BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Esecul motiunii, considerat de analisti o veste buna pentru pietele de capital si pentru cursul leului

    “In consecinta, ne mentinem estimarea de curs de 4,22 lei/euro
    pentru luna decembrie”, precizeaza Sinca.

    Analistul BCR aduce ca argument cele mai noi date despre deficitul
    bugetar, care “arata incurajator” dupa majorarea TVA, reducerea
    salariilor si a prestatiilor sociale si a subventiilor: deficitul
    dupa primele noua luni s-a situat la 23,3 miliarde de lei,
    “semnificativ sub tinta convenita cu FMI” de 28,2 miliarde.
    Deficitul dupa primele noua luni inseamna 4,6% din PIB, raportat la
    o tinta pe tot anul de 6,8% din PIB.

    In acelasi timp, discutiile despre un nou acord cu FMI, de data
    aceasta de tip preventiv, sunt in curs, iar “coalitia
    guvernamentala pare inca sa functioneze, desi exista anumite
    animozitati intre partide”, constata Ionut Dumitru, economistul-sef
    al Raiffeisen Bank Romania, explicand astfel de ce majoritatea
    analistilor n-au mizat pe o cadere a guvernului Boc cu ocazia
    votului pentru motiune.

    Dumitru mentine deocamdata estimarea, mai veche, a bancii privind
    un curs de schimb de 4,30 lei/euro pentru luna decembrie. Desi s-a
    semnalat o anumita crestere a volatilitatii cursului in ultimele
    doua luni comparativ cu perioada linistita de vara, in contextul
    unor tensiuni pe piata legate de sfera politica si de politicile
    guvernamentale, “impactul de ansamblu asupra ratelor dobanzilor si
    a cursului de schimb a fost aproape zero”.

    Saptamana trecuta, cursul s-a indreptat spre 4,32 lei/euro, insa
    miercuri, in ziua motiunii, cursul anuntat de BNR a fost de 4,281
    lei/euro.

    O serie de comentatori straini pariasera recent ca daca motiunea va
    trece si guvernul Boc va cadea, cursul ar putea ajunge la 4,35
    lei/euro in cateva saptamani, in timp ce unii dealeri de pe piata
    interna se temeau chiar de posibilitatea unui leu mai slab de 4,4
    in raport cu euro.

    Acum, comentatorii straini par o idee mai precauti decat cei romani
    cand e vorba de sansele de stabilitate a guvernului.
    Financial Times     noteaza ca popularitatea personala a
    premierului Emil Boc s-a prabusit in ultimele luni, in contextul
    protestelor de strada, inclusiv ale celor declansate de politie si
    de angajatii Ministerului de Finante, iar politicile de
    austeritate, “printre cele mai dure de pe continent”, vor face ca
    economia sa scada cu cel putin 1,9% in acest an.

    Credibilitatea cabinetului Boc a suferit o noua lovitura, adauga
    Financial Times, cu ocazia votului din greseala dat de
    parlamentarii puterii pentru initiativa opozitiei de a micsora TVA
    la alimentele principale. Totusi, prim-ministrul este decis sa
    urmeze cursul masurilor de austeritate si sa solicite o sustinere a
    acestora printr-un nou acord cu FMI, de tip preventiv, care sa-l
    inlocuiasca pe cel actual atunci cand acesta va expira, in
    primavara lui 2011.

  • Renault deschide showroom-uri pentru Dacia pe pietele occidentale. Tinta: 2% din piata Europei de Vest


    Zece platforme de ridicat masini vanau vinerea trecuta soferii
    care incercau sa parcheze pe langa parcul Moghioros, in zona de
    vest a Capitalei. Erau zeci de masini insirate pe trotuar, in
    dreptul unei benzinarii, al restaurantului McDonald’s si mai ales
    in spatiul marcat cu un indicator rotund cu un mare asterisc rosu
    pe un fond albastru, indicator care pentru soferi se traduce in
    “Oprirea si stationarea interzisa”.


