Discutiile sunt organizate in categorii, iar cele mai recente mesaje postate sunt vazute primele. Un altfel de serviciu de jurnale personale este disponibil studentilor pe http://weblogs.studentclub.ro/. Mai ales celor pasionati de Microsoft.

    Cele mai multe referinte la podcasting din Internetul romanesc sunt in forumurile de discutie, unde utilizatorii se intreaba cam despre ce este vorba. Pe site-ul Softpedia.com, una din cele mai mari biblioteci de software gratuit din lume, sunt disponibile la ora actuala circa sapte aplicatii diferite care permit crearea sau ascultarea de emisiuni podcast.

    Aceeasi cautare efectuata pentru „weblogs“ scoate la iveala peste 700 de astfel de aplicatii, care pot fi utilizate pentru crearea sau citirea de jurnale personale. „Blog-urile au fost adoptate pe Softpedia de ceva timp si sunt folosite de utilizatori din intreaga lume“, a declarat Alexandru Andreescu, specialist in Mac/Apple al Softpedia.com.

    „Noile tehnologii vor fi adoptate si in Romania, dar trebuie sa ne gandim ca pentru ele sunt necesare si echipamente speciale, precum playerul iPod, un web-server, eventual camera digitala. Vesnica problema cu puterea de cumparare“, a apreciat el. Astfel ca pe partea de podcast, romanii mai au de asteptat.

    „Desi nu sunt utilizate inca prea mult in Internetul romanesc, noile tehnologii nu trebuie ignorate. Valoarea lor ca mijloc de comunicare sau ca factor de influenta nu trebuie ignorata“, apreciaza Marian Pop, specialist in tehnologii digitale al furnizorului de servicii online Neogen.

    Blog-urile au aparut din nevoia de a echilibra pozitiile transante ale mass-media traditionale, spune el. Neogen nu are acum un plan concret de a lansa astfel de servicii, insa va tine cont pe viitor de preferintele utilizatorilor de Internet. Tehnologia podcasting si jurnalele video sunt la inceput de drum si in tarile avansate, spune oficialul Neogen.

    Mai exista si problema necesitatii unor servicii de acces la Internet in banda larga pentru doritorii de podcasting sau de productii video. In schimb, jurnalele pe web sunt mult mai accesibile, iar furnizorul de servicii online permite utilizatorilor crearea unui astfel de blog in sectiunea „Club“ de pe portalul Neogen.ro.

  • Parerea mea…“

    Oricine poate produce acum, cu ajutorul softurilor specializate si al Internetului, articole, fisiere audio, filme digitale.

    JURNALE: Fenomenul „blog“ – jurnalele personale online – a schimbat peisajul media din SUA, a influentat alegerile prezidentiale si a impus noi standarde pentru presa.

    AUDIO: Noua tendinta de viraj spre fisiere audio in format digital schimba situatia posturilor de radio, care reusesc insa sa tina pasul cu transformarile tehnologice, adoptand la randul lor fenomenul „podcasting“.

    VIDEO: Oamenii simpli au inceput sa creeze cu ajutorul camerei digitale si al aplicatiilor software disponibile pe Internet clipuri si filme tot mai avansate.

    „Blog-urile pot fi privite ca reactia societatii la mass-media orientate spre profit si controlate de grupuri de interese.“ Ionut Oprea, Netbridge Investments

  • Copii si computere

    Computerele sunt din ce in ce mai prezente in camera copiilor si pe bancile scolii, dar valentele educative ale tehnologiilor informatice nu sunt tocmai indiscutabile. Problema nu pare sa fie „daca“ ci mai degraba „cand, cum si cat“.

    Computerul este jucaria suprema. Faci clic cu mausul pe un semn si se intampla ceva. Apesi o tasta si nu se intampla nimic. Mai faci clic pe cateva lucruri pe care le vezi pe ecran si pana la urma apare o suprafata alba. Apesi din nou o clapa si de data asta apare o litera. Cum am facut? Aha, am facut clic pe semnul acesta ca o coala indoita la un colt… Sunt posibilitati nesfarsite, in vreme ce cu masinuta teleghidata poti cel mult sa ocolesti piciorul mesei si sa terorizezi catelul.

