BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Liviu Sfrija, Henkel: Vom asista la un nou atac asupra bunilor platitori de taxe din partea autoritatilor

    “Nu voi fi surprins sa vad taxe si impozite marite impotriva
    declaratiilor publice actuale”, declara Liviu Sfrija, pentru
    BUSINESS Magazin.

    El a adaugat nu poate sa estimeze cum vor evolua lucrurile in
    urmatoarele luni in mediul de afaceri romanesc. “Suna foarte
    duplicitar declaratiile din zona politica, deci nu pot estima cat
    de rau ne vom afunda pana sa incepem sa ne revenim, din prisma
    imprejurarilor, asa cum am facut-o si in trecut”.

    Sfrija s-a declarat de asemeni deranjat de faptul ca in timp ce
    o firma listata la Bursa este obligata la o transparenta totala,
    firmele de stat sunt total obscure, desi functioneaza pe spezele
    contribuabililor care, prin urmare, au toate drepturile sa cunoasca
    detalii despre activitatile acestor firme.

    Henkel, care are activitati in domeniul bunurilor de larg consum
    (cu marci ca Fa, Sios, Pur) si in domeniul materialelor de
    constructii (de ex. marca Ceresit) a avut anul trecut o cifra de
    afaceri de 134 de milioane de euro, fata de 160 de milioane de euro
    in 2008.

  • Tineri manageri: Madalina Teodorescu, managerul de retail de la Raiffeisen (VIDEO)


    FUNCTIE: director executiv, Aria vanzari si distributie
    din cadrul Diviziei de retail
    VARSTA: 36 de ani
    ACTIONARIAT: Raiffeisen International (99,49%); persoane
    fizice si juridice (0,51%)
    ACTIVE 2009: 19,9 mld. lei (4,7 mld. euro)
    PROFIT 2009: 311 mil. lei (74 mil. euro)
    ANGAJATI: 6.138

    Ca director executiv pentru aria de vanzari si distributie a
    diviziei de retail de la Raiffeisen, incepand din 2008, Madalina
    Teodorescu se ocupa de coordonarea retelei de sucursale, a
    vanzarilor mobile, a call centerelor si de managementul si
    calitatea vanzarilor. Dintr-un total de peste 4.000 de oameni, 6 ii
    raporteaza direct. In Raiffeisen, Teodorescu a venit din 2002, unde
    a lucrat in divizia de retail, intai ca sef al departamentului de
    VIP Sales si parteneriate strategice, apoi cu functii de coordonare
    in zona de private lending. Din 2002 pana acum, managerul remarca
    schimbari calitative in activitatea bancii, intre care, spune ea,
    faptul ca “am trecut de la notiunea de vanzare cuantificand numarul
    produselor vandute unui client la cea de portofoliu”.


    Click aici pentru video: Solutiile tinerilor manageri pot fi o
    scapare din criza

    La inceputul carierei, dupa absolvirea Universitatii
    Romano-Americane, Madalina Teodorescu a lucrat timp de patru ani in
    Bancorex, pana in 1999, ca relationship manager si apoi senior
    economist. Povestea tranzitiei la Citibank, unde s-a ocupat de
    produsele de e-business din 2000 pana in 2002, ” este in buna
    masura legata de destin”, afirma ea: “Intr-o singura zi am avut 3
    interviuri: persoana care urma sa-mi fie sef direct, cu managerul
    functional din Londra si cu CEO-ul de atunci din Romania; a doua zi
    aveam oferta scrisa”, spune ea.

    Cititi mai multe despre Madalina Teodorescu si alti tineri
    manageri in suplimentul BUSINESS Magazin “Tineri manageri de Top”
    care a aparut pe piata luni, 24 mai.

  • Unde s-au dus cele aproape 2 miliarde euro alocate de stat in ultimii ani pentru CFR Calatori?

    “Unde s-au dus cele 2 miliarde de euro alocate de stat, daca
    numarul biletelor vandute de CFR Calatori a fost in continua
    scadere in ultimii cinci ani, traficul din 2009 fiind cu 32% mai
    mic decat cel din 2005, confortul pasagerilor nu s-a imbunatatit,
    iar flota de trenuri este inca deficitara?”, se intreaba Ziarul Financiar in editia de
    vineri    .

