BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Marketingul pe mobil iese la atac

    Cu nici 5.000 de euro, aproximativ 12.000 de conducatori actuali
    sau potentiali de masini BMW au fost invitati recent sa se
    familiarizeze cu noile modele si sa primeasca o oferta
    personalizata. Au reactionat cam 2% dintre ei, un procent mai mare
    decat in online, de pilda, unde rata de click pe o reclama ajunge
    cu greu la acest nivel. Este doar unul dintre exemplele de campanii
    de promovare pe telefonul mobil, un mediu care a debutat inca de
    acum cativa ani pe piata de publicitate din Romania, dar care
    de-abia acum incepe sa prinda contur.

    “Piata de marketing pe mobil este deocamdata foarte mica, dar
    dintre toate mediile de publicitate are cele mai bune perspective
    pentru urmatorii ani”, spune Steve Dallas, managing directorul
    agentiei Initiative Romania. Investitiile companiilor in reclame pe
    mobil vor insemna anul acesta in jur de sase milioane de euro,
    potrivit calculelor din piata, o cifra in mod evident infima
    raportata la cele 308 de milioane de euro, cat a fost conform Media
    Fact Book intreaga piata de publicitate anul trecut. Este insa
    singurul segment care creste, poate doar cu exceptia reclamelor pe
    internet, despre care inca nu exista date la nivel de 2010, cu 20%
    fata de 2010 si de peste trei ori mai mult decat in urma cu trei
    ani in contextul unei prabusiri a industriei in ultimii ani.

    Cea mai folosita metoda de promovare pe telefonul mobil este in
    prezent mesajul text, care inseamna in jur de 90% din campaniile de
    acest gen. Peste 100 de milioane de SMS-uri promotionale vor fi
    trimise anul acesta de companii, in cea mai mare parte banci si
    companii din zona IT&C, in crestere cu 10%, dupa calculele
    Netopia Sistem, compania din spatele serviciului web2sms. “Daca in
    2010 am monitorizat peste 100 de campanii, anul acesta ne asteptam
    la o crestere intre 30 si 50%”, scria recent pe blogul personal Dan
    Vartopeanu, directorul general al companiei Voxline
    Communication.

    Cu tot cu alte metode de promovare pe telefon in mare parte
    directionate catre utilizatori de internet mobil, numarul
    campaniilor ar trebui sa ajunga chiar mai mare, adica cel putin
    dublu fata de nivelul din 2010. Cel mai probabil va fi vorba despre
    aproximativ 250-300 de campanii, dupa spusele lui Dallas. “Se
    creeaza efectul bulgarelui de zapada. Cei care s-au promovat deja
    pe mobil o vor face din nou, iar companiile inca reticente vor
    cauta sa experimenteze si ele metoda”, spune managerul.

    La baza acestor asteptari sta in primul rand cresterea exploziva
    a numarului de telefoane mobile inteligente si a utilizatorilor de
    internet mobil – anul trecut in jur de 10-12% din celularele
    vandute pe piata locala au fost de tip smartphone, in timp ce din
    incasarile comerciantilor au cumulat 17%, numarul total de astfel
    de terminale existente in piata fiind estimat la doua milioane si
    in crestere. Nu numai atat, dar internetul este cea de-a doua
    principala activitate a consumatorilor din Romania dupa
    convorbirile telefonice. Aproape o treime din timpul de utilizare
    este mai exact petrecut pe internet, potrivit unui studiu realizat
    de Initiative pe un esantion format din 800 de utilizatori de
    internet mobil din mediul urban, cu varste cuprinse intre 16 si 45
    de ani, in timp ce mesajele text urmeaza pe locul trei in
    clasament, cu 19% din timp.

    De cele 18 minute petrecute in medie in fiecare zi online pe
    telefon vor profita tot mai mult companiile in urmatoarea perioada,
    cred specialistii, prin intermediul site-urilor adaptate ecranului
    de mici dimensiuni al telefonului mobil ori prin aplicatii special
    create pentru promovarea anumitor produse sau servicii. “Numarul
    utilizatorilor romani de siteuri optimizate pentru telefonul mobil
    a crescut foarte mult in ultimele sase luni, in unele cazuri cu
    peste 100% in ultimele sase luni”, apreciaza Steve Dallas de la
    Initiative Media. Nu sunt insa foarte multe astfel de pagini in
    internetul mobil, cifra fiind apreciata la mai putin de 100, dintre
    care cele mai multe sunt site-uri de stiri sau de divertisment.

  • Consola sau computer? Cum vor sa schimbe companiile din domeniu tactica jocului

    Nu mai este demult un secret ca romanii se joaca mai mult pe
    calculator decat pe consola. Se vede inca din vanzarile de jocuri,
    dintre care aproape trei sferturi sunt pentru computere, in timp ce
    restul se imparte intre toate tipurile de console existente pe
    piata. Pe de-o parte, nici n-ar avea cum sa fie altfel deocamdata,
    de vreme ce aproape ca nu mai exista locuinta, cel putin in marile
    orase, fara un calculator, pe cand console de jocuri au doar
    aproximativ 150.000 de romani, potrivit estimarilor din piata.

    Pe de alta parte insa, cresterile din ultimii ani au dat
    sperante distribuitorilor si comerciantilor din domeniu ca balanta
    poate ajunge macar sa se echilibreze in urmatoarea perioada, mai
    ales ca piata, desi inca destul de mica, a fost mai rezistenta la
    criza decat multe altele. Consolele au devenit practic o forma mai
    ieftina de distractie decat iesirile in oras sau mini-vacantele de
    la sfarsit de saptamana. Si totodata mai comoda prin comparatie cu
    calculatorul, pentru ca jocurile pe consola nu presupun instalarea
    de sistem de operare si drivere, un procesor mai puternic sau
    memorie si placa video performante, lucruri de care se lovesc
    adesea jucatorii pe computer, mai ales atunci cand e vorba de
    jocurile de ultima generatie.