    Cu toate acestea, niciuna dintre masini nu era ridicata, iar
    soferii platformelor pareau ca au venit, la fel ca zecile de soferi
    care parcasera neregulamentar, pentru a vedea cum trei oameni in
    costum taiau panglica la un showroom marca Dacia. De fapt, soferii platformelor se uitau
    la cateva masini de teren Duster insirate in parcare si comentau pe seama
    celui mai recent model din gama
    Dacia    , cel care ar trebui sa schimbe fundamental imaginea
    marcii in Europa. Mai ales in vestul Europei.


    “Odata cu Duster, schimbam si strategia comerciala pentru
    Europa de Vest. Pana acum Dacia insemna un coltisor (“corner”) in
    showroom-urile Renault. De acum incolo,
    Dacia     va avea showroom-uri proprii si personal de vanzari
    dedicat”, explica Jérôme Stoll, liderul regiunii Europa in cadrul
    Renault, cel care coordoneaza strategia comerciala a francezilor in
    Europa de Vest. Fara a oferi date concrete privind vanzarile din
    acest an din Europa – “vorbim in decembrie, cand o sa va spun exact
    cu cat incheiem anul” – Stoll ofera un indicator foarte important
    pentru marca romaneasca.

    “Stiti care este problema mea cea mai mare acum? Cand ma intreaba
    un potential client de Duster cand ii pot livra masina, eu trebuie sa
    ii spun ca nu se va intampla mai devreme de cateva luni. E foarte
    mult, dar sper ca, de anul viitor, cresterea capacitatii de
    productie sa ne ajute sa scurtam timpul de livrare.” Pentru Stoll,
    pariul reprezentat de primul vehicul de teren din gama Dacia este, poate, mai important decat aparitia
    Logan (masina in trei volume, cu portbagaj mare) sau Sandero
    (varianta hatchback, adica in doua volume, cel mai apreciat segment
    auto din Europa de Vest).

    “Am condus Duster inca dinainte de a fi lansat pe piata,
    cu ocazia testelor pe care le-a facut Renault. Am mers pe drumuri
    bune, dar mai ales in teren accidentat si modul cum s-a comportat
    masina a fost o surpriza foarte placuta pentru mine. Va fi, in mod
    sigur, si pentru clienti.” Nu degeaba francezii au decis, ca parte
    a strategiei comerciale, sa se foloseasca de modelul Duster pentru
    a lansa marca romaneasca si pe una dintre cele mai exigente, dar
    importante ca volum piete din Europa: Marea Britanie.

    “Lansarea Dacia in Marea Britanie, dar si pe restul pietelor din
    Europa de Vest care in prezent nu sunt acoperite, este al doilea
    pilon al strategiei noastre, alaturi de construirea unei structuri
    de vanzari dedicate. Iar daca adaugam si extinderea gamei actuale
    prin noi modele, va asigur ca o sa vedeti si in continuare Dacia in
    top.” Stoll face referire la faptul ca in ultimii doi ani Dacia a
    fost marca auto cu cea mai mare crestere la nivelul Europei de
    Vest, chiar daca initial, masinile ce urmau a fi produse la Pitesti
    erau dedicate mai degraba pietelor emergente din intreaga lume, nu
    celor dezvoltate. “Cand am decis sa facem o masina precum Logan,
    ne-am bazat pe studii aprofundate de piata care spuneau ca exista
    un segment important de clienti care aveau nevoie de un vehicul
    simplu, nu foarte scump, care sa le satisfaca nevoia primara de
    mobilitate, dar sa fie fiabil.”

  • Metrul patrat de parcare din Bucuresti se vinde la pret de apartament ultracentral

    Desi nu au nici macar o fereastra sau un perete despartitor,
    locurile de parcare sunt unele dintre cele mai valoroase
    proprietati imobiliare, cel putin in Bucuresti. O dovedeste nivelul
    ridicat pentru care inca se tranzactioneaza un metru patrat al unei
    asemenea dependinte.