    Pentru copii, tehnologia face parte din natura, deci se cere explorata. Aplica stimuli si invata reactiile. Au crescut alaturi de telefoane, televizoare, combine muzicale si tot felul de telecomenzi, pe langa parinti care apasa pe tot felul de butoane ca sa se intample tot felul de lucruri. Apoi vine computerul, cu nelipsitul Doom pentru baieti si cu Sims pentru fetitele cuminti. Cu concursul amicilor din vecini se lamuresc micile mistere cum ar fi ierarhia de directoare sau cum se poate pune poza lui Robocop pe desktop. Vocabularul se imbogateste cu cateva cuvinte ciudate precum GeForce sau Duron iar parintii sunt fericiti: Gigel stie sa lucreze pe calculator.

    De ce copiii se acomodeaza atat de usor cu calculatorul? Primul motiv tine de metoda. Copiii exploreaza ghidati de curiozitate, nu le e teama de esecuri si accepta explicatii partiale. Este aceeasi metoda dupa care invata sa vorbeasca, sa mearga in picioare sau sa manuiasca telecomanda televizorului. Al doilea motiv e de natura istorica. Modul de utilizare a computerelor moderne a fost conceput initial pentru copii.

    Prin 1968, un tanar inginer pe nume Alan Kay a avut revelatia ca in viitor computerele nu trebuie sa se rezume la calcule, ci trebuie sa devina un nou mediu, un „amplificator al gandirii“ la indemana copiilor. Si-a imaginat un computer portabil de dimensiunea unei carti, care sa fie extrem de simplu de utilizat „in loc de hartie“ si din acest proiect – Dynabook – deriva interfata grafica si toate „metaforele“ cu care astazi suntem obisnuiti: ferestre, iconuri, meniuri etc.

    Dar oare chiar este astazi computerul un „amplificator al gandirii“ pentru copii? Depinde cum, cand si cat este folosit. Fara indoiala ca vreo cateva mii de ore de jocuri de tip tactical shooter nu-l vor face pe Gigel mai inteligent si nici mai sociabil. Calculatorul este doar o unealta, care insa poate fi folosita in multe feluri. Seymour Papert este unul dintre pionierii inteligentei artificiale. Interesul sau pentru modul in care copiii invata l-au adus la Geneva, unde a colaborat cu psihologul elvetian Jean Piaget. La M.I.T. dezvolta un limbaj de programare numit Logo, pe care-l foloseste pentru a-i ajuta pe copii de varste mici sa invete matematici jucandu-se. Cartea lui Papert din 1980 – Mindstorms: Children, Computers and Powerful Ideas – este fundamentul pe care se bazeaza adeptii utilizarii tehnologiei in educatie inca de la varste mici.

    In schimb, organizatia Alliance for Childhood – care reuneste pedagogi, medici, psihologi si sociologi – considera ca excesul de tehnologie este un pericol serios la adresa sanatatii si a dezvoltarii armonioase a copiilor. Numarul mare de ore pe care copiii americani il petrec in fata diverselor ecrane, la scoala si acasa, este considerat o cauza majora pentru o serie de afectiuni fizice (incepand cu obezitatea) si psihice (mergand pana la depresii grave). Mai mult, expunerea prelungita la jocuri bazate pe scenarii prestabilite poate sa le afecteze gandirea creatoare si imaginativa precum si abilitatile sociale. Un raport al organizatiei recomanda utilizarea computerelor doar incepand cu anii de liceu si solicita administratiei americane un moratoriu in privinta dotarii scolilor cu tehnologie pana la evaluarea riguroasa a efectelor utilizarii acesteia. 

    Disputa este departe de a fi transata. O opinie tot mai raspandita este ca sistemele educationale actuale sunt mai degraba cladite dupa modelul industrial al benzii de montaj si ca sunt inadecvate unei societati din ce in ce mai informatizate. Tehnologia este cand repudiata, cand supralicitata. Latura „constructivista“ a educatiei, in care computerele pot fi unelte ideale pentru explorare inca nu se imbina cu latura informationala, in care computerele si internetul ofera accesul la resurse. Iar educatorul – fie el profesor sau parinte – inca nu este moderatorul si calauza de care copiii au nevoie pentru a conjuga optim aceste doua laturi.