    Anul trecut romanii au cumparat in total peste 30.000 de console
    pentru jocuri, cifra estimata sa creasca anul acesta cu 17 procente
    pana la 35.000 de bucati, dupa calculele lui Mihail Stegaru,
    product manager in cadrul RHS Gaming Business Unit, companie care
    aduce pe piata locala produse Nintendo. Cea mai mare parte sunt
    console pentru acasa, precum Xbox de la Microsoft, Wii de la
    Nintendo sau PlayStation de la Sony, insa aproximativ 10.000 de
    bucati vor fi anul acesta din categoria portabilelor, cifra in
    crestere fata de nivelul de 8.000 din 2010. “Consola Nintendo 3DS
    va insemna in jur de 15% din piata”, completeaza managerul despre
    dispozitivul recent lansat pe piata locala, asteptarile vizand cel
    putin 1.500 de bucati vandute anul acesta, dintre care o treime
    chiar in prima luna de la lansare.

    In total, consolele vor insuma anul acesta o piata de peste 11
    milioane de euro, dintre care sapte milioane de euro dispozitivele
    in sine si patru milioane de euro jocurile pentru acestea, peste
    nivelul de noua milioane de euro (sase pentru echipamente si trei
    pentru jocuri) inregistrat in 2010, potrivit estimarilor lui
    Stegaru. “Consolele portabile sunt deocamdata un segment mai putin
    dinamic din cauza gamei mai reduse”, completeaza el. Situatia a
    inceput insa deja sa se schimbe, avand in vedere avansul mai mare
    al vanzarilor de portabile estimat pentru acest an prin comparatie
    cu cresterea asteptata pentru consolele fixe. Iar faptul ca au un
    public diferit este unul dintre motive – consolele de buzunar se
    adreseaza in general tinerilor din familii cu venituri peste medie,
    segment care va continua sa faca astfel de achizitii indiferent de
    situatia economica, in timp ce consolele pentru acasa sunt folosite
    de un public ceva mai matur, fiind dedicate intregii familii, care
    e in continuare destul de sensibila la contextul economic. Totusi,
    cele doua categorii de consumatori nu se exclud una pe cealalta, ba
    din contra, este posibil ca un consumator sa achizitioneze ambele
    tipuri de console sau chiar doua dispozitive din aceeasi categorie,
    intrucat multe dintre seriile de jocuri sunt compatibile cu mai
    multe platforme si pot fi folosite atat pe consola de acasa, cat si
    pe cea din buzunar.

    Apetitul de joc al romanilor sau, mai bine zis, inclinatia catre
    un anumit tip sau marca de consola ramane totusi strans legat de
    factorul pret. Nintendo 3DS, consola portabila care le permite
    consumatorilor sa experimenteze jocuri 3D fara a avea nevoie de
    ochelari speciali, a ajuns la finele lunii martie in magazinele din
    Romania la un pret de 1.300 de lei, la care se adauga si costul
    jocurilor, de aproximativ 280 de lei pentru un titlu. “In acest
    moment exista doar sase jocuri, insa numarul lor ar putea depasi 50
    pana in 2012. Estimam vanzari de cateva zeci de bucati din fiecare
    titlu”, spune Mihail Stegaru. O miscare mai recenta in piata ar fi
    ieftinirea consolei de buzunar PlayStation portable aplicata de
    producatorul japonez Sony inclusiv in Romania in urma cu doua
    saptamani. Pretul recomandat a scazut cu 24%, pana la 550 de lei,
    iar jocurile din seria Essentials costa ince-pand de la 50 de lei,
    in functie de titlu. Este insa prea devreme de spus daca din
    aceasta competitie va iesi castigator doar pretul sau in balanta va
    inclina si functionalitatea inedita a unei console 3D, fie ea si cu
    dureri ocazionale de cap.

  • De ce mizeaza IBM pe software

    “Romania e o piata foarte importanta pentru noi in strategia de
    crestere a businessului de software”, spunea recent Steve Wilkins,
    vicepresedinte de marketing al IBM Software, intr-o discutie cu
    BUSINESS Magazin. Pe scurt, compania a definit un plan de bataie
    pentru urmatorii cinci ani, cu accent pe zona solutiilor software
    pe care mizeaza intr-o serie de piete de crestere precum Europa
    Centrala si de Est. “La fel ca in cele mai multe tari din regiune,
    in Romania inca exista mult loc pe piata”, a continuat
    managerul.

    Contextul este destul de favorabil. Zona de soft si servicii
    este estimata sa ajunga anul acesta la 760 de milioane de euro, in
    crestere cu opt procente fata de nivelul atins in 2010. Iar
    premisele exista deja, avand in vedere ca, in ultimii ani, ponderea
    vanzarilor de echipamente a scazut in afacerile IBM din piata
    locala, in timp ce serviciile si softul au explodat.

