BusinessMagazin

Category: Energie

Analize financiare și de afaceri din domeniul energiei – totul despre marile companii și sfaturi pentru consumatori

  • Saduokhas Meraliyev, Rompetrol: Am fost impresionat de oamenii de aici (VIDEO)

    “Acum consideram ca poate fi o platforma (n. red. Petromidia)
    pentru training pentru inginerii nostri din Kazahstan, deja am
    conceput un program de dezvoltare si am adus un prim grup de
    angajati pentru pregatire deoarece consider ca ar fi pacat sa nu
    folosim acest tip de experienta”, a spus Meraliyev in cadrul
    evenimentului MEET THE CEO, organizat lunar de catre BUSINESS
    Magazin.

    ——–

    “MEET THE CEO” reprezinta un eveniment in cadru restrans, care
    faciliteaza participantilor dialogul cu cei mai importanti manageri
    de pe piata romaneasca. Pentru a afla invitatii editiei din luna
    iunie si pentru detalii despre proiectul “MEET THE CEO”, accesati
    www.businessmagazin.ro sau apelati numarul de telefon
    0318.256.293.

  • BP, cea mai mare amenda pentru Golful Mexic

    Platforma petroliera Deepwater Horizon a explodat la 20 aprilie,
    iar scurgerile de titei, care ating 16 milioane de litri pe zi, ar
    putea continua, conform specialistilor, pana in luna august a
    acestui an. Dupa repetate incercari de a opri scurgerea de titei,
    specialistii British Petroleum lucreaza acum la limitarea
    deversarilor; actiunea are loc la 1.500 de metri adancime si se
    lucreaza cu roboti.

    BP estimeaza ca nota de plata pentru stoparea deversarilor si
    curatarea zonei se va apropia de un miliard de dolari, dar nu
    aceasta este marea problema pentru companie, ci nivelul amenzii pe
    care ar putea-o plati. Acum limitata la doar 75 de milioane de
    doalri, prin lege, suma ar putea sa creasca la 10 miliarde de
    dolari, din care BP ar putea plati 6,5 miliarde, pentru ca detine
    65% din zacamant.

  • Urmatorii cinci ani pentru Petrom

    “Vrem ca Petrom sa se transforme dintr-o companie de petrol si
    gaze intr-o companie energetica.” Declaratia lui Wolfgang
    Ruttenstorfer, CEO al OMV, din urma cu trei ani a fost urmarita de
    strategia pusa in practica de managementul de la Bucuresti.
    Interesul din ce in ce mai crescut pentru piata de energie si
    pentru gaze se vede atat din declaratiile Marianei Gheorghe, CEO al
    Petrom – care a prezentat vinerea trecuta proiectele companiei si
    strategia de investitii pentru urmatorii cinci ani, cat si din
    organizarea bugetului de investitii, cel putin pentru 2010.

    Daca in ultimii cinci ani strategia de investitii a alocat peste
    60% din cele aproape 4 miliarde de euro investite in Romania pentru
    explorare si productie, restul de bani concentrandu-se pe rafinare
    si marketing, din 2010 accentul ramane pe E&P, dar cealalta
    jumatate este dominata de investitiile in gaze si energie.
    Planurile Petrom sunt ca peste doi ani centrala de la Brazi sa
    detina o cota de 10% din piata de electricitate; odata cu intrarea
    acesteia in operare din 2011, Petrom va putea pune in practica si
    un plan mai vechi, acela de extindere a lantului valoric al gazelor
    prin alimentarea centralei in ciclu combinat din cadrul Petrobrazi.
    Planurile pentru gaze sunt legate si de cresterea volumului
    vanzarilor, dar si de extinderea operatiunilor in tarile
    vecine.