    Spre deosebire de tarile din Occident precum Austria sau
    Germania, unde companiile feroviare sunt profitabile, CFR Calatori
    a ramas o companie sustinuta de stat, care va trebui, la un moment
    dat, sa intoarca spirala si sa aduca si bani la stat”, a declarat
    Stefan Roseanu, secretarul general al Asociatiei Industriei
    Feroviare.

    El adauga ca transportatorul feroviar de stat poate fi
    considerat “o gaura neagra”, in conditiile in care statul aloca
    bani si suporta pierderi, dar ca acest lucru este cauzat de faptul
    ca transportul feroviar de stat continua sa fie un transport social
    (prin reducerile de care beneficiaza elevii, studentii, pensionarii
    la biletele de tren).

    Radu Berceanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii, a
    sustinut de mai multe ori ca institutia pe care o conduce nu ar
    trebui sa mai aloce subventii pentru biletele elevilor,
    studentilor, pensionarilor si ca aceasta cheltuiala ar trebui sa
    revina Ministerului Educatiei sau Finantelor. Pana acum insa, nu
    s-a luat nicio masura in acest sens.

    “Cea mai mare parte a banilor primiti de CFR Calatori de la
    stat, aproape 40% sunt folositi pentru a acoperi diferenta dintre
    pretul perceput la biletele de tren si costul de operare”, spune
    Roseanu.

    Reprezentantii transportatorului feroviar de stat nu au precizat
    cat din banii primiti de la stat reprezinta bani care acopera
    biletele elevilor, studentilor sau pe cele cumparate de
    pensionari.

    Cu toate acestea, anul trecut, CFR Calatori a vandut 62 de
    milioane de bilete la tren, in scadere cu 17% fata de anul anterior
    si cu aproape 32% fata de anul 2005.

    “Diminuarea circulatiei intre regiuni pe fondul scaderii
    generale a economiei, reducerea numarului de trenuri determinata de
    efectuarea de lucrari de reabilitare la infrastructura feroviara si
    inchiderea unor sectii de circulatie au dus la reducerea traficului
    de calatori”, potrivit oficialilor CFR Calatori.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Victor Rosu, managerul de cash de la ING


    FUNCTIE: Director plati si cash management
    VARSTA: 35 de ani
    ACTIONARIAT: ING Group NV
    ACTIVE 2009: 11,06 mld. lei
    PROFIT BRUT: 2009 – 84 mil. lei
    ANGAJATI: cca 1.000

    Victor Rosu a absolvit Facultatea de Economie a Universitatii
    “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, iar pe parcursul carierei si-a
    completat pregatirea cu o serie de traininguri in cash management,
    negociere si vanzari, analiza financiara la ABN Amro si ING Olanda.
    Si-a inceput cariera in consultanta (Mercury, Jones Lang LaSalle),
    pentru ca din 2000 sa intre in mediul bancar, la ABN Amro, unde s-a
    ocupat de managementul platilor, ca si in etapele ulterioare, la
    HVB Bank si ING Bank Romania.

    Acum coordoneaza 23 de oameni, care impreuna cu departamentele
    de suport (circa 200 de oameni) au un buget de venituri de
    aproximativ 30 mil. euro. “Pe segmentul platilor electronice pentru
    companii, suntem lider de piata in Romania. Folosim cea mai
    avansata tehnologie, avem expertiza vasta de nivel international si
    de multe ori ne-am asumat rolul de <market maker> pe acest
    segment, cu avantaje si dezavantaje”, rezuma Rosu.
    Vede perioada 2010-2011 drept una dificila, in care “cred ca dam
    primele examene de banking in Romania, fiind evaluati de piata si
    nu de oameni platiti sa emita opinii”. Va fi greu mai ales pentru
    cei in cautare de “easy money”, dar pe termen lung se vor dovedi
    niste ani benefici.

    Cititi mai multe despre Victor Rosu si alti tineri manageri in
    catalogul “Tineri Manageri de Top 2010” care a aparut pe piata
    luni, 24 mai.

  • Sfatul lui Mihai Ghyka pentru Guvern: Angajati un director de comunicare!

    “Primul lucru pe care trebuie sa il faca Guvernul astazi este sa
    isi angajeze un director de comunicare. Cred ca inainte de toate,
    situatia este una foarte dificila. Nu este de invidiat primul
    ministru, putini sunt cei care si-ar asuma raspunderea de a conduce
    Guvernul Romaniei intr-o situatie economica atat de dificila dar
    modul in care comunica Guvernul in ultimul timp nu este unul
    adecvat”, declara managerul Bergenbier.