    Investitiile companiei americane din ultimii ani pentru
    achizitii de companii software vor incepe sa se vada in curand si
    aici, pe masura ce portofoliul software va fi extins. Unul dintre
    exemple ar fi Unica, achizitie in valoare de 480 de milioane de
    dolari (peste 328 de milioane de euro) realizata anul trecut.
    “Suntem deja in discutii cu companii din Romania pentru a
    implementa solutii din suita Unica, pana acum prea putin prezente
    in pietele emergente”, a spus Steve Wilkins. Compania a inceput sa
    implementeze solutia inclusiv la nivel intern, proces deja derulat
    peste tot in lume unde IBM deruleaza operatiuni si care se va
    incheia anul acesta.

    |n sine, Unica are aplicabilitate in automatizarea proceselor de
    marketing ale unei companii. |n loc sa fie adresata unui public
    mare, dar nu in totalitate relevant pentru companie, o campanie de
    marketing poate fi directionata mult mai eficient si adaptata
    conditiilor de piata unui grup mai restrans, dar foarte relevant.
    “Iar bugetul ramane acelasi sau chiar se diminueaza”, a completat
    Wilkins. Totodata, Unica permite inclusiv automatizarea procesului
    de lansare a campaniilor – daca pana acum o campanie necesita o
    luna pana la lansare, solutia permite acest lucru in numai o zi,
    iar rezultatele pot fi masurate inca din prima zi si pot reprezenta
    o baza pentru eficientizarea campaniei.

    |n prezent, IBM a inceput sa deruleze o serie de interviuri cu
    directori de marketing din toata lumea pentru a intelege nevoile
    fiecarei piete si pentru a putea adapta solutia Unica. Peste 1.000
    de specialisti din companii vor participa la aceasta initiativa,
    iar in Romania au avut loc deja doua astfel de interviuri la care
    se vor adauga alte cateva in urmatoarea perioada, dupa spusele lui
    Wilkins. “O prima constatare este ca rolul departamentului de
    marketing s-a schimbat foarte mult, mai ales odata cu intrarea
    social media in ecuatie”, spune vicepresedintele de marketing al
    IBM Software, ceea ce inseamna ca o companie nu mai poate doar sa
    transmita un mesaj clientilor actuali si potentiali, ci trebuie sa
    si interactioneze cu ei.

    Extinderea portofoliului software al IBM pentru piata din
    Romania nu se limiteaza insa doar la Unica. “Zona de cloud
    computing va fi si ea dezvoltata tot mai mult in urmatoarea
    perioada”, spune Steve Wilkins despre o piata aflata inca la
    inceput in Romania. {i la fel se va intampla si cu solutiile pentru
    cladiri si orase inteligente, un concept la care IBM lucreaza de
    mai multa vreme si care este deja aplicat in mai multe colturi ale
    lumii.

  • Curatenie si ordine in social media

    Mark Little, jurnalist si om de televiziune irlandez in varsta
    de 43 de ani, a renuntat sa prezinte timp de un an emisiunea Prime
    Time difuzata pe postul de televiziune RTE pentru a se ocupa de
    lansarea Storyful, un proiect online care separa stirile importante
    publicate pe canale precum Twitter, Facebook si YouTube. “Vrem sa
    scoatem la iveala adevaratele surse pentru povestile mari”, a scris
    el pe site-ul companiei lansate acum un an.

    Situatia din Orientul Mijlociu sau cutremurul din Japonia au
    demonstrat ca oameni inarmati cu un telefon mobil, care nu aveau
    nicio legatura cu jurnalismul, au fost adesea primele surse ale
    stirilor de ultima ora prin posturile publicate pe Twitter si prin
    incarcarea de fotografii si videoclipuri pe internet. “Greseala lor
    este insa ca pe langa acestea ofera si mult prea multe informatii
    care nu sunt necesare”, afirma Little, precizand ca aici intervine
    Storyful, care ajuta jurnalistii si alte persoane sa aleaga din
    acest continut online si sa publice informatiile relevante.


    Mai mult de un sfert dintre cei care petrec mai mult de 10% din
    timpul alocat internetului pe retelele de socializare considera ca
    este mult prea multa informatie pe internet, comparativ cu 18%
    dintre cei care utilizeaza portaluri de stiri si doar 5% dintre cei
    care utilizeaza motoarele de cautare, potrivit unui studiu facut de
    compania de cercetare de piata Nielsen Company. “Avem atat de mult
    continut acum, incat suntem pusi in incurcatura”, a declarat Burt
    Herman, fondatorul Storify, un site asemanator cu Storyful, si
    reporter in cadrul Associated Press. “Ideea acestor site-uri este
    sa ia informatiile cele mai relevante, sa le amplifice si sa le
    puna intr-un context”, a completat Herman.

    Cu toate ca jurnalistii s-ar putea sa nu fie primele surse ale
    stirilor in timp real, angajatii Storify aleg cele mai bune
    informatii si contextualizeaza anumite evenimente. La fel ca si in
    cazul Storyful, utilizatorii pot gasi pe Storify continut de pe
    Twitter, Facebook, Flickr si YouTube. In plus, acestia pot sa
    completeze informatiile si sa le publice pe site-urile lor.