    In ceea ce priveste depozitarea gazelor, OMV Petrom vrea sa
    construiasca un depozit de gaze in sud-vestul tarii, in perspectiva
    realizarii gazoductului Nabucco, dupa cum a declarat vineri Gerald
    Kapes, responsabil cu activitatea de gaze si de energie din
    companie. Kapes nu a oferit detalii privind momentul si valoarea
    unei astfel de investitii, precizand ca, in conditiile actuale de
    piata, compania nu este interesata nici sa exporte gaze naturale.
    Pentru 2010, OMV Petrom estimeaza o productie de gaze de 5,135
    miliarde de metri cubi, in scadere cu 2,5% fata de nivelul din
    2009. La finele anului trecut, compania era al treilea furnizor de
    gaze naturale de pe piata libera, cu o cota de 11,2%. Primele doua
    pozitii sunt ocupate de Romgaz, cu o cota de 27,4%, si grupul
    Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, cu 16,1%.

  • BM: cine sunt tinerii manageri care vor reporni economia

    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.

    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).
    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.
    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei din
    acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.
    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.
    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.
    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si RBS
    Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale.
    Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de dimensiuni mari
    in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special “Think BIG”.
    Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai mare siloz
    de clincher (produs intermediar la fabricarea cimentului) din
    lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • Cei mai buni tineri manageri din Romania (GALERIE FOTO)


    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.


    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).

    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.


    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei
    din acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.

    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.

    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.

    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si
    RBS Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale. Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de
    dimensiuni mari in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special
    “Think BIG”. Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai
    mare siloz de clincher (produs intermediar la fabricarea
    cimentului) din lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • In 2010, Romania produce mai putina energie decat in 1997. De ce?

    “In economia Romaniei nu exista acel lucru care se cheama
    strategie de interes national. Daca o strategie a fost o data
    facuta bine, cu girul specialistilor internationali, ar fi normal
    ca ea sa fie implementata pana la virgula, indiferent de
    schimbarile guvernamentale care pot interveni intre timp.” Jean
    Constantinescu este unul dintre specialistii din energie care a
    urmarit indeaproape evolutia sectorului energetic din Romania.

    A vazut an de an cum productia romaneasca de energie cu care
    Romania a pornit in 1990 a ramas aceeasi, singura crestere venind
    din reactoarele de la Cernavoda. In paralel, insa, companii precum
    Termoelectrica sau Compania Nationala a Huilei au avut nevoie an de
    an de subventii de ordinul milioanelor de euro, cum complexele
    energetice din Oltenia au intrat intr-o numaratoare inversa care
    s-ar putea termina cu inchiderea lor din cauza ca nu respecta
    normele de mediu, dar si cum rigiditatea statului in ce priveste
    privatizarile productiei sau noile investitii s-a dublat de
    reticenta fata de investitiile straine in sector.

    Astfel, statul a incheiat de aproape doi ani parteneriate
    public-private in valoare de 2 miliarde de euro cu companii
    internationale pentru realizarea a trei noi centrale, doua pe gaz
    si una pe carbuni. Aceste parteneriate insa nu au reusit sa treaca
    de stadiul de studii de fezabilitate. La Braila, Termoelectrica,
    Enel (Italia) si E.ON (Germania) aveau in plan o centrala pe
    carbuni de 800 MW; la Galati, CEZ in parteneriat cu statul roman ar
    trebui sa faca o centrala pe gaz, iar Termoelectrica alaturi de GDF
    SUEZ avea un proiect de 400 MW la Borzesti.

    Insa ultimele declaratii ale ministrului economiei Adriean
    Videanu arata ca Termoelectrica ar putea sa intre in faliment.
    “Daca aceste proiecte in parteneriat public privat ar fi pornit,
    probabil Termoelectrica s-ar mai fi echilibrat si nu s-ar fi ajuns
    la discutia asta”, considera companiile implicate in cele trei
    proiecte, companii de altfel foarte interesate de a avea propria
    productie in Romania, dupa ce probleme cum e cea a “baietilor
    destepti”, care au cumparat productia ieftina din Romania pentru
    mai multi ani, fac piata libera locala destul de necompetitiva.