    Spre exemplu, dezvoltatorii spanioli ai ansamblului Alia
    Apartments, din apropierea Arcului de Triumf, recent inaugurat, cer
    18.000 de euro pentru un loc de parcare subteran. In conditiile in
    care, in medie, o astfel de anexa ocupa circa 14 metri patrati,
    rezulta un pret de aproape 1.300 de euro pentru fiecare metru
    patrat. Nivelul este similar celui cerut pentru un duplex construit
    in anii ’90, din zona Unirii.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Paradoxul crizei: numarul angajatilor cu salarii de peste 1.000 de euro a crescut cu 11.000

    Astfel, numarul angajatilor cu salarii brute de peste 1.000 de
    euro a crescut cu aproape 11.000, respectiv un avans de 5% in
    perioada analizata. In schimb, angajatii cu castiguri brute de pana
    in 1.000 de lei s-au imputinat cu peste 286.000, adica o scadere de
    30%.

    In toamna anului trecut, 6% din totalul angajatilor au castigat un
    salariu brut de peste 1.000 de euro / luna, in timp ce 5% dintre
    salariati au avut un venit la nivelul salariului minim pe economie,
    de 751 de lei in 2009.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • De la greci vin bulele: PepsiCo aduce in Romania un manager elen

    Reteta greceasca de management are de-acum cel mai apasat cuvant
    in industria bauturilor racoritoare de pe piata locala. Cu un sef
    grec in fotoliul de conducere al filialei romanesti, PepsiCo se
    inscrie in liga de management in care joaca si cel mai mare
    competitor al sau, Coca-Cola HBC Romania & Moldova,
    imbuteliatorul brandului concurent. Desi CCHBC are la carma un
    roman (Calin Dragan), compania face parte din grupul elen care
    detine licenta de imbuteliere pentru 28 de tari din regiune. O alta
    asemanare intre cele doua companii este faptul ca atat Mike Holmes,
    cat si predecesorul lui Dragan sunt americani.

    Numele lui Mike Holmes se leaga de deschiderea celei mai mari
    fabrici de bauturi racoritoare din portofoliul Pepsi de pe piata
    romaneasca, o investitie de 85 de milioane de dolari intr-un
    proiect pornit de la zero. Fabrica a fost inaugurata in toamna
    anului trecut, langa Bucuresti, si a marcat unul dintre elementele
    cheie ale mandatului lui Holmes, care a inceput dupa ce
    PepsiAmericas a preluat afacerile de imbuteliere a marcilor Pepsi
    pe piata romaneasca.

    La inceputul acestui an, operatiunile PepsiAmericas la nivel
    mondial au fost preluate de PepsiCo, asa ca din martie, “Mike
    Holmes a acceptat rolul temporar de a conduce procesul de integrare
    a celor doua afaceri in Romania (snacks si bauturi) pana la venirea
    unui nou general manager pentru Romania”, au declarat pentru
    BUSINESS Magazin reprezentantii PepsiCo. Conform lor, “Mike Holmes
    va urmari alte oportunitati in afara companiei”, dar in urmatoarele
    cateva luni, il va ajuta in perioada de tranzitie pe noul manager.
    Functia de conducere este preluata acum de Pavlos Katsivelis, care
    a fost din 2007 incoace director general al filialei PepsiCo din
    Grecia, unde si-a inceput cariera in 2002, ca planning manager,
    apoi director financiar. Absolvent al Universitatii de Economie si
    Afaceri din Atena, cu specializari in managementul afacerilor si un
    masterat in finante si banci, Katsivelis a lucrat inainte de
    PepsiCo-IVI (Grecia) pentru Arthur Andersen si pentru operatorul de
    telefonie Wind Telecommunications.


    Povestea sucurilor Pepsi pe piata romaneasca a inceput cu peste
    34 de ani in urma, odata cu lansarea operatiunilor de imbuteliere
    in cantitati limitate. In primii ani dupa ’90, Aviad Meitar, pe
    atunci un tanar de nici 30 de ani, in parteneriat cu trei
    investitori din Kentucky, si-a propus sa dezvolte in Romania o
    afacere in domeniul bauturilor racoritoare. In 16 ani, Meitar a
    construit aceasta afacere, impreuna cu Eli Davidai, unul dintre cei
    mai mari imbuteliatori Pepsi din regiunea Europei Centrale si de
    Est, iar in 2005-2006 firma a fost cumparata de PepsiAmericas,
    intr-o tranzactie de 82 de milioane de dolari, care a inclus insa
    si preluarea datoriilor companiei – nu mai putin de 55 de milioane
    de dolari. Dupa primul an cand Mike Holmes s-a aflat in fotoliul de
    conducere a producatorului marcilor Pepsi si Prigat, compania si-a
    crescut de peste doua ori si jumatate profitul, pana la 33,7
    milioane de euro. Si vanzarile au crescut, de la 153 de milioane de
    euro in 2006 pana la 195 de milioane in 2007.