    Postul de televiziune Al Jazeera in limba engleza a creat o
    emisiune, numita The Stream, care va fi televizata incepand din
    luna mai si care colecteaza informatii din social media utilizand
    Storify. “Storify este sursa noastra principala de informatii”, a
    declarat Ahmed Shibab Eldin, producatorul si gazda emisiunii. In
    plus, pe o perioada de test, reporterii de la The Washington Post,
    NPR (National Public Radio), PBS (Public Broadcasting Service) si
    alte site-uri si ziare au utilizat serviciul. “Este mare nevoie de
    instrumente cu sa ajute oamenii sa adune franturi de informatie din
    social media si sa le organizeze”, crede Andy Carvin, jurnalist la
    NPR. Oficialii Khosla Ventures, compania care a investit doua
    milioane de dolari in dezvoltarea Storify, spun ca aceasta este o
    noua modalitate de a cauta in social media articole de calitate.
    “Instrumentul va ramane gratuit, insa vom vinde spatiu de reclama”,
    a spus Xavier Damman, unul dintre fondatorii Storify. Levi’s si
    Samsung sunt deja furnizori de reclame pe site.
    Burt Herman a lansat site-ul impreuna cu Xavier Damman, inginer de
    meserie. Pe langa Storify, el a fondat si Hacks/Hackers, un grup
    pentru jurnalistii si inginerii din toata lumea. “Incercam sa
    aducem impreuna stiinta calculatoarelor si jurnalismul si sa facem
    un amestec frumos din cele doua”, a completat Damman.

    Un alt suport pentru informarea in timp real folosita de
    jurnalisti este aplicatia Color, creata de Bill Nguyen, care ofera
    posibilitatea acoperirii in timp real a unor evenimente precum
    targuri sau, poate, dezastre naturale, chiar in momentul in care au
    loc.

    La prima vedere, aplicatia este una de partajare de fotografii
    pe internet. Color nu este insa un astfel de serviciu, ci mai
    degraba o forma de a crea comunitati sociale interesate de
    fotografii legate de anumite evenimente sau oameni si de
    activitatile lor cotidiene. Utilizatorii aplicatiei publica poze pe
    care le pot vedea apoi alti utilizatori din aceeasi zona
    geografica, iar aplicatia poate, de exemplu, sa detecteze daca mai
    multi oameni au fotografiat acelasi lucru in acelasi timp si sa
    determine care este obiectul imaginii, alegand apoi cele mai bune
    cadre si punan-du-le la dispozitia celor interesati. In prima zi de
    la publicare, aplicatia a devenit a doua cea mai descarcata din
    categoria de socializare de pe iTunes, dupa Facebook. “A fost
    folosita de multi oameni din Japonia pentru a arata lumii zonele
    afectate de dezastru”, afirma Nguyen.

  • Cum finantezi un business cu servere

    Pentru prima data de cand a pus bazele retelei de socializare
    Facebook, antreprenorul Mark Zuckerberg a dezvaluit saptamana
    trecuta secretele infrastructurii care tine in picioare imperiul de
    600 milioane de utilizatori si venituri de peste un miliard de
    euro. Cea mai mare parte din informatiile, fotografiile si
    clipurile video publicate de utilizatori pe paginile retelei
    sociale sunt astazi stocate pe sute de servere dintr-un nou centru
    de date aflat in Prineville, un oras din statul Oregon, proiect
    pentru care au fost necesare investitii estimate intre 125 si 150
    de milioane de euro (180-215 milioane de dolari).

    La inceput insa, cand singurii bani pentru finantarea afacerii
    erau fondurile de care dispunea partenerul Eduardo Saverin, reteaua
    a folosit servere inchiriate, de altfel metoda prin care pornesc la
    drum cele mai multe afaceri care se bazeaza pe volume uriase de
    informatie. De atunci, strategia lui Zuckerberg s-a schimbat
    radical. Pe masura ce Facebook a atras tot mai multe fonduri de
    investitii in actionariat si implicit si bani pentru dezvoltare,
    antreprenorul a decis ca un centru de date propriu ar fi nu doar
    mai ieftin, ci si mai eficient. Spre exemplu, serverele actuale
    functioneaza cu placi de baza proiectate de la zero de specialistii
    din departamentul tehnic de la Facebook, cat mai simplu, fara
    componente vopsite, sloturi pentru upgrade sau suruburi inutile. In
    ansamblu, serverele folosesc cu 22% mai putine materiale decat cele
    obisnuite care se gasesc pe piata, au surse de alimentare eficiente
    in proportie de 94,5%, iar probabilitatea sa apara probleme din
    cauza unei caderi de electricitate este aproape nula, avand in
    vedere ca serverele sunt conectate la transformatoare si sunt
    sigure in proportie de peste 99,9%, dupa spusele lui
    Zuckerberg.

    Odata cu inaugurarea centrului de date din Prineville care se
    adauga celorlalte doua centre din Ashburn, Virginia, si Silicon
    Valley, California, costurile de operare cu serverele s-au diminuat
    cu 24%. Cu toate acestea, Facebook a cheltuit anul trecut
    aproximativ 35 de milioane de euro (50 de milioane de dolari) doar
    pentru spatiul ocupat de centrele sale de date, cost mai mare fata
    de nivelul de aproape 14 milioane de euro (20 de milioane de
    dolari) din 2009. Semn ca centrul a fost extins asa incat sa faca
    fata cresterii explozive a numarului de utilizatori ai retelei
    ajuns la inceputul acestui an la 600 de milioane, triplu prin
    comparatie cu situatia de acum doi ani.

    In ultimii ani, cea mai mare parte a investitiilor realizate de
    Facebook au fost facute din banii atrasi de la fondurile de
    investitii, cu atat mai mult cu cat pana anul trecut veniturile
    retelei din publicitate nu erau foarte ridicate raportat la nivelul
    afacerilor din Silicon Valley. Cele peste 60.000 de servere din
    centrele de date nu ar fi fost sustinute altfel, chiar si in
    conditiile in care investitiile Facebook in infrastructura sunt
    infime comparabil cu cheltuielile unor nume precum Microsoft, care
    investeste 345 de milioane de euro (500 de milioane de dolari) in
    fiecare centru de date nou, ori Google, care in 2008 a cheltuit
    aproape 1,6 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) pentru un
    singur centru de date. Nimic de zis, necesitatile Facebook din
    acest punct de vedere nu s-au ridicat pana acum la un asemenea
    nivel, dar pe masura ce compania are nevoie de tot mai multe
    servere pentru a sustine expansiunea, varianta inchirierii
    centrelor de date devine mai putin fezabila decat detinerea unor
    centre proprii.

