BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Dosarul H&M

    Cine anunta mai tarziu va fi primul tinut minte”, spune in gluma
    Israel Visel, seful mallului Cotroceni Park din Bucuresti.
    Managerul se refera la faptul ca desi rivalii de la Baneasa
    Shopping City au anuntat primii faptul ca H&M va avea un
    magazin in cadrul proiectului, “primul H&M din Romania, si
    magazinul de referinta (flagship) va fi in Cotroceni Park”.

    Ce inseamna magazin de referinta pentru H&M? Suedezii, care
    au vandut anul trecut haine si incaltaminte de aproape 11 miliarde
    de euro, vor avea in Cotroceni Park un magazin ceva mai mare de
    2.000 de metri patrati, asa-numitul “black concept” – unitatea cu
    cele mai multe produse si cea mai mare suprafata.

    Desi magazinul va fi deschis de-abia anul viitor, pe holurile
    Cotroceni Park este anuntata deja, deloc discret, venirea unuia
    dintre cei mai populari retaileri de imbracaminte in randul
    tinerilor. “AFI Palace Cotroceni anunta deschiderea primului
    magazin din Romania al brandului ??? Coming soon!”, scrie mare pe
    un banner de la intrarea in mall dinspre bulevardul Timisoara, pe
    vitrina unui magazin inchis recent. H&M, numarul doi in piata
    europeana de imbracaminte, dupa Inditex, va avea spatiul chiar
    langa C&A, numarul trei pe piata de profil. “A fost nevoie sa
    mutam doua magazine pentru a le face loc. Retailerii au acceptat,
    am facut totul ca la carte, iar in noiembrie trebuie sa le predam
    spatiul. Magazinul va fi deschis la inceputul primaverii”, spune
    seful Cotroceni Park.

    Lucrurile nu par a fi atat de simple pe cat spune Visel. Rafar
    Brands, magazin de imbracaminte controlat de Octavian Radu, a fost
    inchis deja, iar reprezentantii Nissa spun si ei ca vor renunta la
    magazinul inchiriat in spatiul de la etajul unu, unde va veni
    H&M, pentru o alta locatie de la parter. “Magazinul Rafar
    Brands este inchis de pe 15 iulie 2010, dar contractul este inca in
    vigoare. Suntem inca in discutii cu proprietaii MegaFun pentru a
    stabili impreuna destinatia spatiului”, spun reprezentantii
    Rafar.

    Cele doua spatii inchiriate de Nissa si Rafar – care au o suprafata
    cumulata de 400 de metri patrati – nu sunt insa suficiente pentru a
    face loc unui magazin de 2.000 de metri patrati, despre care
    vorbeste Visel, astfel ca probabil si magazinul Reserved de 1.200
    de metri patrati din imediata apropiere va fi mutat sau inchis.
    Reprezentantii retailerului nu au dorit sa dea detalii referitoare
    la situatia magazinului din AFI Cotroceni, motivand ca se afla in
    negocieri cu conducerea mallului. Deocamdata nu a fost insa luat
    decizia de a parasi spatiul inchiriat la parterul si etajul unu al
    centrului comercial, potrivit reprezentantilor companiei.

    Jocul de sah cu magazinele pe post de piese poate fi periculos
    uneori pentru proprietarii de malluri, in conditiile in care
    investitiile in amenajarea spatiilor pot depasi 500 de euro/metrul
    patrat, iar contractele sunt semnate pentru o perioada de cel putin
    cinci ani.

  • Bazar in recesiune. Cu ce folos?

    “Loc in aer liber sau magazin in care se vand tot felul de
    obiecte, mai ales maruntisuri” – definitia din DEX a bazarului nu a
    fost intru totul respectata de retailerul Elmec cand a deschis
    primul bazar Converse din Bucuresti, Converse fiind brandul de
    tenisi aflat de cinci ani in portofoliul Elmec, distribuitorul Nike
    in Romania. Bazarul Converse s-a deschis la sfarsitul lunii aprilie
    – inceputul lunii mai pe bulevardul Stefan cel Mare din capitala si
    oferea articole de imbracaminte si incaltaminte Converse la preturi
    reduse: orice pereche de bascheti costa 79 de lei.