  • Petrom va produce energie eoliana

    Proiectul cumparat de Petrom, Wind Power Park, are deja toate
    autorizaţiile si cu o capacitate proiectată de circa 45 MW. Petrom
    va prelua proiectul din acest punct, va construi şi va opera
    centrala electrică eoliană, care este estimată să intre în
    producţie la jumătatea anului 2011. Pentru Wind Power Park, Petrom
    a alocat 100 de milioane de euro, suma care include atat achizitia,
    cat si dezvoltarea. Capacitatea proiectului este destul de redusa,
    in comparatie cu cei 600 MW pe care ii dezvolta CEZ. Spre deosebire
    de CEZ, pentru care energia eoliana este punctul central al
    dezvoltarii de productie de energie in Romania, Petrom se
    concentreaza pe centrala pe gaze de la Brazi, un proiect care a
    avut nevoie de investitii de peste 400 de milioane de euro, iar
    partea eoliana ar trebui sa echilibreze productia pe gaze.

    “Prin acest proiect intenţionăm să valorificăm flexibilitatea
    centralei pe gaze de la Brazi. Cu un portofoliu care include atât
    capacităţi pe gaze cât şi capacităţi ce utilizează surse
    alternative beneficiem de avantajele ambelor tehnologii.
    Diversificarea activităţilor noastre prin producerea de
    electricitate din surse eoliene corespunde eforturilor noastre de
    dezvoltare durabilă. Pe termen mediu, prin valorificarea
    complementarităţii gazelor naturale şi a energiei electrice, cât şi
    prin abordarea de proiecte în domeniul energiilor alternative
    Petrom va face trecerea de la o companie pur petrolieră la o
    companie energetică”, a declarat Mariana Gheorghe, CEO al
    Petrom.


    Astfel, certificatele verzi rezultate alocate producţiei de
    energie din acest parc eolian vor fi utilizate in principal pentru
    acoperirea cotei reglementate aferente consumului de energie
    electrică al companiei (aprox. 1 TWh/an), urmând ca diferenţa să
    fie comercializată pe piaţa din România, conform reglementărilor în
    vigoare.


    Proiectul achiziţionat de Petrom va fi echipat cu turbine
    Vestas-V90, pentru care au fost încheiate contracte de achiziţie.
    Având în vedere potenţialul ridicat al zonei, Petrom evaluează
    posibilitatea de a extinde capacitatea proiectului la 54 MW.
    Construcţia este estimată să înceapă în cursul acestui an, urmând a
    fi finalizată la jumătatea anului 2011. Pentru achizitia
    proiectului, Petrom a fost consiliata juridic de DLA Piper, casa de
    avocatura condusa de Marian Dinu, country manager partner al DLA si
    fostul director juridic al Petrom.

    Vanzatorul proiectului, Monsson Alma, din localitatea Galbiori,
    judetul Constanta, are activitati de consultanta pentru afaceri si
    management si este cel mai mare initiator local de proiecte
    eoliene, compania fiind administrata de cetateanul suedez Emanuel
    Muntmark. Monsson Alma este la a doua tranzactie. Grupul de firme
    Monsson este cel care a dezvoltat cei 600 MW pe eolian cumpăraţi de
    gigantul ceh CEZ de la fondul de investiţii Continental Wind
    Partners (CWP) printr-o tranzacţie de 315 milioane de euro,
    potrivit informaţiilor publicate de CEZ.

    Familia Muntmark a vândut 95% din proiectele Fantanele si
    Cogealac de 600 MW către CWP şi apoi Muntmark (cu 5%) împreună cu
    CWP au vândut mai departe către CEZ. Grupul Monsson a început să
    facă afaceri în domeniul energiei în 2004 şi în prezent a ajuns la
    circa 110 angajaţi. În 2005, grupul a conectat prima turbină la
    sistemul energetic naţional în cadrul unui proiect-pilot. Acum,
    familia Muntmark deţine acţiuni în peste 20 de companii şi are
    planuri şi în domeniul energiei solare. In total, Monsson a
    dezvoltat 1.300 MW de energie eoliana, dintre care intentioneaza sa
    pastreze 200 MW.