    Cu servere inchiriate au pornit cele mai multe dintre afacerile
    bazate pe cantitati foarte mari de informatii atat din lume, cat si
    din Romania. “Finantarea afacerilor care au nevoie de multe servere
    si stocheaza cantitati foarte mari de informatie se face de regula
    din businessuri colaterale, intrucat costurile apar de la bun
    inceput, dar veniturile nu”, confirma Cristian Ditoiu, proprietarul
    serviciului Transfer.ro, prin care consumatorii au posibilitatea sa
    transmita online fisiere de mari dimensiuni care nu incap de regula
    intr-un e-mail. Compania foloseste in prezent aproximativ 20 de
    servere care insumeaza un spatiu de stocare de 100 TB, din care 70%
    este folosit in permanenta de fisierele transferate pe care
    compania le pastreaza o perioada dupa ce au fost transmise de
    utilizatori.

    Investitia initiala a fost insa destul de mare pentru o afacere
    online din Romania. Ditoiu a pornit in prima faza o companie de
    dezvoltare web, iar pe masura ce ideea unui serviciu de transfer de
    fisiere a prins tot mai mult contur, achizitia de echipamente s-a
    facut fara sa se stie exact care sunt necesitatile. “Am avut in
    prima faza 150 de hard disk-uri, iar intreaga infrastructura si
    platforma tehnica au inghitit poate 70.000 de euro”, spune
    antreprenorul cu mentiunea ca n-a facut niciodata un calcul exact.
    Banii au venit din surse proprii, mai exact din proiecte online
    anterioare pe care le-a vandut.

  • Lupta pentru UPC sau cine inghite pestele cel mare

    Cand Romtelecom a anuntat, prin doua comunicate ce marcau
    inceputul si sfarsitul lunii martie, preluarea activelor si a celor
    peste 160.000 de clienti ai Boom TV si AKTA Satelit, aproape ca nu
    a mai tresarit nimeni in industrie. Pe o piata de 5,7 milioane de
    platitori de servicii TV, cu o valoare anuala de aproximativ
    350-400 de milioane de euro, cele doua tranzactii nu schimba
    fundamentele industriei, chiar daca, statistic vorbind, Romtelecom
    si-ar putea pune in vitrina doua victorii de palmares. Dupa cinci
    ani de lupta pe satelit, si revenirea in lupta de gherila din piata
    de cablu cu achizitii si oferte la limita profitabilitatii
    impotriva rivalilor, compania ar putea fi noul lider pe piata de
    televiziune pe satelit si este aproape sigur noul numar doi pe
    piata TV.

    Cele doua tranzactii erau insa asteptate de luni de zile, iar
    deznodamantul lor – foarte probabila pierdere de catre UPC a
    pozitiei secunde de pe piata TV din Romania – nu surprinde, mai
    ales ca firma americana a semnalat foarte clar inca din 2008 ca
    lupta sa pentru abonati se mai duce doar in interiorul granitelor
    existente ale retelei, extinse in perioadele de exuberanta, cand
    Liberty Global inca avea planuri mari pentru piata locala. Fara
    nicio achizitie a vreunei retele de cartier in ultimii ani si fara
    niciun plan concret de face acest lucru, atacata furibund de
    RCS&RDS si, mai nou, si de compania de cablu a Romtelecom,
    NextGen, UPC ar fi produs o mare surpriza daca nu ar fi cedat locul
    doi.

    Un exemplu al asaltului la care a trebuit sa reziste UPC: atat
    RCS&RDS, cat si NextGen aveau in vara anului trecut – in plina
    criza – oferte tintite catre baza de clienti a companiei, prin care
    clientii UPC primeau nu doar tarife mai mici daca schimbau
    furnizorul, ci si servicii gratuite pana la expirarea contractului
    cu filiala locala a firmei americane. Culmea cinismului, la
    RCS&RDS oferta era valabila doar daca utilizatorii faceau
    dovada ca au contract cu UPC.

    La aproape un an distanta, piata telecom, dar si cea media sunt
    tensionate la maxim dupa ce, la finele lunii februarie, in spatiul
    public exploda stirea bomba ca RCS&RDS, operator controlat de
    omul de afaceri din Oradea Zoltan Teszari (41 de ani), este la un
    pas de a-si cumpara rivalul UPC, fostul Astral, cu care se bate de
    peste 15 ani pe piata de cablu, intr-o tranzactie care s-ar ridica
    la 300 de milioane de dolari.
    Miza achizitiei este una enorma: daca ar prelua UPC, compania
    RCS&RDS ar avea peste 4 milioane dintre cei 5,7 milioane de
    platitori de servicii TV si ar inchide practic lupta pe aceasta
    piata, avand o putere de negociere enorma cu furnizorii de continut
    sau echipamente si un avans chiar mai mare pe piata fata de
    Romtelecom.