  • Hartia electronica vrea sa invinga print-ul

    Hartia obisnuita pe care toata lumea o utilizeaza ca suport pentru texte scrise ar putea fi inlocuita in totalitate, intr-un viitor mai apropiat decat ne imaginam, cu un material care seamana foarte bine, este la fel de flexibil, insa permite utilizatorilor sa rescrie sau sa stearga textele, in mod electronic.

    Hartia electronica este un fel de display, un monitor pe care se poate scrie sau modifica textul ori de cate ori este nevoie. Aceasta va oferi posibilitatea utilizatorilor sai sa aiba acces la foarte multe informatii „portabile“, chiar daca nu au laptop-uri sau PDA-uri pe care sa le ia dupa ei. Si are toate sansele sa fie preferata unui laptop chiar si de trei kilograme, pentru ca este mult mai usoara si in plus nu oboseste ochii.

    Noua „hartie“ ofera un mare avantaj in primul rand din punct de vedere al costurilor, dar si prin faptul ca poate fi reutilizata de foarte multe ori, iar astfel s-ar reduce foarte mult costurile presupuse de fabricarea hartiei obisnuite. Iar noua hartie electronica de mici dimensiuni, care se poate chiar indoi ar putea fi urmatorul pas spre utilizarea ei in mai multe aplicatii, sunt de parere analistii din domeniu. Tehnologia pe care se bazeaza hartia electronica este una foarte simpla, iar comparativ cu laptop-urile de buzunar necesita mult mai putina energie, plus ca este facuta din plastic. Laboratoarele de cercetare si marile companii au in plan de foarte mult timp sa reuseasca sa inlocuiasca complet hartia, insa pana acum au fost descoperite prea putine solutii practice in acest sens. Pana acum, tehnologia a promis multe, insa nu s-a reusit crearea nici unui prototip.

    Philips si Plastic Logic, carora li se alatura acum si Fujitsu, sunt insa primele companii care au reusit sa transforme cat de cat scena science fiction in care ziarele nu mai exista, iar toata lumea are informatiile pe o mica bucata electronica de plastic intr-o proxima realitate. Cele doua companii sunt primele care au creat prototipurile hartiei electronice. Si cu toate ca s-a investit foare mult in noua tehnologie care sa revolutioneze modul in care oamenii se informatizeaza, principala problema este daca acestia sunt pregatiti pentru o astfel de schimbare majora. Insa acest fapt nu impiedica marile companii implicate sa lanseze hartia din plastic.

    Hartia electronica va aparea pe piata probabil pe la jumatatea anului 2006, au anuntat oficialii Philips. Iar prima intrebuintare pe care o va capata noua tehnologie va fi sa afiseze harti utilizand sistemul GPS. Mai este de asteptat insa, aproximativ vreo doi-trei ani, pana cand publicatiile scrise, ziarele si revistele, vor fi inlocuite.

    Pana in 2010 hartia electronica va reprezenta aproximativ 40% din productia anuala de 3,5 milioane de metri patrati de ecrane display, conform unui studiu realizat de compania de consultanta Digital Publishing News. Piata mondiala de astfel de echipamente se estimeaza ca va valora 7,8 miliarde de dolari (6,46 miliarde de euro) peste cinci ani, sustin analistii companiei.

  • Afaceri mai bune la distanta de un click

    Cum incepi? Cum deschizi usile de care te lovesti? Pe cine perii? Cum iti alegi angajatii? Cum cladesti? Sunt multe alte intrebari care pot primi un raspuns prin simpla manevrare a mouse-ului. Site-ul „Afaceri mai bune“ vrea sa-ti incalzeasca buzunarul.