    Schimbarea se simtea totusi in aer, odata ce de la inceputul
    acestui an a fost anuntata fuziunea dintre imbuteliatorul local al
    Pepsi si producatorul chipsurilor Lay’s, compania Star Foods.
    Vanzarile imbuteliatorului Pepsi in Romania au inregistrat anul
    trecut un declin, ajungand la 160 de milioane de euro fata de 202
    milioane de euro in 2008, potrivit datelor de la Registrul
    Comertului. In acelasi interval, profitul a scazut cu mai mult de
    50%, de la 37 de milioane de euro in 2008 la 16,8 milioane de euro
    anul trecut.

    2009 a fost primul an in care companiile din domeniul bunurilor
    de larg consum au resimtit efectele crizei. Si principalul
    competitor al PepsiCo pe segmentul bauturilor racoritoare,
    Coca-Cola HBC, si-a vazut volumele vandute scazand cu 12%, iar
    cifra de afaceri a fost cu 20% mai mica fata de 2008.

    Cu minusuri s-a confruntat anul trecut si compania poloneza
    Tymbark Maspex, care a raportat o cifra de afaceri de 54,3 milioane
    de euro fata de 58,4 milioane de euro in 2008. Piata bauturilor
    racoritoare, ce cuprinde si apele minerale, se plaseaza, conform
    unor estimari, in jurul valorii de un miliard de euro.

    Reculul resimtit de Pepsi in afacerea cu chipsuri a fost insa de
    o amploare mai mica fata de vanzarile de racoritoare: cu marci ca
    Lay’s, Krax si Star, vanzarile Star Foods au fost anul trecut de 82
    de milioane de euro, in scadere cu 4% fata de 2008. Piata
    snacksurilor, care include chipsuri din cartofi, popcorn,
    sticksuri, alune si seminte prajite, are o valoare anuala de 200 de
    milioane de euro si este dominata de companii ca Intersnack,
    European Food, Standard Snack si Alka.

    Memoria internetului pastreaza interventia lui Katsivelis din
    aprilie, cand anunta rezultatele financiare ale PepsiCo-IVI pe
    primul trimestru: crestere de vanzari de 6,4%, profit operational
    mai mare cu 4%, cota de piata mai mare cu 0,9% ca in aceeasi
    perioada a anului trecut. Venirea grecului in locul americanului la
    conducerea PepsiCo Romania este asteptata, deci, sa aduca in acest
    context un suflu nou in afacerile celui mai longeviv brand de pe
    piata romaneasca a bauturilor racoritoare. Sa tinem minte, asadar,
    momentul de fata, intrucat la el ne vom raporta de acum inainte
    cand vom vedea in ce directie se va schimba stilul de conducere de
    la Pepsi.

  • Mariana Gheorghe: Petrom infrunta cu bine criza. De ce nu si Romania?

    Miercurea trecuta, numele Marianei Gheorghe a aparut pentru
    prima oara in presa in directa legatura cu o potentiala numire
    politica. Saptamana trecuta, surse din PNL au dat presei cele trei
    potentiale propuneri pentru premier in cazul in care motiunea de
    cenzura ar fi adoptata. Asadar, numele Marianei Gheorghe a aparut
    ca una dintre variante alaturi de Klaus Johannis – primarul
    Sibiului – si Stere Farmache – presedintele Bursei de Valori
    Bucuresti.