    Vrand-nevrand, americanii de la Liberty Global trebuie sa
    inghita in sec si sa se aseze la masa cu RCS&RDS: romanii s-au
    extins pe mai multe piete din Europa Centrala si de Est, astfel ca
    ei sunt singurii parteneri cu care se poate negocia o tranzactie
    complexa, care sa vizeze mai multe tari. RCS&RDS ar putea
    renunta, spre exemplu, la unele operatiuni pe cablu TV din Ungaria,
    care incomodeaza UPC. Poate parea insa plauzibila ideea ca
    Romtelecom, la capatul a cinci ani de investitii si eforturi de a
    ajunge numarul doi pe piata TV si internet fix, va ceda fara lupta
    ocazia de a lua UPC? Daca ar vrea sa cumpere UPC, probabil ca
    Romtelecom ar face rost de bani mai repede decat RCS&RDS.

    Operatorul telecom controlat de Zoltan Teszari a reusit sa
    obtina de la un grup de banci doua imprumuturi in valoare cumulata
    de 368 de milioane de dolari (206 milioane de dolari si 125 de
    milioane de euro) pentru a-si plati o parte din datoriile
    anterioare si pentru a avea bani de investitii. RCS, cel mai
    agresiv jucator de pe piata telecom, cu afaceri anuale de peste 700
    de milioane de dolari, avea neaparata nevoie de aceste imprumuturi
    pentru a merge inainte. Un grup de banci format din ING, UniCredit,
    Raiffeisen, RBS, BRD – SocGen, Fortis a contribuit la
    sindicalizarile realizate de RCS. Compania, care are acum circa
    noua milioane de clienti care platesc pentru cablu si satelit TV,
    internet, telefonie fixa si mobila, este indatorata si are nevoie
    tot timpul de finantarea bancilor.

  • Cum vrea sa puna stop Google fermelor de continut

    Christian Munoz-Donoso are de filmat zece videoclipuri in doar
    doua ore. Inarmat cu trei camere video si cu rucsacul in spate,
    tanarul porneste dis de dimineata cu SUV-ul spre lacul Hungtinton,
    Massachusetts, scopul fiind de a face o frumoasa poveste video
    despre caiac canoe. Ajuns la fata locului, Munoz-Donoso se
    intalneste cu instructorul si cu cei trei sportivi pe care i-a
    contactat anterior si, dupa ce porneste camera si cateva sfaturi
    despre cum trebuie sa foloseasca caiacul, vasleste spre mijlocul
    lacului pentru a realiza filmuletele. In timpul plimbarii vantul
    puternic si luminozitatea redusa l-au impiedicat sa isi faca treaba
    asa cum si-ar fi dorit. In plus, desi a sperat ca va termina
    lucrarea la ora 11, ceasul este deja unu fara un sfert in momentul
    in care Munoz se afla din nou in masina si se indreapta spre birou.
    In mai putin de cateva ore el are treaba terminata pentru Demand
    Media si asteapta cu nerabdare sa isi primeasca cei 200 de dolari.
    Desi nu este Martin Scorseze, Munoz-Donoso a fost, in opinia
    revistei Wired, rapid, ieftin si destul de bun.

    Mii de alti producatori de filmulete si scriitori din America,
    care opereaza la fel ca Munoz, produc peste 4.000 de videoclipuri
    si articole pe care Demand Media le publica zilnic pe site-urile pe
    care le detine. Ambitiile companiei, care este si cea mai cunoscuta
    ferma de continut din lume, sunt atat de mari incat par ireale:
    angajatii de aici trebuie sa se gandeasca la intrebarile posibile
    pe care un utilizator le-ar cauta pe internet si sa genereze
    raspunsuri pe care Google sa le afiseze in topul rezultatelor de
    cautare.

    In contextul www (world wide web), ferma de continut este o
    companie care angajeaza un numar mare de scriitori liber
    profesionisti pentru a genera un numar cat mai mare de texte,
    create special pentru a indeplini algoritmii de vizibilitate maxima
    pe motoarele de cautare. Tinta lor principala este de a genera
    venituri din reclame prin atragerea de cititori. Fermele au la baza
    un algoritm care analizeaza care sunt cele mai frecvente intrebari
    in randul utilizatorilor si pentru ce ar fi pregatiti sa dea bani
    advertiserii ca sa ajunga si la acesti oameni. Ele produc continut
    care se potriveste si fac bani din reclamele de pe aceste pagini.
    In cea mai mare parte a cazurilor, fermele de continut ignora
    stirile importante, de ultima ora sau alte articole amenintate de
    competitie. In schimb umplu golurile lasate de ziare sau alte
    publicatii online.

    Aceste sarcini sunt facute de scriitori sau producatori video,
    care pentru cativa banuti produc mii de materiale despre cum sa iti
    faci unghiile de la picioare, cum sa prepari singur mancarea pentru
    pisici sau cum sa faci un sandvis ieftin.In prezent cele mai
    populare cautari pe internet sunt facute dupa termenii “bani”,
    “filme”, “show”, “scoala”, “familie”, “studenti” sau “business”. De
    asemenea, oamenii vor sa afle lucruri despre boli si pensionare,
    iar site-urile specializate nu le satisfac aceste cerinte.

    In plus, fermele de continut pot ajunge ca in timp sa detina un
    numar foarte mare de articole si valoarea lor de piata sa fie
    foarte mare, de ordinul miliardelor de dolari. Spre exemplu, Demand
    Media publica in jur de un milion de articole pe luna, echivalentul
    a cat se publica in limba engleza in patru ani de zile pe
    Wikipedia, cea mai mare enciclopedie online. Demand Media, care a
    fost infiintata acum cinci ani, a fost evaluata la 1,57 miliarde de
    dolari, mai putin cu 20 de milioane fata de unul din cele mai
    importante ziare din America, The New York Times, care a fost
    infiintat in 1851. Alt site, Associated Content, a fost cumparat in
    mai 2010 de Yahoo! pentru suma de 90 de milioane de dolari.