    Reducerile la un brand cunoscut si apreciat mai ales de tineri
    au functionat, iar clientii nu s-au lasat asteptati. Zilnic, in
    fata magazinului erau tot timpul circa 10-20 de oameni care isi
    asteptau randul. Intrarea in magazin se facea dupa principiul: unul
    intra, unul iese. Fie ca veneai dimineata, la pranz sau seara cu o
    ora inainte de inchidere petreceai minute bune in asteptare.


    “Am asteptat circa 30 de minute la coada, pentru a sta in
    magazin 15 minute. Intr-un final nu am reusit sa imi cumpar nimic,
    desi existau zeci de modele. Am descoperit unul care sa imi placa,
    insa nu am reusit sa gasesc perechea si dupa cateva minute de
    cautari am renuntat”, spune Anda, in varsta de 22 de ani, care
    tocmai isi incheiase sesiunea de cumparaturi, insa fara succes.


    Acest tip de magazin are o viata limitata, afirma Marilena
    Branzan, specialist PR in cadrul Elmec. Astfel, dupa cateva
    saptamani Bazarul Converse s-a transformat in Bazar Famous Brands,
    inchis la randul sau la sfarsitul lunii iunie. Famous Brands este
    un concept de magazine multibrand dezvoltat de Elmec pentru prima
    data in Romania, concept care a evoluat ulterior in Famous Brand
    Gallery – dezvoltat pe suprafete mai mari.

    Bazarul este un magazin asemanator outlet-ului, acesta din urma
    fiind destul de bine reprezentat in Romania. Cei de la Elmec
    Romania detin patru outlet-uri, iar alti retaileri de articole
    sportive care s-au orientat catre acest concept sunt Puma si
    Adidas. Exista de asemenea outlet-uri sub umbrela carora sunt
    oferite spre vanzare articolele mai multor companii.

    Fashion House Outlet Center, inaugurat in 2008, a fost primul
    centru de outlet din Romania, fiind dezvoltat de belgienii de la
    Liebrecht & wooD. Pe langa Fashion House Outlet Center, in
    Bucuresti sunt active opt mall-uri si cinci parcuri de retail.

    Outlet-ul, la fel ca si bazarul, este un magazin in care o
    companie isi expune spre vanzare produse din colectia trecuta sau
    din colectii mai vechi, insa la preturi reduse.Diferenta intre
    bazarul dezvoltat de Elmec si outlet este durata de viata.

    Outletul, la fel ca orice alt magazin, are o durata de viata
    nedeterminata, spre deosebire de bazar, care este deschis pentru o
    perioada limitata de timp. “Conceptul de retail bazar reprezinta un
    model de afacere cu o serie de avantaje, in aceeasi masura valabile
    atat in perioada de criza, cat si in perioade de dezvoltare
    economica normala”, afirma Szabolcs Nemes, Senior Project Manager
    in cadrul Roland Berger Strategy Consultants Romania.


  • Bazar in recesiune. Cu ce folos?

    “Loc in aer liber sau magazin in care se vand tot felul de
    obiecte, mai ales maruntisuri” – definitia din DEX a bazarului nu a
    fost intru totul respectata de retailerul Elmec cand a deschis
    primul bazar Converse din Bucuresti, Converse fiind brandul de
    tenisi aflat de cinci ani in portofoliul Elmec, distribuitorul Nike
    in Romania. Bazarul Converse s-a deschis la sfarsitul lunii aprilie
    – inceputul lunii mai pe bulevardul Stefan cel Mare din capitala si
    oferea articole de imbracaminte si incaltaminte Converse la preturi
    reduse: orice pereche de bascheti costa 79 de lei.

    Reducerile la un brand cunoscut si apreciat mai ales de tineri
    au functionat, iar clientii nu s-au lasat asteptati. Zilnic, in
    fata magazinului erau tot timpul circa 10-20 de oameni care isi
    asteptau randul. Intrarea in magazin se facea dupa principiul: unul
    intra, unul iese. Fie ca veneai dimineata, la pranz sau seara cu o
    ora inainte de inchidere petreceai minute bune in asteptare.


    “Am asteptat circa 30 de minute la coada, pentru a sta in
    magazin 15 minute. Intr-un final nu am reusit sa imi cumpar nimic,
    desi existau zeci de modele. Am descoperit unul care sa imi placa,
    insa nu am reusit sa gasesc perechea si dupa cateva minute de
    cautari am renuntat”, spune Anda, in varsta de 22 de ani, care
    tocmai isi incheiase sesiunea de cumparaturi, insa fara succes.