    De la venirea sa la conducerea Petrom, Mariana Gheorghe s-a
    tinut departe de orice asociere cu factorii politici, singurele
    sale iesiri publice fiind in legatura cu Petrom. Din aceasta vara,
    a fost numita presedinte al Consiliului Investitorilor Straini
    (CIS), pozitie din care a prezentat in urma cu o luna si planul
    investitorilor straini de redresare economica a Romaniei (programul
    consta in 12 masuri a caror aplicare ar putea duce la cresterea PIB
    cu 11% pana in 2015).


    Mariana Gheorghe spunea lunea trecuta, in cadrul unui interviu
    cu BUSINESS Magazin, ca masurile propuse de CIS nu au trecut
    neobservate: “Da, avem feedback de la autoritati, atat de la
    partide, dar si de la guvernanti – mai ales ca intre timp s-a si
    schimbat o ‘garnitura’ de ministri, lucram acum pe cateva masuri
    prioritare si speram ca la mijlocul lui noiembrie sa avem masuri
    concrete de raportat”.


    In legatura cu faptul ca CIS incearca sa aiba o voce mai
    puternica, Mariana Gheorghe spune ca programul elaborat a venit ca
    un raspuns la solicitarile pietei, care a cerut in ultimul an
    parerea executivilor din businessul romanesc privind situatia
    politica si economica a tarii si in general masuri care sa ajute la
    redresarea economica: “Ca sa aiba o finalitate, am considerat in
    directoratul CIS ca ar fi bine sa fie un pachet de masuri comun si
    am constatat cu placere ca atunci cand am facut un chestionar,
    toata lumea a venit cam cu aceleasi masuri.

    Astfel, nu le spunem autoritatilor doar ce sa faca, ci si cum sa
    faca, astfel putand sa dam si noi din ceea ce stim pentru a ajuta
    autoritatea sa implementeze acea solutie, sa avem o contributie
    directa la realizarea masurilor pe care le propunem”.

    Masurile concrete pentru economie despre care vorbeste Mariana
    Gheorghe vin intr-un moment in care lucrurile nu merg foarte bine
    in niciun domeniu, nici macar in petrol si gaze, domeniu
    traditional mai stabil decat alte sectoare din economie. Dupa un an
    de scadere cu peste 10% a volumelor de carburanti vandute in toata
    piata, 2010 a continuat pentru Petrom pe un trend descrescator, in
    primul trimestru fiind vorba despre o scadere de 16%. Vanzarile nu
    au mers mai bine nici pe parcursul verii, sezon in care in mod
    normal vanzarile cresc.

  • Noile pariuri ale lui Valvis

    “Am baut un vin de Samburesti in urma cu cativa ani si mi s-a
    parut mai bun ca un Bordeaux”, spune Jean Valvis, povestind
    pasionat despre ideea care i-a venit, in urma cu cativa ani, sa
    dezvolte o afacere in domeniu. Cu acelasi punct de plecare – a baut
    o apa minerala care i-a placut – a inventat si brandurile Dorna si
    Izvorul Alb, pe care le-a vandut ulterior catre Coca-Cola.


    Dupa ce a vandut si afacerea cu lactate in aprilie 2008 catre
    Lactalis, presa l-a asaltat cu intrebari despre ce planuri de
    afaceri mai are. Spunea de-atunci ca are si alte proiecte, intre
    care cel cu vinuri parea sa-i capteze cea mai multa atentie.


    In 2005 Valvis Holding a preluat Viti-Pomicola Samburesti din
    Olt, unde a investit de-atunci 12 milioane de euro, pentru ca
    “viile erau imbatranite si am replantat pana acum 230 ha dintre
    cele aproape 500 si am investit in tehnologie, care era invechita”.
    A construit si o divizie de distributie, care numara in prezent in
    jur de 25 de oameni si acum demareaza si campania de promovare.
    Primele vinuri, botezate Domeniile Samburesti, au ajuns pe rafturi
    in vara acestui an, iar din gama de opt licori pe care le are acum
    in portofoliu, una (Chateau Valvis) este destinata segmentului
    Horeca.