    Dedicat companiilor mici si mijlocii, Better Business (www.better-business.co.uk), se vrea o solutie rapida pentru bataile de cap cu care se confrunta firmele de gen. De presupus, in Marea Britanie. Poate target-ul pare cam neinsemnat, insa conform unor analize statistice desfasurate de DTI, peste 90% dintre afacerile britanice sunt firme cu mai putin de 20 de angajati. Iar procentul il regasim oarecum si la noi. Chiar daca exista toate sansele ca unele lamuriri juridice sa fie absolut inutilizabile, celelalte sfaturi ale specialistilor britanici sunt numai bune de aplicat.

    Esti expert in business ori esti incepator, nu incape indoiala ca oricand poti invata ceva nou. Site-ul ofera informatii pertinente, culese in mare masura din experienta altora despre cum sa incepi propria afacere (sectiunea „Start a business“), cum sa o construiesti („Build a business“). Sunt analizate teme dintre cele mai diverse, de la modul cum trebuie sa-i privesti pe cei din jur, colocvialitatea necesara pentru a atrage simpatia unui viitor posibil colaborator, cum sa deschizi „usi“, cum sa-ti alegi pietele de desfacere, cum sa privesti concurenta.

    Primul sfat pentru incepatori, spun specialistii, este ca pentru a duce afacerea sus de tot, nimic nu-i mai important decat goana dupa oamenii cei mai destepti: „gigantul il cladesti cu ajutorul gigantilor“.

    In fiecare luna, autorii site-ului trimit astfel de sfaturi utile. Trebuie accesat link-ul „Free Monthly Tips“, care deschide o fereastra noua cu un mic formular electronic, in care trebuie introdusa adresa de e-mail, numele si prenumele. Apoi, in fiecare luna, sfatul gratuit va veni regulat. In termeni deja obisnuiti, este vorba despre un newsletter ce include intrebari si raspunsuri, idei despre cresterea profitului, link-uri deosebite etc. Nu lipsesc scurtaturile spre site-uri dintre cele mai populare ce contin stiri din domeniul business; accesul il confera sectiunea „In the news“.

    Curiozitatea ne-a impins sa vedem si profilul abonatilor. Cititorii tipici provin din sfera agentiilor de training si consultanta, contabilitate, management etc. Avand in vedere expunerea problematicilor legate de infiintarea si administrarea unei afaceri, fireste ca printre cititori se afla si cei care au pus deja bazele unei firme sau care planuiesc asta.

  • La cazinoul electronic

    Afacere oricum extrem de profitabila in viata reala, jocurile de noroc au inceput sa le faca cu ochiul amatorilor si de pe ecranul computerului, ba chiar si de pe cel al telefoanelor mobile. Probabil ca ati jucat, macar o data in viata, un joc de noroc. Iar daca nu ati facut-o pana acum, poate ca v-ati fi dorit sa aveti ocazia sa pariati sume importante si castigurile sa curga. E adevarat ca destinatia cea mai dorita de fanii jocurilor de noroc este Las Vegas, avand in vedere ca „orasul viselor“ asigura o parte destul de insemnata a pietei mondiale a jocurilor de noroc, estimata de specialisti la 1.000 de miliarde de dolari anual.

    Insa, pentru a intra in febra pariurilor nu e nevoie sa ingrosati coada din fata ambasadei, sperand la o viza de SUA. De fapt, nici n-aveti nevoie sa iesiti din casa, pentru ca tot ce va trebuie este un computer sau un telefon mobil inteligent si o conexiune la Internet. Cum asa? Cea mai noua gaselnita a amatorilor de pariuri sunt cazinourile online, care ocupa chiar unul din principalele locuri in topul preferintelor acestora. Dovada? Veniturile incasate de operatori sunt in crestere exponentiala si vor atinge 6 miliarde de dolari anul acesta, conform agentiei online de stiri PRWeb.

    Indiferent daca utilizatorii de-abia incep sa prinda gustul jocurilor din cazinourile online sau si-au format deja lista de site-uri favorite, domeniul este extrem de vast si le permite acestora sa exploreze foarte multe „teritorii online“ destinate jocurilor de noroc. Ca in oricare alt cazinou, aceste „locuri“ special amenajate pe Internet au in mare parte aceeasi activitate, asa cum se intampla si in cele din Las Vegas, spre exemplu. Clientii au posibilitatea sa aleaga un joc la care se pricep si care le place si sa parieze bani adevarati. Cat de multi? Atatia cat le permite punga. Sau mai degraba contul din banca.