    Acest tip de magazin are o viata limitata, afirma Marilena
    Branzan, specialist PR in cadrul Elmec. Astfel, dupa cateva
    saptamani Bazarul Converse s-a transformat in Bazar Famous Brands,
    inchis la randul sau la sfarsitul lunii iunie. Famous Brands este
    un concept de magazine multibrand dezvoltat de Elmec pentru prima
    data in Romania, concept care a evoluat ulterior in Famous Brand
    Gallery – dezvoltat pe suprafete mai mari.

    Bazarul este un magazin asemanator outlet-ului, acesta din urma
    fiind destul de bine reprezentat in Romania. Cei de la Elmec
    Romania detin patru outlet-uri, iar alti retaileri de articole
    sportive care s-au orientat catre acest concept sunt Puma si
    Adidas. Exista de asemenea outlet-uri sub umbrela carora sunt
    oferite spre vanzare articolele mai multor companii.

    Fashion House Outlet Center, inaugurat in 2008, a fost primul
    centru de outlet din Romania, fiind dezvoltat de belgienii de la
    Liebrecht & wooD. Pe langa Fashion House Outlet Center, in
    Bucuresti sunt active opt mall-uri si cinci parcuri de retail.

    Outlet-ul, la fel ca si bazarul, este un magazin in care o
    companie isi expune spre vanzare produse din colectia trecuta sau
    din colectii mai vechi, insa la preturi reduse.Diferenta intre
    bazarul dezvoltat de Elmec si outlet este durata de viata.

    Outletul, la fel ca orice alt magazin, are o durata de viata
    nedeterminata, spre deosebire de bazar, care este deschis pentru o
    perioada limitata de timp. “Conceptul de retail bazar reprezinta un
    model de afacere cu o serie de avantaje, in aceeasi masura valabile
    atat in perioada de criza, cat si in perioade de dezvoltare
    economica normala”, afirma Szabolcs Nemes, Senior Project Manager
    in cadrul Roland Berger Strategy Consultants Romania.


  • Cum trebuie sa arate berea perfecta

    Intr-o seara caniculara de vara, intr-unul dintre cele mai la
    moda pub-uri din Capitala, povestea prezentarii berii s-a
    transformat intr-un veritabil show. Vreme de peste 40 de minute,
    Franck Evers a explicat de ce e important ca berea sa fie
    prezentata intr-un pahar rece, foarte curat, spuma sa aiba grosimea
    potrivita, iar chelnerul sa aiba cel putin contact vizual cu cel pe
    care il serveste.

    “Sunt olandez, noi suntem recunoscuti pentru zgarcenie. E
    dovedit insa ca dam cu 70% mai mult bacsis daca un chelner are
    contact vizual cu clientul”, glumeste Evers. El spune ca 93% din
    comunicare este nonverbala, iar schimbul de priviri este
    principalul element al “discutiei” cu un consumator la terasa,
    restaurant sau bar.

    Si e un lucru esential, pentru ca in functie de el, un client se
    poate intoarce sau nu in acelasi loc. “E drept ca 70% din nimic e
    tot nimic”, continua sa glumeasca olandezul de 40 de ani care are
    deja peste opt ani de experienta in trainingul barmanilor si face
    turnee de prezentare pentru Heineken, unul dintre cei mai mari
    producatori de bere la nivel mondial.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania, nu a
    dorit sa comenteze pe marginea sumelor investite de companie in
    astfel de evenimente, dar a precizat ca bugetele alocate in acest
    an sunt cam aceleasi ca in anii trecuti.

    “Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci in perioadele grele
    este sa reduci costurile; dupa ce criza se termina, consumatorul
    isi aminteste daca ai facut rabat”, sustine Karnebeek. Compania sa
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 211 milioane de
    euro, in conditiile in care cel mai mare producator de bere de pe
    piata, Ursus Breweries, filiala SABMiller, a avut vanzari de peste
    284 de milioane de euro.

    Expertul olandez are un program aglomerat – calatoreste cu avionul
    cel putin odata pe saptamana si de la Bucuresti avea un zbor catre
    Londra, unde urma sa tina o prezentare similara. In patru ani, de
    cand face turnee de prezentare pentru marca olandeza de bere, a
    vizitat mai mult de 2.000 de spatii de vanzare din peste 35 de
    tari. Marturiseste ca nu bea in timpul “programului de lucru”, desi
    una din principalele lui atributii este sa indemne publicul sa
    deguste berea.

