BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Erste: Pretul petrolului va ajunge la 79,8 USD/baril pana la sfarsitul anului

    “Estimam o medie a pretului petrolului de 79,8
    USD/baril pentru sfarsitul anului 2010, urmand sa creasca la 86,8
    USD/baril la sfarsitul anului 2011 si la 102,6 USD/baril pe termen
    lung (sfarsitul anului 2015)”, precizeaza Thomas Unger, analist al
    sectorului petrolului si gazelor in cadrul Erste Group. In ultimele
    12 luni, pretul a avut fluctuatii situate intr-un interval extins
    de 64-87 USD/baril.

    In ce priveste factorii care ar putea influenta pretul titeiului
    pe viitor, stocurile de titei de la nivelul tarilor consumatoare
    din OECD se mentin la un nivel ridicat si ar trebui sa actioneze ca
    tampon in fata volatilitatii. In plus, riscul de deficit al ofertei
    pare a fi minim in urmatorii 2-3 ani, deoarece productia de petrol
    tine usor pasul cu cresterea consumului.

    “Cererea globala de titei a crescut cu 2% fata de media anului
    2009 si se preconizeaza o noua crestere atat pe termen scurt, cat
    si pe termen mediu”, adauga Unger – in primul rand in pietele
    emergente (China). In Europa, cererea de titei ar putea scadea in
    continuare cu aproximativ 0,7% pe an pana in 2020, date fiind
    regulamentele UE mai stricte privind emisiile de CO2 din transport
    si trecerii la autovehicule alimentate electric. In schimb,
    analistul Erste vede potential de crestere in Europa Centrala si de
    Est: “Polonia si Romania par sa detina cel mai ridicat potential de
    crestere – la 60% din media UE, s-ar inregistra o cerere
    suplimentara de 13,5 milioane de tone de titei sau 2% din totalul
    UE”.

    RECOMANDARI: OMV, PETROM

    Ca recomandari de investitii in actiunile companiilor din
    sector, Erste precizeaza ca OMV este “una din optiunile preferate”
    de investitie si isi mentine recomandarea de cumparare. “Chiar daca
    actiunile OMV nu se bucura de atentia pe care o merita, suntem
    convinsi ca aceasta companie va continua sa inregistreze aceleasi
    performante solide. Metodologia noastra modificata de evaluari a
    generat un nou pret tinta de 36,5 euro, in scadere de la 39 EUR”,
    apreciaza Unger.

    In ce priveste Petrom, pretul tinta pentru Petrom a crescut cu
    19%, ajungand la 0,38 lei pe actiune, de la tinta anterioara a
    Erste de 0,32 lei. “Cu aceasta crestere si un mediu favorabil
    pentru echipamentele upstream, avem incredere in recomandarea
    noastra de acumulare. Romania intentioneaza sa lichideze
    participatia sa de 9,8% in compania Petrom prin vanzare pe bursa,
    incurajand astfel libera tranzactionare a actiunilor. Dupa
    finalizarea tranzactiei, exista o mare probabilitate de majorare a
    capitalului cu 600 de milioane de euro in 2011. Cu toate acestea,
    nu am inclus-o pana acum in estimarile noastre, deoarece nu este
    inca definitivata.”

  • Bijuterii la salonul de la Paris. Lux si extravaganta (GALERIE FOTO)


    Hibrid, eco, verde si emisii zero sunt coordonatele fiecarui
    stand de la Salonul International de Automobile de la Paris.
    BUSINESS Magazin va prezinta cele mai noi modele ale producatorilor
    de masini prezenti la salon.

  • De la Lisabona la Vladivostok in 11 zile. Ce spune soferul de Dacia despre cei 16.000 de kilometri

    “Este o masina buna, iar faptul ca a rezistat 16.000 de
    kilometri in 11 zile pe cele mai neprietenoase drumuri din lume
    spune multe”. Vitoldas spune ca brandul Dacia a prins nesperat de
    bine pe piata europeana, dar nu in toate tarile. Spre exemplu,
    spune el, Dacia nu inseamna multe in tara sa de origine, Lituania.
    “Nu multa lume cunoaste Dacia. Mai ales ca suna a Rusia”, glumeste
    jurnalistul. El povesteste ca, in drumul sau catre estul Rusiei,
    putini au fost cei care au recunoscut masina pe care o conducea,
    cei mai multi intrebandu-l “ce e cu masina asta?”.

    Vitoldas explica succesul Dacia pe plan european, accentuand
    importanta pretului si a emisiior de dioxid de carbon: “Pretul
    extrem de competitiv, coroborat cu planurile guvernelor de a innoi
    parcurile auto, reusesc sa tina sus brandul romanesc, chiar si in
    vremuri economice mai dificile.”