    Ceea ce este cel mai interesant este faptul ca utilizatorii se pot transpune in atmosfera unui cazinou real, uitand ca sunt acasa in fata calculatorului. Jocurile sunt aproximativ aceleasi, atmosfera si concurenta de asemenea, iar sansele de castig online sunt in proportie de 97-98% similare cu cele din cazinourile reale.

    De fapt, se poate spune despre cazinourile online ca au devenit un adevarat fenomen social. In SUA, 75% dintre clientii cazinourilor pe Internet au recunoscut ca joaca un joc de noroc de cel putin trei ori pe luna, in timp ce 39% sunt clienti fideli de cel putin cinci ori pe luna, conform unui studiu recent citat de publicatia Online Casino Reports.

    Surprinzator este ca utilizatorii nu sunt doar barbati asa cum se credea pana acum. Aproximativ 62% dintre femei sunt cliente frecvente ale cazinourilor online, in timp ce doar 60% dintre barbati „calca“ in astfel de locuri. Avand in vedere faptul ca raportul dintre femei si barbati in SUA favorizeaza femeile, concluzia statisticilor este ca femeile ii depasesc pe barbati in cazinourile virtuale. Un mic impediment in calea noii afaceri ar fi poate faptul ca site-urile de profil au reguli ceva mai stricte decat alte site-uri de comert online, cand vine vorba de transferul de bani pe Internet. Insa se lucreaza si la asta.

    Deocamdata, metodele de plata obisnuite pentru jucatorii de pe Internet nu sunt foarte numeroase. De fapt, cu greu s-ar putea spune ca ei au mai mult de o varianta. Si anume transferul bancar intre conturile lor personale si conturile cazinourilor.

    Cum procedeaza totusi acei utilizatori care prefera sa nu umble in conturile pe care le au puse bine la banca si isi doresc sa-si incerce norocul cu bani cash? Majoritatea acestor afaceri pe Internet accepta doar bani care sunt platiti prin conturile bancare ale clientilor, insa au inceput sa apara si companii gata sa ofere alternative. De pilda, compania americana Ukash, provider de solutii de plata pe Internet cu bani „gheata“, este una dintre putinele care si-a propus sa ofere in curand jucatorilor posibilitatea de a plati cu cash in cazinouri online.

    „Foarte multi oameni prefera sa plateasca pentru tranzactiile online cu bani gheata, iar pana acum acestia au fost complet exclusi din lumea digitala, ei neavand posibilitatea sa cumpere prea multe produse de pe Internet“, a observat directorul companiei Ukash, Olav Hagen, citat de publicatia Online Casino Reports.Acest lucru s-ar putea transforma curand intr-o tendinta, avand in vedere ca jucatorii care vor sa puna la bataie banii din portofel si nu pe cei de pe card constituie un segment din ce in ce mai mare al pariorilor online, spun analistii din domeniu.

    Un alt potential dezavantaj al cazinourilor online, pastrarea confidentialitatii, nu este de fapt o problema, sustin operatorii site-urilor de profil. Anumiti clienti ai cazinourilor online, pasionati ai jocurilor de noroc, isi fac uneori probleme ca, spre exemplu, sotia sau cei mai apropiati prieteni ar putea afla ca sunt jucatori frecventi de astfel de jocuri. Operatorii spun insa ca utilizatorii n-au nevoie decat de o identitate virtuala (o „porecla“), care sa fie asociata cu un cont bancar. Astfel ca nici transferul banilor nu e o problema, chiar daca utilizatorul nu si-a specificat numele real. Printre cele mai populare jocuri intalnite in cazinourile online este pokerul. Aceasta pasiune atrage in fiecare zi pe site-urile de profil aproximativ 1,8 milioane de jucatori care cheltuie in jur de 200 de milioane de dolari pentru jocul favorit, conform companiei de analiza Poker Pulse. In acest ritm, cazinourile pe Internet vor avea anul acesta un profit net de peste 1,8 miliarde de dolari (aproximativ 1,5 miliarde de euro) doar de pe urma pokerului, estimeaza analistii companiei de cercetare.