    Mihai Ghyka a primit, in cadrul celei de a cincea Gala BUSINESS
    Magazin organizata cu ocazia lansarii anuarului “100 Tineri
    Manageri de Top”, un premiu aniversar, pentru evolutia sa
    profesionala din ultimul an.

  • JP Morgan recomanda reducerea expunerii pe bancile grecesti

    Explicatia tine de faptul ca masurile fiscale restrictive
    aprobate de guvernul elen vor influenta negativ si evolutia
    economiei, si calitatea activelor bancare, ducand la o crestere a
    costurilor de finantare, in special in contextul in care costul
    indatorarii pentru Grecia a crescut pe piata.

    “In conditiile unui acces limitat pe piete, pe masura ce
    ingrijorarea investitorilor a evoluat de la chestiunile de
    lichiditate la cele legate de solvabilitate, severitatea
    problemelor pentru bancile grecesti a crescut la niveluri pe care
    nu le-am anticipat”, sustin analistii JP Morgan,
    intr-un raport publicat marti.

    Ca atare, raportul modifica si tinta de pret pentru perioada
    urmatoare, si recomandarea de investitie la “underweight” (scaderea
    expunerii pe un titlu), de la “overweight” (cresterea expunerii)
    pentru National Bank of Greece (tinta de pret – 9,80 euro, in loc
    de 25 de euro), Eurobank (3,80 euro, de la 7,60 euro) si Alpha Bank
    (4,70 euro, de la 10 euro). Pentru Bank of Cyprus, recomandarea se
    modifica de la “overweight” la “neutral” (tinta de pret: 4,50 euro,
    de la 6,80), iar pentru Piraeus Bank de la “neutral” la
    “underweight” (tinta de pret: 3,90 euro, de la 7,30).

    Toate bancile de mai sus sunt prezente si in Romania (Eurobank
    prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Romaneasca).

    “In eventualitatea unei restructurari cu 40% a datoriei Greciei,
    ar fi nevoie de capital suplimentar de 10-15 miliarde de euro
    pentru bancile grecesti si vom vedea o scadere cu peste 25% a
    sectorului financiar, in conditiile unor potentiale injectii de
    capital si ale schimbarii actionariatului”, scriu analistii JP
    Morgan.

    LUATI AUR DE LA POPULATIE

    Daca insa nu va avea loc o restructurare a datoriei suverane
    (obligatiuni), iar stabilizarea economiei va avea loc inainte de
    2012, cu o scadere mai putin pronuntata a economiei, atunci
    scenariul redresarii mai rapide a bancilor este plauzibil. Pentru
    aceasta, sustin analistii JP Morgan, ar fi nevoie insa de masuri
    exceptionale – fie de privatizarea masiva a unor active de stat,
    fie de succesul pachetului de asistenta UE-FMI atat in Grecia, cat
    si la nivelul Uniunii, fie chiar de o campanie de colectare de aur
    si bijuterii de la populatie, asa cum s-a intamplat in Coreea dupa
    criza din 1998, sub sloganul “Strangeti aur de dragul Coreei”.

    Curioasa solutie a donatiilor de aur de la populatie, sau mai
    bine zis
    paralela     cu ce s-a intamplat in Coreea, pare mai curand menita
    sa demonstreze prin reducere la absurd dificultatea situatiei in
    care se afla Grecia. Colectarea si vanzarea rezervelor de aur a mai
    fost adusa in discutie
    recent    , insa in nici un caz ca o solutie serioasa la criza
    datoriilor grecesti, avand in vedere ca populatia de 10 milioane de
    oameni a Greciei n-ar putea furniza suficient aur sau alte metale
    pretioase si oricum e indoielnic ca ar fi dispusa in masa la astfel
    de donatii.

    Grecia dispune de rezerve de aur de 112,4 tone, in valoare de
    circa 4,2 miliarde de dolari. La sfarsitul primului trimestru al
    anului,
    datoria publica     a tarii se ridica la 310,3 miliarde de euro
    (circa 385 miliarde de dolari).