    Iar planurile cu sale Dacia nu se opresc aici: “Anul viitor
    planuiesc sa fac turul Americilor”.

  • Cum vor arata mallurile in 2020: preturi negociabile si plati cu telefonul mobil

    Mersul la mall doar pentru a face
    cumparaturi va fi o raritate in urmatorul deceniu. “Comertul in
    general se muta online. De aceea, multe magazine din centrele
    comerciale vor capata aspectul unor showroomuri”, sustine Andrei
    Vacaru, senior consultant al Jones Lang LaSalle.

    Preturile fixe vor disparea.
    Per­sonalul care se ocupa de vanzari va putea sa intre in negociere
    directa cu potentialul client pentru a concura cu magazinele de pe
    internet. Magazinele de tip “clona”, care vand acelasi gen de
    produse, cu aceleasi tehnici de marketing, in orice mall ai intra,
    vor deveni din ce in ce mai putin profitabile. Cei care vor trece
    pragul centrelor comerciale vor plati pentru serviciile pe care
    internetul inca nu le poate furniza.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Vicepresedintele PAID: ”Era de asteptat ca asigurarile obligatorii de locuinte sa nu penetreze mediul rural”

    La doua luni si jumatate de la lansare, asigurarile obligatorii
    de locuinte nu au reusit sa atraga foarte multi clienti, iar
    acoperirea in zona rurala este aproape nesemnificativa, desi casele
    din aceste zone sunt cele mai predispuse la a fi afectate de o
    calamitate naturala.

    Surse din industrie spun ca tocmai acest risc major de daune i-a
    facut pe unii asiguratori sa refuze promovarea si vanzarea acestor
    polite in mediul rural.

    Altii spun insa ca inca nu a fost suficient promovat acest tip
    de asigurari, insa dupa aparitia spoturilor TV situatia se va
    amelioara, inclusiv in ceea ce priveste acoperirea in zona
    rurala.

    Mai mult decat atat, jucatorii din aceasta piata sunt de parere
    ca la sfarsitul celor sase luni de gratie – perioada pe care
    romanii o au la dispozitie pentru a incheia o polita obligatorie de
    locuinta, dupa care vor fi sanctionati prin amenzi – numarul
    locuintelor asigurate va fi exponential mai mare.

    Nicolae Musat, vicepresedintele PAID si directorul general al
    City Insurance, spune ca firma pe care o conduce a vandut pana acum
    500 de astfel de polite, dar estimeaza ca la jumatatea lunii
    ianuarie 2011, atunci cand se vor incheia cele sase luni, va avea
    in portofoliu intre 25.000 si 30.000 de asigurari obligatorii de
    locuinte vandute.

  • Vezi aici tarile in care se dau afara cei mai multi imigranti

    In momentul de fata, imigrantii din toata lumea resimt din plin
    impactul crizei. Pusi in fata deciziei de a alege pe cine sa
    concedieze, angajatorii prefera sa pastreze angajatii locali, in
    detrimentul celor care vin de peste hotare.


    Unul dintre motivele pentru care se inregistreaza un val atat de
    pronuntat de emigranti care raman fara serviciu este ca, in genere,
    ei lucreaza in domenii extrem de sensibile la orice miscare din
    economie. Cu alte cuvinte, vorbim despre sectoarele in care cererea
    de forta de munca se accentueaza abrupt atunci cand lucrurile merg
    bine, dar si scade dramatic, atunci cand apar si cele mai mici
    probleme.

    Constructiile, turismul sau serviciile reprezinta cateva exemple
    clare in acest sens.

  • Calin Dragan: Cum se vede Coca-Cola dupa sase ani de mandat

    “Cala o cutie de viteze manuala, am schimbat viteza in companie
    pe parcursul mandatului pe care l-am primit in 2004”, spune Calin
    Dragan, director general al Coca-Cola HBC Romania si Moldova.
    Exprimarea plastica acopera sase ani cu conditii intr-adevar cum nu
    se poate mai diferite, cand piata a trecut din perioada consumului
    frenetic in extrema opusa, anul trecut fiind primul in care
    imbuteliatorii de bauturi racoritoare si-au vazut afacerile in
    declin, dupa aproape doua decenii de crestere continua. “Eu am
    crezut mereu ca ritmul de crestere va incetini la un moment dat si
    in functie de asta am luat toate deciziile de coordonare a afacerii
    si cele pentru restructurarea costurilor”, adauga Dragan, 42 de
    ani, de formatie inginer.

    Seful CCHBC este unul dintre putinii romani ce au pe mana
    fraiele unei multinationale care opereaza aici, intreaga lui
    cariera de 17 ani fiind construita in interiorul companiei.
    Restructurarea de care vorbeste a fost un element-cheie al planului
    sau si care a permis ca in cinci ani, din 2004 pana in 2008,
    vanzarile sa creasca de peste doua ori si jumatate, la 550 de
    milioane de euro, iar profitul de peste trei ori, la 66 de
    milioane, conform datelor de la Ministerul Finantelor.