    Pentru utilizatori este atractiv in primul rand castigul imediat pe care il promit cazinourile online. Dar jucatorii si proprietarii de site-uri specializate nu sunt singurii care pot scoate bani din noua afacere. Practic, orice posesor de site poate avea incasari din faptul ca redirectioneaza potentiali clienti catre pagini online de poker. Iar daca vizitatorii devin clienti ai cazinoului, cei care le-au recomandat site-ul respectiv primesc, de obicei, un comision.

    „Cel mai interesant este insa faptul ca, a aparut o categorie noua de jucatori profesionisti care petrec 40 de ore pe saptamana online si castiga probabil mai mult decat castiga la locul de munca“, a spus un analist al companiei Poker Pulse.

    Un exemplu in acest sens ar fi Boyd Leys, un american pasionat al jocurilor online, care si-a parasit anul trecut locul de munca bine platit – aproximativ 65.000 de dolari pe an (53.500 de euro), de la un site de stiri online, pentru a se alatura numarului mare de jucatori din cazinourile de pe Internet, scrie publicatia americana The Poker Gazette. Pentru o scurta perioada, acesta chiar a reusit sa castige mai multi bani decat castiga la serviciu, insa acum castigul lunar nu depaseste 300 de dolari.

    „Vreau sa pot trai din acest joc“, spune Leys. „In principiu, o sa mai incerc inca vreo sase luni, iar dupa aceea voi mai vedea“, a adaugat el.

    Ca in orice alta afacere, un punct cheie il reprezinta publicitatea. Unul dintre cele mai importante si cunoscute site-uri de profil, Golden Palace, a incercat sa isi atraga publicitate gratuita prin tot felul de ciudatenii, astfel incat presa sa il considere un subiect frecvent de stiri.

    Printre exemple se numara faptul ca Golden Palace a cumparat un simplu sandwich cu sunca si cascaval scos la licitatie pe Internet cu cateva mii de dolari, cand „rivalii“ sai nu au licitat mai mult de 10 dolari. Cazinoul a mai atras atentia mass-media si atunci cand si-a plasat logo-ul sub forma de tatuaj pe spatele boxerului Leonard Doroftei, in lupta romanului cu argentinianul Raul Balbi pentru titlul de campion mondial la categoria semiusoara din iunie 2002. Majoritatea cazinourilor au fonduri special destinate pentru publicitate, insa metodele adoptate de Golden Palace par sa fi avut cel mai bun rezultat.

    Aflandu-se mai mereu in paginile ziarelor, cazinoul online a devenit unul extrem de cunoscut, iar numele sau este printre primele care vin in mintea utilizatorilor, au constatat analistii din domeniu. Cu toata publicitatea si popularitatea serviciilor, cazinourile online au reusit sa atraga destui utilizatori. Insa cum pot clientii acestor site-uri sa mai acceseze jocurile favorite atunci cand se afla in deplasare, sau daca se afla acasa dar copiii au acaparat deja calculatorul si nu mai pot fi „dezlipiti“?

    Raspunsul l-a descoperit o companie care opereaza un astfel de site, PokerRoom, care a hotarat sa rezolve aceasta problema aducandu-si serviciile si pe telefoanele mobile inteligente. Noul cazino pe mobil ofera deocamdata utilizatorilor doar doua jocuri de noroc, dintre care unul este pokerul, insa acestia pot paria si juca la fel ca in cazinourile online, in orice zona geografica unde au semnal pe telefon. Sumele puse la bataie variaza intre 50 de centi si 300 de dolari pentru fiecare mana jucata la poker, au precizat oficialii companiei.