  • Planurile italienilor de la Enel pentru Romania

    Zambetul cu care Fulvio Conti, presedintele Enel, incepe
    prezentarea rezultatelor anuale este intotdeauna acelasi. Desi in
    2010 CEO-ul Enel pare putin obosit, zambetul are de-a face si cu un
    start al prezentarii mai sprintar decat de obicei: “Vad aici in
    sala o multime de bancheri zambitori si multumiti. Parca nici n-ar
    fi criza economica. Dar eu inteleg atitudinea, pentru ca nici pe
    noi nu ne-a afectat criza economica”. |n 2009, veniturile Enel au
    crescut cu 4,7% (pana la peste 60 de miliarde de euro), EBITDA a
    crescut cu 12% (pana la 16 miliarde de euro), iar planurile
    anuntate de investitii pana in 2014 ating 30 de miliarde de euro.
    Fulvio Conti are motive sa fie multumit. Doar ca si-a stabilit
    foarte clar prioritatile, iar discursul sau se concentreaza pe
    planuri pentru America Latina, Endesa, Rusia si Slovacia.

    Daca Rusia este pentru Conti piata in care va investi “11
    miliarde de euro in proiecte de productie de energie” si unde va
    “avea avantajul unui gaz avantajos prin parteneriatele locale”,
    Slovacia este “speciala”. Enel construieste in Slovacia o centrala
    nucleara si a transformat tara intr-un fel de centru regional al
    Enel, de unde pot fi alimentate tari precum Germania, Cehia,
    Ungaria sau orice alta tara din regiune. “Slovacia este o
    combinatie ideala intre eficienta si profit, este un partener de
    dialog excelent si mai ales are o pozitionare geografica
    excelenta”, spune Conti.

    La mijloc intre Rusia si Slovacia, cel putin din punct de vedere
    geografic, Romania a intrat cumva intr-un con de umbra in strategia
    internationala a Enel. Spre diferenta de anii anteriori, cand mai
    multe estimari si cifre despre evolutia afacerilor Enel in Romania
    apareau in raportul anual, acum Romania apare sporadic. Dar cifrele
    din raport sunt de bine si arata ca veniturile diviziei
    internationale a Enel, care include si operatiunile din Romania, au
    crescut anul trecut cu 17,7%, pana la 5,54 miliarde de euro, iar
    EBITDA cu 36,4%, cresterea fiind datorata avansului veniturilor in
    Europa Centrala cu 221 de milioane de euro, in Rusia cu 464 de
    milioane de euro, iar in sud-estul Europei cu 147 de milioane de
    euro, “in mare parte ca urmare a perioadei diferite de consolidare
    pentru Enel Distributie Muntenia si Enel Energie Muntenia”.

    Spre diferenta insa de Slovacia, Fulvio Conti nu considera
    Romania un partener de dialog egal cu alte tari din regiune:
    “Guvernul de la Bucuresti nu a reactionat pozitiv la prezenta Enel
    in Romania. Suntem acolo de cinci ani si inca suferim din cauza ca
    CFR nu isi plateste datoriile, iar productia de energie este
    impartita intre actori predefiniti. Va trebui sa presam guvernul
    Romaniei pentru a ne putea continua planurile de investitii”.
    |mpartirea pietei de energie intre actori predefiniti, sintagma
    neexplicata de Conti, se poate referi atat la accesul foarte greu
    al companiei la proiecte in zona productiei de energie (cele trei
    mari proiecte de productie ale Enel sunt blocate din cauza
    negocierilor greoaie cu statul, toate cele trei fiind in
    parteneriat cu companii de stat), dar mai ales la faptul ca Enel nu
    poate cumpara energie ieftina pe care sa o furnizeze clientilor.
    Neavand nici productie proprie si nici acces la energie la preturi
    avantajoase, Enel nu a putut sa isi dezvolte baza de furnizare,
    afacere mai profitabila.