    Pare un pasionat al acestei licori vechi de 5.000 de ani
    (“ganditi-va ca limonada are o istorie de numai 500 de ani”, zice
    el) si afirma ca apropierea lui de domeniu a inceput in urma cu mai
    bine de zece ani, cand avea cateva baruri in Amsterdam si un
    prieten, proprietar al unui restaurant, i-a atras atentia ca nu
    stie prea multe despre berea pe care o vindea.

    De-atunci s-a documentat constant si a participat la concursuri,
    ajungand in cele din urma sa fie ceea ce olandezii numesc “master
    draughter”. Termenul in sine nu are un echivalent exact, dar se
    traduce prin “expert in prezentarea berii”.

  • Cum trebuie sa arate berea perfecta

    Intr-o seara caniculara de vara, intr-unul dintre cele mai la
    moda pub-uri din Capitala, povestea prezentarii berii s-a
    transformat intr-un veritabil show. Vreme de peste 40 de minute,
    Franck Evers a explicat de ce e important ca berea sa fie
    prezentata intr-un pahar rece, foarte curat, spuma sa aiba grosimea
    potrivita, iar chelnerul sa aiba cel putin contact vizual cu cel pe
    care il serveste.

    “Sunt olandez, noi suntem recunoscuti pentru zgarcenie. E
    dovedit insa ca dam cu 70% mai mult bacsis daca un chelner are
    contact vizual cu clientul”, glumeste Evers. El spune ca 93% din
    comunicare este nonverbala, iar schimbul de priviri este
    principalul element al “discutiei” cu un consumator la terasa,
    restaurant sau bar.

    Si e un lucru esential, pentru ca in functie de el, un client se
    poate intoarce sau nu in acelasi loc. “E drept ca 70% din nimic e
    tot nimic”, continua sa glumeasca olandezul de 40 de ani care are
    deja peste opt ani de experienta in trainingul barmanilor si face
    turnee de prezentare pentru Heineken, unul dintre cei mai mari
    producatori de bere la nivel mondial.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania, nu a
    dorit sa comenteze pe marginea sumelor investite de companie in
    astfel de evenimente, dar a precizat ca bugetele alocate in acest
    an sunt cam aceleasi ca in anii trecuti.

    “Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci in perioadele grele
    este sa reduci costurile; dupa ce criza se termina, consumatorul
    isi aminteste daca ai facut rabat”, sustine Karnebeek. Compania sa
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 211 milioane de
    euro, in conditiile in care cel mai mare producator de bere de pe
    piata, Ursus Breweries, filiala SABMiller, a avut vanzari de peste
    284 de milioane de euro.

    Expertul olandez are un program aglomerat – calatoreste cu avionul
    cel putin odata pe saptamana si de la Bucuresti avea un zbor catre
    Londra, unde urma sa tina o prezentare similara. In patru ani, de
    cand face turnee de prezentare pentru marca olandeza de bere, a
    vizitat mai mult de 2.000 de spatii de vanzare din peste 35 de
    tari. Marturiseste ca nu bea in timpul “programului de lucru”, desi
    una din principalele lui atributii este sa indemne publicul sa
    deguste berea.

    Pare un pasionat al acestei licori vechi de 5.000 de ani
    (“ganditi-va ca limonada are o istorie de numai 500 de ani”, zice
    el) si afirma ca apropierea lui de domeniu a inceput in urma cu mai
    bine de zece ani, cand avea cateva baruri in Amsterdam si un
    prieten, proprietar al unui restaurant, i-a atras atentia ca nu
    stie prea multe despre berea pe care o vindea.

    De-atunci s-a documentat constant si a participat la concursuri,
    ajungand in cele din urma sa fie ceea ce olandezii numesc “master
    draughter”. Termenul in sine nu are un echivalent exact, dar se
    traduce prin “expert in prezentarea berii”.

  • Austriecii de la Uniqa rup parteneriatul cu Astra

    Pachetul de actiuni, care acum va reveni la actionarul majoritar
    al Astra, TNG-Nova Group Investments, controlat de omul de afaceri
    dan Adamescu, a fost achizi]ionat in anul 2005.

    Un acord in acest sens a fost încheiat intre Uniqa Group si
    principalul acţionar roman, care detine in acest moment 72,68% din
    Astra. Schimbarea de proprietate asupra investitiei minoritare
    detinute anterior de austrieci va fi dusa la bun sfarsit in cursul
    urmatoarelor luni, printr-o tranzactie cu pachet mare de actiuni pe
    Bursa de Valori Bucuresti.