  • Raul Ciurtin, Albalact: Tinerii manageri pot scoate Romania din criza (VIDEO)

    “Ar aduce in plus dinamism, o buna instruire si puterea de a face echipa in companiile in care lucreaza”, a declarat Raul Ciurtin, la Gala BUSINESS Magazin, Tineri Manageri de Top. Acesta a mai adaugat ca, in opinia sa, cei mai multi dintre actualii tineri manageri vor ajunge in viitor sa ocupe pozitii cheie in marile companii prezente in Romania.

    Suplimentul “100 Tineri Manageri de Top”, editat de catre BUSINESS Magazin, a aparut pe piata luni, 24 mai.

  • Urmatorii cinci ani pentru Petrom

    “Vrem ca Petrom sa se transforme dintr-o companie de petrol si
    gaze intr-o companie energetica.” Declaratia lui Wolfgang
    Ruttenstorfer, CEO al OMV, din urma cu trei ani a fost urmarita de
    strategia pusa in practica de managementul de la Bucuresti.
    Interesul din ce in ce mai crescut pentru piata de energie si
    pentru gaze se vede atat din declaratiile Marianei Gheorghe, CEO al
    Petrom – care a prezentat vinerea trecuta proiectele companiei si
    strategia de investitii pentru urmatorii cinci ani, cat si din
    organizarea bugetului de investitii, cel putin pentru 2010.

    Daca in ultimii cinci ani strategia de investitii a alocat peste
    60% din cele aproape 4 miliarde de euro investite in Romania pentru
    explorare si productie, restul de bani concentrandu-se pe rafinare
    si marketing, din 2010 accentul ramane pe E&P, dar cealalta
    jumatate este dominata de investitiile in gaze si energie.
    Planurile Petrom sunt ca peste doi ani centrala de la Brazi sa
    detina o cota de 10% din piata de electricitate; odata cu intrarea
    acesteia in operare din 2011, Petrom va putea pune in practica si
    un plan mai vechi, acela de extindere a lantului valoric al gazelor
    prin alimentarea centralei in ciclu combinat din cadrul Petrobrazi.
    Planurile pentru gaze sunt legate si de cresterea volumului
    vanzarilor, dar si de extinderea operatiunilor in tarile
    vecine.

    In ceea ce priveste depozitarea gazelor, OMV Petrom vrea sa
    construiasca un depozit de gaze in sud-vestul tarii, in perspectiva
    realizarii gazoductului Nabucco, dupa cum a declarat vineri Gerald
    Kapes, responsabil cu activitatea de gaze si de energie din
    companie. Kapes nu a oferit detalii privind momentul si valoarea
    unei astfel de investitii, precizand ca, in conditiile actuale de
    piata, compania nu este interesata nici sa exporte gaze naturale.
    Pentru 2010, OMV Petrom estimeaza o productie de gaze de 5,135
    miliarde de metri cubi, in scadere cu 2,5% fata de nivelul din
    2009. La finele anului trecut, compania era al treilea furnizor de
    gaze naturale de pe piata libera, cu o cota de 11,2%. Primele doua
    pozitii sunt ocupate de Romgaz, cu o cota de 27,4%, si grupul
    Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, cu 16,1%.

  • In interiorul celui mai scump avion din lume

    “Sunteti la fel de curiosi ca noi sa vedeti daca e asa de
    silentios precum se spune?” Acestea au fost primele cuvinte ale
    pilotului, inainte ca noua vedeta a companiei aeriene Lufthansa,
    aeronava superjumbo A380, sa decoleze saptamana trecuta de pe baza
    din Hamburg. Zborul de doua ore, la care au participat peste 500 de
    invitati, dar si 22 de membri ai echipajului, a fost asteptat cu
    sufletul la gura si in nordul, si in vestul Germaniei. Daca la
    Hamburg, vremea destul de insorita a scos sute de curiosi la
    marginea pistei, care au vrut sa priveasca primul zbor oficial al
    aeronavei, nici cei din Frankfurt nu s-au lasat mai prejos, in
    ciuda faptului ca, la momentul aterizarii, ploaia parea sa strice
    momentul de glorie al A380-lui, avion supranumit “regina cerului”
    de catre Chew Choon Seng, CEO al Singapore Airlines.