    Pentru a-si atinge scopurile Demand apeleaza la peste 13.000 de
    oameni ca Munoz-Donoso. Cei care scriu aceste articole sunt platiti
    in medie cu 3,50 dolari pe articol. Banii sunt cu mult mai putini
    fata de cei pe care un editor profesionist ii poate primi. Potrivit
    analistilor, printre cei care scriu se afla un numar impresionant
    de femei cu studii superioare care trebuie sa stea acasa si sa aiba
    grija de copii, dar care vor venituri suplimentare.
    La Demand Media, Munoz-Donoso este platit cu mult mai putin fata de
    valoarea reala a muncii sale. “Sunt constient ca iau bani putini,
    dar ce sa fac? Munca este munca si Demand plateste intotdeauna la
    timp”, spune el, precizand ca internetul este viitorul. “De cand
    lucrez aici am facut peste 40.000 de videoclipuri, am filmat pana
    si ursi polari”, adauga Munoz.

    Demand este unul dintre cei mai mari furnizori de videoclipuri
    de pe YouTube, adaugand mai mult continut decat CBS, Associated
    Press, Al Jazeera, Universal Music Group sau College Humor. “Cred
    ca sunt Henry Ford al videoclipurilor online”, a spus Jordan
    Hoffner, director de continut din cadrul site-ului de video sharing
    YouTube. Companiile media precum The Atlanta Journal-Constitution,
    AOL si USA Today au angajat Demand sau i-au copiat inovatiile.

    Situatia fermelor de continut este discutata de mai mult timp.
    Acum cateva luni s-a pus problema ca Demand Media nu intruneste
    toate conditiile pentru a fi catalogata drept o ferma de continut.
    Potrivit unor analisti, o ferma de continut este un site care ia
    informatii de pe alte site-uri si arunca reclame intre ele, in timp
    ce Demand Media are o armata de liber profesionisti care creeaza
    continut original printre care insereaza reclame.

  • Gadgetul lunii aprilie: HTC Sensation – GALERIE FOTO

    “Smartphone-urile au evoluat catre statutul de centre de
    divertisment de buzunar, care le permit utilizatorilor sa aiba
    mereu la indemana continutul preferat, indiferent unde s-ar afla”,
    spunea Peret Chou, directorul executiv al HTC Corporation, in
    momentul lansarii celui mai nou terminal al companiei. Considerat
    telefon “cheie”, Sensation este primul HTC cu procesor dual-core,
    care permite redarea unei grafici mai complexe
    si rapiditate in adresarea comenzilor. Ecranul de 4,3 inci este un
    portal personalizabil, prin care consumatorii pot accesa rapid cele
    mai utilizate functii, precum lansarea unui apel de voce,
    trimiterea unui e-mail, fotografierea rapida, toate plecand de la
    acelasi gest cu care de obicei se deblocheaza telefonul. In plus,
    la fiecare aprindere a ecranului sunt afisate informatii
    actualizate despre meteo, activitatea bursei, fotografii si
    noutatile din social media.

    Sensation are o camera foto de 8 megapixeli cu ajutorul careia
    se pot realiza filmulete HD la o rezolutie de 1.080 de pixeli, cu
    sunet full-stereo si la o frecventa de 30 de cadre pe secunda, ceea
    ce asigura o inregistrare fluenta, superioara multor alte
    telefoane. Iar prin noua functie video trimmer utilizatorii pot
    edita clipurile video dupa preferinte astfel incat sa le poata
    partaja rapid cu prietenii si familia. In plus, Sensation are
    conexiune Bluetooth, Wi-Fi si functie GPS.

    HTC Sensation este primul smartphone produs de companie care
    beneficiaza de HTC Watch, care pune la dispozitia consumatorilor o
    intreaga colectie de filme premium si seriale TV de ultima ora,
    simplificand atat descoperirea continutului interesant, cat si
    redarea lui in conditii de calitate. Aplicatia foloseste tehnologia
    de descarcare progresiva care permite rularea clipurilor video
    inainte de descarcarea integrala al acestora. De asemenea, ofera si
    posibilitatea de inchiriere sau de cumparare a continutului video,
    iar daca acesta este achizitionat, redarea se poate face pe maximum
    cinci dispozitive HTC diferite. Avand in vedere ca abia a fost
    lansat, inca nu au aparut nemultumiri la adresa Sensation. In
    Romania telefonul va fi lansat mai intai la Vodafone, urmand ca la
    o luna distanta sa fie disponibil si la restul operatorilor de
    telefonie mobila. La nivel european HTC Sensation va fi disponibil
    in 16 tari unde activeaza Vodafone, iar din trimestrul al doilea va
    fi disponibil si pe pietele asiatice.

  • Pro sau contra externalizarii serviciilor IT

    Serviciile de sisteme de stocare a datelor din Romania sunt
    subutilizate, iar cheltuielile pentru intretinerea lor incep sa
    depaseasca bugetele alocate din cauza consumului mare de curent,
    consumabile si intretinere.