    Acordul incheiat deja include, de asemenea, prevederea, cu efect
    imediat, ca Astra sa inceteze utilizarea sintagmei “Membra a Uniqa
    Group”, in toate tipurile de comunicare.

    In Romania, brandul Uniqa va ramane reprezentat de catre
    companiile detinute in proportie de 100% de Uniqa Group, adica
    Uniqa Asigurari Uniqa Asigurari de Viata.

    “Pentru noi a fost clar ca eforturile noastre stategice in
    Romania trebuie sa se concentreze catre companiile in care avem
    participatie de 100%, si pe care le-am dobândit in anul 2008. Pana
    in acest moment, participatia in compania Astra a ramas pus si
    simplu o investitie financiara, fara niciun angajament strategic
    pentru viitor. Aceasta este motivatia pentru decizia noastra de a
    inapoia actiunile noastre actionarului principal al Astrei”, a
    declarat dr. Konstantin Klein, CEO Uniqa.

  • Paradisul imigrantilor. Vezi care sunt cele mai primitoare tari


    Chiar daca America sau Australia erau cunsocute ca fiind
    continentele care atrag cea mai mare parte a fortei de munca
    straine, potrivit OECD, Europa ramane o destinatie predilecta
    pentru cei care isi cauta un loc de munca in afara tarii in care
    s-au nascut.

  • De ce prefera romanii munca peste hotare – SLIDESHOW


    In plus, 64% dintre respondentii studiului 360unsights cred ca
    locurile de munca din strainatate asigura, pe langa salariul lunar,
    si o serie de alte beneficii.

    La capitolul dezavantaje, necunoasterea limbii este pe locul
    doi, dupa despartirea de familie. 71% dintre romani considera
    necunoasterea limbii ca fiind o piedica principala.

  • Inmatricularile Dacia in Spania au crescut cu 23,3% in iulie

    In iulie 2009, in Spania au fost inmatriculate 824 automobile
    Dacia.Cota de piata a Dacia s-a majorat la 1,37%, de la 0,82% in
    urma cu un an.In primele sapte luni ale anului, inmatricularile de
    masini Dacia au crescut de peste doua ori si jumatate, la 11.380 de
    unitati, inregistrand cel mai rapid ritm de pe piata.Pe ansamblul
    pietei, avansul a fost de 25,2%, la 622.411 automobile.In
    ianuarie-iulie 2009 au fost inmatriculate 4.289 de automobile
    Dacia.
    Cota Dacia pe piata spaniola s-a marit astfel de peste doua ori, la
    1,83%, de la 0,86%.Prin aceasta evolutie, Dacia s-a plasat in iulie
    pe locul 18 in randul a 30 de marci, scadere cu doua pozitii, dar
    s-a mentinut pe 17 la sapte luni.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Noul trend: spatii de birouri scoase la subinchiriere

    “To lease” sau “de inchiriat” – astfel de afise pe cladirile de
    birouri din Bucuresti sunt la ordinea zilei, iar prezenta lor este
    explicabila prin contexul economic, in care datele companiilor de
    consultanta imobiliara arata o rata de neocupare considerabila a
    spatiilor de birouri (peste 18% la sfarsitul primului trimestru,
    conform DTZ Echinox), iar aproape jumatate din birourile din zona
    de nord a Capitalei stau goale. Un eveniment notabil pentru ultima
    luna a fost inchirierea de catre Oracle a 7.000 mp din Nusco Tower,
    care se adauga celor 14.000 mp inchiriati in cladirile invecinate,
    Oracle Tower si Floreasca Business Park.


    Tranzactia ramane insa o veste buna izolata, in contextul in
    care pe piata vor intra noi spatii de birouri, adaugandu-se la
    excesul actual de oferta. Urmatoarele luni ar urma sa aduca
    finalizarea unor mari proiecte, precum Platinum Business and
    Convention Center, in partea de nord, gradul de inchiriere al
    cladirilor care se predau sau mai au putin pana la finalizare
    variaza enorm, de la 80% la chiar niciun chirias, iar in cateva
    luni, Petrom, unul din cei mai mari chiriasi din Bucuresti, va lasa
    liberi 24.000 de metri patrati, prin mutarea in noul sediu,
    proprietate a companiei.