    A fost nevoie de inchiderea a trei fabrici – Oradea, Bucuresti
    si Iasi – pe parcursul a doi ani, de reducerea personalului si de
    canalizarea in schimb a resursei financiare spre investitii in
    linii de productie si in depozite. Decizia de a investi in linii de
    productie performante si in automatizarea depozitelor a fost luata
    inca pe vremea cand costul fortei de munca era unul dintre
    principalele argumente ce puneau Romania in topul listei pentru
    investitorii straini. Zeci de milioane de euro au fost pompati cu
    precadere in fabricile din Ploiesti si Vatra Dornei (pentru
    imbutelierea apelor minerale).


    Anul trecut, firma a terminat constructia unei centrale de
    cogenerare a energiei termice si electrice si a unui depozit
    automatizat langa fabrica din Ploiesti, valoarea investitiei fiind
    de 45 de milioane de euro. Un depozit clasic nu se poate compara,
    ca eficienta, cu unul automatizat: din cel de la Ploiesti se pot
    incarca zilnic 400 de tiruri cu o capacitate de 35 de paleti
    fiecare. Intr-un depozit clasic, masura eficientei insemna ca
    “motostivuitorul sa <alerge> permanent cate jumatate de
    kilometru dus-intors, cu o incarcatura de doi pana la patru
    paleti”.

    La ora actuala, imbuteliatorul Coca-Cola pe piata romaneasca,
    CCHBC, are in tara 1.900 de angajati, trei fabrici, 12 centre de
    distributie, 8 depozite si un portofoliu care reuneste racoritoare
    carbonatate (Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes), necarbonatate
    (Cappy Tempo), nectaruri (Cappy Nectar), ceaiuri (Nestea), apa
    (Dorna, Dorna-Izvorul Alb, Poiana Negri), bauturi energizante
    (Burn) si cafea (Illy).O alta directie pe care a pariat seful CCHBC
    in Romania a fost miza pe echipa de vanzari, pe principiul ca
    oricat de cautat este un produs, daca nu poate fi gasit
    pretutindeni, va pierde din vanzari.

    “De la bun inceput am pus accent pe investitia in forta de
    vanzari, pe care am dublat-o”, spune Dragan, argumentand ca acum
    compania are cea mai puternica retea de distributie de pe piata. In
    ce priveste modul de luare a deciziilor, la CCHBC se practica un
    stil de management foarte descentralizat, cum “probabil doar Sara
    Lee mai are in Romania, un model de management atat de
    descentralizat nefiind uzual pe piata romaneasca”, spune Dragan. Cu
    exceptia departamentului de IT, toate deciziile se iau local, de la
    restructurari si pana la investitii, astfel incat slujba pe care o
    are seamana foarte mult cu un puzzle in care pune cap la cap toate
    piesele.

  • Vezi aici ce angajati au beneficiat de cresteri salariale in 2010

    Contrar asteptarilor, pentru manageri nu anul 2008 a fost cel
    care le-a adus cele mai mari cresteri salariale, ci 2009, atunci
    cand au castigat cu 22% mai mult decat in anul precedent, potrivit
    Studiului salarial si de beneficii PayWell Romania 2010, realizat
    de PricewaterhouseCoopers. Anul acesta insa, salariile lor au
    crescut cu doar 2%, angajatorii alocand bugete mai consistente
    pentru fondul salarial al specialistilor. Acestia au primit in 2010
    salarii cu 17% mai mari decat in 2009, cand majorarile au fost doar
    1%.

    Absolventii de facultate care nu au apucat sa acumuleze
    experienta reprezinta o categorie interesanta, potrivit datelor
    PwC. Dupa ce, anul trecut, cei care au prins un loc de munca au
    avut de suportat scaderi salariale de 3%, in 2010 angajatorii au
    realuat investitiile in ei si le-au crescut salariile cu 13
    procente. CV-ul devine o componenta tot mai importanta in
    obtinerea unui job    .

    Studiul PayWell Romania 2010 a fost realizat pe baza
    raspunsurilor a 150 de organizatii din noua sectoare de activitate,
    fiind analizati peste 140.000 de qangajati. 75% dintre companiile
    participante au capital integral strain, iar 50% au o cifra de
    afaceri mai mare de 50 de milioane de euro.

  • Baumax Romania ajunge la 12 magazine

    Pentru anul in curs comerciantul si-a propus sa deschida patru
    magazine, cel de la Timisoara fiind al treilea, dupa inaugurarea
    spatiilor din Sun Plaza (Bucuresti) si Pitesti. Conform planurilor,
    Baumax ar urma sa mai deschida in 2010 un magazin in Constanta.