    Pe o piata despre care compania de analiza Juniper spune ca va creste de zece ori in urmatorii patru ani, ajungand la 19,2 miliarde de dolari, evident ca PokerRoom nu e singura companie care considera cazinourile pe telefonul mobil o afacere profitabila. De pilda, compania americana Abrio a pus de asemenea la dispozitia jucatorilor serviciile cazinoului sau online pe mobil. Numai ca cei de la Abrio si-au dat seama ca jocurile sunt si mai interesate pentru utilizatori atunci cand sunt combinate cu previziuni astrale. Astfel a rezultat Fortune Teller, un foarte popular joc online, care le da sansa clientilor sa castige bani la jocul de noroc si in acelasi timp sa-si citeasca horoscopul pentru ziua respectiva.

    Nu in ultimul rand, un fel de cazino a fost introdus si in unele din bancomatele japoneze. Astfel, utilizatorii pot sa castige o suma de bani suficienta pentru a acoperi comisionul bancar la tranzactiile pe care le fac daca joaca un simplu joc. Cum e posibil? Jocul este similar celor cu fructe, in care se trage de maneta si, pentru a castiga, trebuie sa apara trei fructe de acelasi fel pe linie. La bancomat, in timp ce scot bani clientii nu trebuie decat sa apese pe un buton si pot castiga aproximativ 10 dolari la fiecare operatiune bancara.

    In Romania, deocamdata nu se poate vorbi despre cazinouri pe Internet sau pe telefonul mobil, cu toate ca exista deja unii jucatori pasionati care viziteaza frecvent site-uri din strainatate. Pe netul romanesc, singurele referinte online sunt la jocurile de noroc care pot fi descarcate pentru a fi jucate din propria placere, in timpul liber. Castigurile lor sunt la fel de imaginare ca si banii investiti acolo. De exemplu, pe portalul de divertisment http://fun.as.ro se pot descarca cateva joculete pentru calculator, precum poker, ruleta, black jack (21) si altele asemenea. La fel si pentru utilizatorii de celulare. Pe site-ul specializat in servicii pentru telefoanele mobile http://www.funsms.ro, detinut de compania Intertel Communications, se pot comanda online si apoi descarca jocuri de poker, ruleta, black jack si altele special realizate pentru telefoanele care suporta aplicatii Java. Alt tip de divertisment online ofera http://doizece.ro, unde utilizatorii se pot intalni pe site pentru a juca partide de poker interactive. Castigurile sunt insa la fel de lipsite de valoare financiara, constand in puncte care confera jucatorilor cel mult prestigiu.

    Pe Internetul romanesc exista insa si site-uri pe care se pot cheltui sau castiga bani reali. Nu la jocuri de noroc, ci pur si simplu pe site-uri de pariuri. De exemplu, http://www.e-pariuri.ro/ ofera sfaturi pentru pariori si o comparatie a serviciilor caselor de pariuri. Pe http:// www.pariuri-sportive.com/ se poate juca direct online, cu avantajul ca taxa pentru bilet este zero, iar rezultatele se primesc direct prin SMS.

    Exista si o situatie a contului propriu, iar depunerile si retragerile de bani se pot face prin propriul card bancar.

    In concluzie, febra jocurilor de noroc online se intinde cu repeziciune in „ciberspatiu“ si incepe sa-i cuprinda chiar si pe romani. Iar jucatorii nu sunt deloc deranjati de faptul ca pentru a auzi celebra fraza „Jocurile sunt facute“ trebuie sa indeplineasca neaparat o conditie: sa aiba o pereche de boxe conectate la computer.

  • Un laptop pentru fiecare

    De curand a starnit valva in presa informatica o initiativa aparent excentrica lansata de Nicholas Negroponte: un laptop de 100 de dolari care sa fie in dotarea personala a fiecarui elev. Dupa ce stupoarea initiala a trecut, lumea informatica a cazut pe ganduri.