    La toate acestea se adauga spatiile de birouri oferite la
    subinchiriere de catre companii care au semnat initial contracte
    bazandu-se pe estimarile generale de crestere ale economiei si ale
    afacerilor, indiferent de domeniu. “Sunt companii din domeniul
    asigurarilor, financiar, avocatura etc. care au inchiriat suprafete
    mari in cladiri de birouri prestigioase si cu chirii destul de
    ridicate si care, in contextul actual al pietei, doresc sa isi
    diminueze costurile si cauta potentiali subchiriasi”, spune Monica
    Vasile, senior office consultant al companiei de consultanta
    imobiliara DTZ Echinox. Consultantul vorbeste, ca si altii, de
    oferte de pret acceptate de catre companiile ce subinchiriaza
    spatii de birouri cu o valoare cu 15-20% mai mica decat cea la care
    s-a semnat initial.

    Aceasta ar putea insemna pierderi de cateva mii de euro pentru o
    companie care ofera spre subinchiriere o suprafata de 1.000 de
    metri patrati, in timp ce in cazul suprafetelor mai mari,
    pierderile pot sa se exprime si cu cinci zerouri. Potrivit
    informatiilor din piata, in acest moment exista in Capitala minim
    sapte oferte de inchiriere cu o suprafata de cel putin 2.000 de
    metri patrati, indeajuns de mare pentru 200 de angajati, in functie
    de compartimentarea spatiului.


    Laura Bencze, managerul departamentului de cercetare
    al CB Richard Ellis Romania, a explicat ca intelegerile semnate pe
    o durata mai mica de doi ani nu aduc scaderi semnificative de
    chirie pentru compania care suboferteaza un spatiu, raportat la
    chiria initiala, mentinerea unei oferte mai mult in piata insemnand
    o flexibilitate sporita din partea chiriasului initial. Potrivit
    datelor colectate de catre BUSINESS Magazin de la companiile
    imobiliare, oferte de subinchiriere a birourilor au aparut in toate
    zonele din Capitala, de la zona de nord la cea vestica sau la
    zonele centrale. Astfel, in cladiri precum Lakeview, finalizata
    recent, sau West Gate, America House ori Riverplace – fosta Sema
    Parc – se gasesc cateva mii de metri patrati de spatii scoase la
    subinchiriere. Oficialii firmelor in legatura cu care exista
    informatii ca au spatii la subinchiriere nu au dorit sa comenteze
    insa pe marginea lor.

    Cat despre suprafata exacta oferita, estimarile companiilor
    imobiliare variaza intre 25.000 si 35.000 mp, adica undeva la 2-3%
    din totalul pietei de birouri. “In mod oficial am putea vorbi de
    aproximativ 35.000 de metri patrati, dar daca exista o cerere clara
    de la un chirias pentru un anumit spatiu sau o anumita cladire, se
    pot gasi solutii, care nu se regasesc in aceasta estimare”, afirma
    consultantul CBRE. Totusi, chiar si in acest context, consultantii
    si brokerii de inchiriere a spatiilor de birouri nu vad o
    continuare a scaderilor de chirii, cel putin nu una
    semnificativa.

    Florin Sorea, spre exemplu, directorul departamentului de
    birouri al Cushman & Wakefield Romania, considera ca relocarea
    Petrom va contribui la cresterea gradului total de neocupare, insa
    nu indeajuns incat sa puna o presiune mai mare pe nivelul chiriilor
    “fata de cat a pus lipsa cererii de pana acum. Chiriile vor
    continua sa scada insa, in principal din cauza situatiei economice
    precare si a lipsei cererii”, afirma consultantul, care estimeaza o
    scadere de cel mult 10% pana la sfarsitul anului.

    Nici Horatiu Florescu, considerat a fi cel mai experimentat
    consultant pe segmentul spatiilor de birouri, nu vede o scader;
    semnificativa a chiriilor pentru urmatoarea perioada, in ciuda
    spatiilor disponibile din acest moment si a relocarii Petrom. El
    considera ca nu vom asista prea curand la o revenire a mediului de
    afaceri si implicit a sectorului imobiliar, insa a remarcat ca in
    prima parte a acestui an, cererea a crescut si se bazeaza in
    continuare pe companiile internationale care ar urma sa isi
    deschida sedii sau birouri de suport in regiune, inclusiv in
    Romania. Pana atunci, afisele cu “de inchiriat” vor continua sa fie
    afisate pe birourile dezvoltate in perioada de glorie a
    imobiliarelor autohtone.