    In 2009 Baumax a inregistrat o cifra de afaceri de 511 milioane
    de lei (cca 124 milioane de euro). Prin deschiderea magazinului din
    Timisoara, suprafata comerciala totala din România depaseste 125
    000 m².

    Piata bricolajului a fost puternic afectata de criza, vanzarile
    de anul trecut inregistrand un declin de circa 24% fata de 2008. Pe
    piata de profildin Romania sunt prezente si Praktiker, Bricostore,
    Dedeman, Mr. Bricolaje, Ambient, Hornbach.

  • Cum se vede calea ferata romaneasca de la Berlin

    “La momentul actual, in Europa Centrala si de Est, nu exista
    multe proiecte de trenuri de mare viteza. Polonia are singurul
    proiect de o asemenea amploare.” Andre Navarri, presedintele
    companiei Bombardier Transportation (BT), anunta la InnoTrans
    lansarea noului model din familia trenurilor de mare viteza Zefiro.
    China a comandat deja 80 de garnituri, iar Italia are si ea in plan
    achizitia noului model. Devenita o prioritate in vremuri de criza,
    infrastructura e privita ca o investitie si nicidecum ca o
    cheltuiala din bugetul public. Desi industria a avut de suferit de
    pe urma recesiunii, trenurile de mare viteza se vor dezvolta tot
    mai agresiv pe intreg mapamondul. Cei 17.500 de kilometri europeni
    de infrastructura rapida se vor dubla in urmatorii 25 de ani,
    potrivit estimarilor producatorilor de echipamente feroviare.


    Raspunsul lui Andre Navarri, presedintele BT, la intrebarea
    referitoare la potentialul Europei de Est in dezvoltarea unor
    astfel de proiecte vine cat se poate de franc: “Consider ca exista
    o oportunitate reala de a creste pe acest segment de piata, pentru
    ca marele pericol pentru tarile din Est e ca daca nu se misca acum,
    operatorii de pe pietele vestice, care vor avea trenuri adaptate
    unei infrastructuri mai bune, vor fi nevoiti sa ocoleasca asemenea
    regiuni”. Oficialul insista si pe faptul ca dezvoltarea
    infrastructurii trebuie continuata cu atat mai mult cu cat sunt in
    joc si fonduri nerambursabile consistente de la UE.

    La noi, inceputurile lucrarilor de modernizare din bani europeni
    sunt cel putin timide ca amploare si lente ca timp de executie. Se
    lucreaza de ani buni pe tronsoanele Predeal-Campina si
    Bucuresti-Constanta, pe o lungime totala de circa 300 de kilometri
    – important ca trafic, dar nesemnificativ ca pondere in lungimea
    totala a retelei de cai ferate romanesti. “Toata lumea spera ca
    infrastructura se va imbunatati. Relatia Constanta-Bucuresti este
    in curs de reabilitare; e drept, e o ruta scurta”, spune Janis
    Vitins, directorul de marketing al diviziei de locomotive din BT.
    Vitins vorbeste despre potentialul relatiei Constanta – granita de
    Vest, pe care il vede “extrem de important”. Pana sa ajungem la
    viteze de peste 300 km/h, adica putin peste 60 de minute de la
    Bucuresti la Iasi, s-au gasit solutii pentru scaderea timpilor de
    rulaj pe calea ferata. Practic, locomotive care sa fie capabile sa
    functioneze alternativ, atat pe motorina, cat si pe curent
    electric. “O asemenea locomotiva va fi adusa pentru teste si in
    Romania, pentru a fi prezentata operatorilor de transport la Zilele
    Feroviare, de la inceputul lui octombrie”, adauga Vitins.

    |n momentul de fata, mare parte din locomotivele romanesti sunt
    invechite. De aceea, producatorii de pe piata externa urmaresc, pe
    de-o parte, oportunitatile de innoire a flotei si, pe de alta
    parte, mizeaza pe comenzile operatorilor privati. “Problema e ca
    CFR Calatori si CFR Marfa nu au bani”, comenteaza Vitins. Dar CFR
    Calatori detine o cota de piata de 90% din traficul de persoane pe
    calea ferata, iar CFR Marfa mai bine de doua treimi. La solicitarea
    FMI, cele doua companii se afla pe lista celor zece aflate sub
    monitorizarea speciala a Guvernului, cu scopul reducerii
    subventiilor – asadar, vanzarile catre Romania vor avea ca tinta in
    special putinii operatori privati. De soarta lor ar urma sa depinda
    eventualele modernizari ale flotei feroviare, cat timp autoritatile
    se lupta cu deficitul bugetar si nu mai au in vedere innoirea
    vagoanelor din anii ’70, cu care probabil ca vom circula si in
    urmatorii cinci-zece ani.