  • De ce a ajuns consumul de energie electrica la maximul ultimilor ani

    Cererea a ajuns marti la o medie de 9.100 MW, a declarat, la
    Ramnicu Valcea, directorul general al Transelectrica (TEL), Adrian
    Baicusi. El a participat, marti, la inaugurarea statiei electrice
    Stuparei, de langa Ramnicu Valcea, modernizata in colaborare cu
    compania Siemens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce bate vantul peste proiecte de centrale eoliene de 2 mld. euro

    Ondrej Safar a fost nevoit sa se tina de deadline. Cehul este
    project manager al parcului eolian pe care CEZ il dezvolta la
    Fantanele si Cogealac, unul dintre cele mai mari proiecte eoliene
    din Europa si principala miza a cehilor pentru a avea productie de
    energie in Romania.

    Pentru a putea dezvolta proiectul in liniste, cehii au investit
    in a deveni actionari unici in afacerea CEZ Romania – unde mai erau
    proprietari statul roman si Fondul Proprietatea. Au cumparat
    pachetele de actiuni, iar intre timp au inceput sa aduca turbinele
    GE la Fantanele, pentru a le pune in functiune in 2010. |n prima
    jumatate a anului, la Fantanele ar trebui sa fie instalate si
    functionale 139 de turbine eoliene. A doua parte a proiectului, de
    la Cogealac, va cuprinde 101 turbine si urmeaza a fi pusa in
    functiune in 2011, dupa cum declara oficialii companiei. Proiectul
    CEZ, al carui cost total este de 1,1 miliarde de euro, a fost
    cumparat anul trecut de la un dezvoltator regional (Continental
    Wind Partners, care a cumparat initial proiectul de la un grup
    local, Monssom Alma).


    Proiectul cehilor este cel mai avansat dintre toate zecile de
    proiecte sau intentii anuntate anul trecut de companii, dar mai
    ales de antreprenori locali, care vazusera in energia eoliana un
    inlocuitor al pietei imobiliare, care se aglomerase destul de mult
    si nici nu mai promitea randamente ca in trecut. “Focusul nostru
    din 2009 a fost pe energie eoliana, ca la toata lumea”, spune
    Monica Constantin, avocat specializat pe zona de energie la casa de
    avocatura Schoenherr si Asociatii. Monica Constantin a mai lucrat
    anul acesta si pe un proiect de centrala pe carbune in Albania sau
    pe documentatia pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiect
    care se afla insa cam la acelasi stadiu ca la sfarsitul anului
    2008.

    Dar prin mainile lui Markus Piuk, seful Schoenherr si Asociatii,
    si ale echipei sale au trecut aproximativ 80% din proiectele
    eoliene de pe piata (conform propriilor estimari): EDP (Energias de
    Portugal, care a cumparat anul trecut un proiect de 800 MW in
    Dobrogea) si Verbund (cea mai mare companie energetica austriaca,
    care discuta preluarea unui proiect eolian de circa 100 MW in
    Tulcea) fiind cele mai cunoscute, multe altele fiind deocamdata
    confidentiale, iar altele fiind de “domeniul fantasticului”. “Ne-am
    confruntat cu multi oameni, in special italieni, care au cumparat
    de pe piata locala cate un proiect, in cele mai multe cazuri un
    dosar subtire cu cateva studii de vant, fara ca macar sa existe
    ceva prestabilit pentru achizitia terenului respectiv. Astfel, daca
    in 2008 consultantii au lucrat pe proiectele serioase, in 2009 a
    venit randul speculatorilor. Cu toate acestea, au mai venit
    investitori seriosi: Markus Piuk vorbeste despre un investitor
    austriac care vrea sa faca un parc eolian si crede ca investitorii
    italieni (altii decat Enel) vor fi urmatorul val de autorizati
    pentru a construi proiecte eoliene.