    Din aceasta cauza, o mare parte din companiile importante de la
    noi au inceput sa recurga la externalizarea serviciilor IT. “Ca
    urmare a cresterii explozive a cantitatii de informatii din
    companii si a diversificarii tipului de date ce trebuie stocate,
    firmele au nevoie de un mod nou prin care sa isi administreze
    unitar atat aplicatiile, cat si fisierele de date, adaptandu-se
    astfel mai usor dinamicii pietei”, a afirmat Radu Enache,
    directorul general al Hewlett-Packard Romania, precizand ca
    sistemele de stocare de astazi nu au fost create pentru nevoile de
    maine ale IT-ului. |n 2005 au fost 150 de milioane de terabiti de
    date generate la nivel mondial, potrivit companiei de cercetare
    IBM. Anul trecut au fost de opt ori mai multe ca acum cinci ani,
    motivul principal al cresterii fiind numarul tot mai mare de
    dispozitive conectate la internet.

    “|n prezent este un numar de date mult mai mare si care ocupa
    mult mai mult spatiu, precum filme de inalta definitie, poze
    digitale si pe care trebuie sa le organizezi cu un numar mai mic de
    oameni. Trebuie sa fim mult mai rapizi”, a adaugat Mihai Guran,
    ESSN Manager la HP. Anul trecut HP a livrat 224 de sisteme de
    stocare dintr-un total de 893 livrate in Romania.

    Externalizarea infrastructurii IT in centre de date duce la
    cresterea productivitatii personalului intr-o companie, reduce si
    elimina potentialele costuri devastatoare in caz de intreruperi
    dupa un dezastru, protejeaza datele de la pierderi si compromisuri
    accidentale sau deliberate si permite reluarea rapida a
    operatiunilor critice in urma unei intreruperi pe scara larga.

    “Centrele de date creeaza un mediu responsabil, reducand
    totodata costurile cu energia electrica atat prin abordarea
    spatiului fizic, cat si prin infrastructura IT”, este de parere
    Mihail Petrov, Global Technology Services Data Center Operations
    Maganer la IBM. “|n ultima vreme, energia electrica necesara atat
    infrastructurii hardware, cat si sistemului de racire a acesteia
    este in crestere semnificativa, creand un puternic efect de sera si
    marind emisia de gaze”, a completat acesta. Printre dezavantajele
    sistemelor de stocare se numara pretul de achizitie, cuprins intre
    cateva mii si peste un milion de dolari, si adaptabilitatea
    dificila la cerintele imprevizibile ale mediului de afaceri.

    OMV Petrom, cea mai mare companie din Romania, a incheiat un
    contract de cateva milioane de dolari prin care si-a externalizat
    centrul de date catre subsidiara locala a IBM in a doua jumatate a
    anului trecut. “Petrom va beneficia de cunostintele unui jucator de
    pe piata experimentat in administrarea centrelor de date, iar
    utilizarea in comun a spatiului si a facilitatilor vor avea un
    impact pozitiv asupra costurilor noastre”, declara la vremea
    respectiva Reinhard Pichler, fostul director financiar al Petrom.
    |n urma contractului, incheiat pe o perioada de zece ani, IBM ofera
    o gama larga de servicii specifice unui centru de date, cum ar fi
    servicii de gazduire, de instalare, de cloud computing, dar si
    servicii suplimentare precum cele de continuitate in business, de
    back-up si de recuperare a datelor in cazul unei calamitati.
    “Acordul va ajuta OMV Petrom sa diminueze costurile de operare a
    centrului de date, permitand IBM sa le ofere clientilor sai o
    intreaga suita de servicii IT intr-o maniera eficienta din punctul
    de vedere al timpului si costurilor”, a precizat Mihai Tudor,
    fostul country general manager al IBM Romania. Acesta a explicat
    faptul ca acordul arata importanta data de IBM dezvoltarii
    operatiunilor sale in pietele in curs de dezvoltare si ca se
    asteapta ca pana in anul 2015 circa 25% din veniturile companiei sa
    provina din pietele emergente, printre care se afla si Romania.

    Dar piata serviciilor de stocare, aflata la inceput, are si
    neajunsuri. “Exista o lipsa serioasa de profesionisti, de personal
    in masura sa administreze serverele de baze de date si de unelte
    sau interfete de administrare a echipamentelor respective”, spune
    Martin Hingley, research officer al IDC EMEA, precizand ca
    introducerea unor noi idei sau masuri este ingreunata de faptul ca
    piata si serviciile IT sunt inca imature in Romania. “Ca orice
    piata noua are nevoie de timp pentru a se dezvolta, este in
    crestere si previziunile sunt foarte bune in ceea ce priveste
    ascensiunea acestei piete”, a completat acesta. |n plus, analistul
    IDC este de parere ca situatia economica actuala a amplificat
    utilizarea de servicii cloud deoarece firmele vor sa-si reduca
    cheltuielile. Piata de cloud computing a fost pe plan mondial de 16
    miliarde de dolari in 2009, insa ar putea creste la peste 55 de
    miliarde in urmatorii trei ani, conform IDC.

  • Romsym Data a crescut cu 7% anul trecut

    “Profitul companiei s-a mentinut in limita de 10% din cifra de
    afaceri. Un lucru de mentionat, in ceea ce priveste anul 2010, este
    legat de zona de servicii si consultanta a companiei, zona care a
    inregistrat o crestere de aproximativ 12%”, a spus Ravvan Balint,
    director general al Romsym Data. “La cresterea inregistrata in
    domeniul serviciilor, centrul de training ITtraining a avut o
    crestere semnificativa, ca o consecinta a mutatiilor produse pe
    piata muncii existand o cerere tot mai mare pentru astfel de
    servicii”, a completat Balint.
    Pentru acest an, compania are ca obiectiv dezvoltarea zonei de
    securitate IT si extinderea zonei de distributie a aplicatiilor in
    modelul SaaS (software as a service).