    Nicholas Negroponte este un personaj binecunoscut in lumea informatica. Este cu siguranta etalonul a ceea ce se cheama in jargonul ciber-culturii un „digerati“ – termen compus din „digital“ si „literati“ si care defineste noua elita tehnologica a unei lumi din ce in ce mai dependenta de computere si comunicatii. El este cel care a pus bazele laboratorului Media Lab de la M.I.T. (Massachusetts Institute of Technology), in care s-au nascut numeroase tehnologii de avangarda. Tot el este unul dintre fondatorii revistei Wired, una dintre cele mai influente publicatii care analizeaza asa-numita „revolutie digitala“ prin prisma influentelor pe care tehnologiile informatice in conjunctie cu comunicatiile si media le exercita asupra societatii, culturii si politicii. In fine, Negroponte se bucura si de o binemeritata aura de vizionar, in special datorita cartii sale „Being Digital“ – un veritabil best-seller – in care analizeaza societatea viitorului pornind de la distinctia esentiala dintre atomi si biti. In paranteza fie spus, este fratele lui John Negroponte – Director of National Intelligence – si este inrudit cu familia Negropontes din Romania.

    Proiectul HDLP ($100 Dollar Laptop Project) a fost anuntat la Forumul Economic Mondial de la Davos, un organism a carui putere de influenta este binecunoscuta. Miza proiectului nu este atat tehnologica cat politica, iar Negroponte o enunta succint si limpede: „Educatie: un laptop pentru fiecare copil. Solutia oricarei mari probleme, de la pacea mondiala pana la mediu, foamete si saracie, cuprinde intotdeauna si educatia“. Iar educatia – mai ales in tarile sarace – trebuie sa se bazeze mai mult pe solutii „de la egal la egal“ (peer-to-peer) si pe metode autodidacte (self-driven), iar un laptop este o modalitate importanta de a ajunge aici.

    Elementele pedagogice sunt si ele solid fundamentate si este important de subliniat ca printre promotorii proiectului se afla si Saymour Papert, unul dintre cei mai importanti teoreticieni ai lumii in privinta utilizarii calculatorului in educatie. Papert, profesor de pedagogie si tehnologii media la M.I.T., este un discipol al lui Jean Piaget (cu care de altfel a lucrat mai multi ani in Elvetia) si inventatorul limbajului Logo, pe care l-a folosit multa vreme pentru a aplica la modul practic metoda constructivista a lui Piaget in procesul educational.

    Mai exista insa si alte aspecte importante. Deloc de neglijat este impactul social pe care un astfel de proiect il provoaca. De altfel tot Negroponte subliniaza ca disponibilitatea unui laptop pentru fiecare copil este importanta nu doar pentru dezvoltarea copilului, ci si pentru intreaga familie si comunitate. Iar aceasta nu este o supozitie, ci o concluzie bazata pe un proiect pilot pe care chiar Negroponte si sotia sa l-au implementat in doua scoli din Cambodgia, in sate in care nu erau nici macar electrificate. E de notat ca rezultate similare au fost remarcate si in cadrul unui alt proiect pilot dezvoltat de Eduvision in Kenya, in care s-au folosit dispozitive palmtop.

    Intrebarea este: se poate construi un laptop functional la 100 de dolari? Specificatiile sunt interesante: computerele se vor baza pe procesoare la 500 MHz, vor avea ecrane color la un megapixel, vor fi rigidizate, nu vor contine componente mobile (deci fara disc – doar o memorie flash de 1 GB), vor cuprinde tehnologie wireless incorporata si conectivitate USB. Cateva inovatii de majore de la M.I.T. vor fi si ele prezente. Tehnologia de afisare E-Ink (un fel de „hartie digitala“) are avantajul major ca nu necesita refresh, deci are consum foarte redus. Retelele „mesh“ au fost dezvoltate si ele la M.I.T. Media Lab si vor permite computerelor dintr-o arie geografica sa formeze automat retele peer-to-peer. Consumul energetic redus va fi asigurat si prin tehnologii neconventionale (de pilda chiar apasare pe taste va genera electricitate). Softul va fi Linux.

    Totul este estimat la 90 de dolari, ceilalti zece fiind rezervati asamblarii si profitului. Desigur, costurile se refera la volume imense: Brazilia s-a aratat interesata de 100 de milioane de bucati iar China de doua ori mai multe. Patru companii au aderat deja la proiect: AMD, Google, Red Hat si Brightstar. Interesant…