    Parerea lui Chew Choon Seng a facut inconjurul lumii aviatice:
    Singapore Airlines a fost prima companie care a primit aeronava
    pentru zboruri comerciale, dar a semnat si un acord cu Airbus
    pentru a avea exclusivitate timp de zece luni pe zborurile cu A380.
    Airbus a primit pana in prezent 202 de comenzi ferme pentru A380 de
    la 17 clienti, dintre care a livrat 27 pana acum, insa cel mai
    important cumparator este Emirates, care a plasat 58 de comenzi. In
    Europa, Lufthansa ramane cel mai mare client de Airbus A380, cu 15
    comenzi, fiind urmata de Air France si British Airways, fiecare cu
    cate 12 comenzi.

    Wolfgang Mayrhuber, CEO al companiei germane, spune ca Lufthansa
    a primit aeronava mai tarziu decat Air France doar pentru ca a
    plasat comanda mai tarziu si nu din alte motive: “Nu am vrut sa fim
    primii care luam in primire aeronava aceasta”. Oricum, livrarile
    aeronavelor A380 au intarziat cativa ani, astfel ca nu putini au
    fost cei care au asteptat cu sufletul la gura ca Lufthansa sa
    zboare cu A380. Compania germana a ales pentru A380 o configuratie
    cu 526 de locuri pentru pasageri, dintre care 8 sunt la first
    class, 98 la business class, iar restul, la economic. “In cooperare
    cu Airbus, am dezvoltat mai multe solutii tehnice in ceea ce
    priveste designul cabinei si finisarile”, a spus Mayrhuber in
    cadrul ceremoniei organizate la uzina Airbus din Hamburg, care a
    marcat livrarea primei aeronave A380 catre Lufthansa si la care au
    participat circa 700 de invitati, 100 de jurnalisti din intreaga
    lume, oameni de afaceri si oficiali ai Lufthansa, Airbus si
    Rolls-Royce.

  • Primul an cu cosuri goale si fara cozi la case

    Consumul nu da semne de revenire, iar previziunile care vedeau
    jumatatea anului ca moment “T zero” pentru sfarsitul celei mai
    proaste perioade au ajuns deja prea optimiste. Dusan Wilms,
    directorul general al Metro Cash & Carry, spunea recent ca
    vanzarile din primul trimestru “au fost in linie cu asteptarile”.
    In traducere, aceasta inseamna ca nu au crescut, pentru ca ani in
    sir, cand consumul dobora noi si noi recorduri, toate retelele se
    intreceau sa anunte nu doar rezultatele financiare, dar si
    planurile de investitii. De mai bine de un an de zile, operatorii
    din comert prefera tacerea, sau in cel mai bun caz, comunica
    informatii intr-un ton cat se poate de diplomatic.

    Belgienii de la Delhaize, care opereaza pe piata romaneasca
    reteaua de supermarketuri Mega Image, au inregistrat la nivel
    international o crestere a vanzarilor cu 1,7% in primul trimestru
    fata de aceeasi perioada a anului trecut. Profitul a crescut la
    nivel de grup cu 6,5%. Pierre-Olivier Beckers, presedinte si CEO al
    Delhaize Group, s-a declarat multumit de aceste rezultate. In
    context, rezultatele inregistrate de operatiunile din Romania si
    cele din Indonezia – reunite la nivelul grupului Delhaize sub
    umbrela aceleiasi divizii – au avut cea mai mare crestere fata de
    primul trimestru din 2009. Astfel, incasarile din cele doua tari,
    listate in raportul privind rezultatele financiare ca “alte tari”,
    au crescut cu 23%, ajungand la 68 de milioane de euro, ceea ce
    inseamna o rata de crestere de peste doua ori mai mare decat in
    orice alta divizie a grupului belgian.

    Profitul operational a crescut de aproape trei ori (282,9%),
    ajungand la 1 milion de euro. Cresterea profitului operational, de
    pe piata romaneasca si cea indoneziana, se “datoreaza partial
    conditiilor mai bune negociate cu furnizorii si pierderilor mai
    mici de pe urma schimburilor valutare”.

    Totusi, in raportul prin care Delhaize si-a facut publice
    rezultatele din primul trimestru nu se face referire la rezultatele
    comparative inregistrate de magazine. Or, numai in primele trei
    luni ale anului, Mega Image a deschis doua magazine, ajungand la 53
    de spatii la sfarsitul lui martie. Pe parcursul anului trecut,
    reteaua a deschis 11 noi magazine. Conform planurilor, reteaua are
    in plan sa ajunga la sfarsitul acestui an la un numar de magazine
    plasat intre 59 si 64, indica acelasi raport.