    Pe Valvis l-a atras, pe langa gustul vinului, datorat in mare
    parte solului bogat in oxizi de fier si consacrat printre
    cunoscatori ca fiind sursa celui mai bun Cabernet Sauvignon de pe
    piata, si povestea din spatele vinului. Atestata documentar inca de
    la 1521 si legata de viata omului politic Vintila Bratianu,
    podgoria Samburesti are pe cartea de vizita si familii boieresti ca
    Rudeanu sau Danilovici.

    Vedeta portofoliului, care are trei game, de la mainstream
    (Samburel de Olt), premium (Domeniile Samburesti) si rezerva
    privata (Chateau Valvis), iese acum la rampa printr-o campanie de
    promovare de patru saptamani, in care mesajul central este ca
    “Rouge de Roumanie”, denumirea sub care se promoveaza Cabernetul
    Sauvignon de aici, este cel mai bun din acest soi de pe piata
    autohtona. Bugetul de promovare este flexibil: numai pentru prima
    faza a campaniei, care se va desfasura pe o perioada de patru
    saptamani in TV, presa scrisa si online, sunt alocati 250.000 de
    euro.

    Desi Valvis nu da repere concrete in privinta cifrei de afaceri
    pentru anul in curs, iar “despre profit vom putea vorbi abia peste
    cativa ani, daca pana acum am cheltuit 12 milioane de euro numai pe
    investitii”, spune totusi ca pana acum au fost vandute 50.000 de
    sticle de Cabernet Sauvignon. Adica in doar cateva luni de la
    lansare.

    La un pret mediu pe sticla intre 24 si 27 de lei, la raft,
    valoarea vanzarilor se plaseaza in jurul a 1,25 milioane de lei.
    Dar afacerile cu vin nu se coc pe perioade scurte – a fost nevoie
    de cativa ani buni numai pentru replantarea viei si innoirea
    tehnologiilor, pentru ca vinul este un produs care se poate strica,
    iremediabil, in oricare din etapele de productie, fie ca este vorba
    de strugurii crescuti in vie, procesul de fermentatie, invechire
    sau imbuteliere.

  • Colectarea selectiva, un vis?

    Cand am auzit prima oara de colectarea selectiva, m-am intrebat
    ce folos are. Practic, nu intelegeam de ce trebuie sa schimb felul
    in care arunc gunoiul. O prietena imi spunea ca nici macar nu are
    loc in casa pentru a-si pune trei cosuri de gunoi. A fost ciudat la
    inceput, dar acum totul pare firesc si putini sunt cei care uita sa
    separe corect hartiile de sticla si PET-urile de gunoiul menajer.”
    Martina are 32 de ani si locuieste in nordul Belgiei.


    Cand aude despre situatia din Romania, tanara nu pare deloc
    uimita pentru ca acelasi lucru se intampla si in Belgia, ce-i drept
    acum 15-20 de ani.Oricum, nimic nu se poate intampla peste noapte,
    spune ea, in timp ce pocneste din degete. “Cert e ca acum, cand te
    trezesti cu abtibildul rosu lipit pe sacul de gunoi si de pe toata
    strada ti l-au lasat in fata casei numai pe al tau, ai si o rusine
    fata de vecini si te apuci sa rascolesti in sac ca sa vezi ce ai
    aruncat gresit.”


    Si practic nimeni nu scapa nepedepsit, dat fiind ca cei care
    ridica gunoiul sunt foarte perspicace. Sunt de regula doi oameni: o
    fata care se uita atent in sac ca sa vada daca nu s-a strecurat
    ceva nepotrivit si care decide daca gunoiul pleaca sau ramane si un
    barbat foarte solid care ridica sacii colectati corect in masina de
    gunoi. Iar abtibilidul rosu lipit pe saci nu e numai o pedeapsa in
    fata vecinilor, pentru ca la trei greseli, sacul ramane tot in fata
    portii, dar in plus, vine si politia cu o amenda de doua-trei sute
    de euro. In Romania, povestea e abia la inceput. Perceptia asupra
    colectarii selective nu e foarte clara, iar multi romani se
    intreaba, probabil, “Ce imi iese daca nu mai arunc gunoiul la
    gramada?”.


    “Conceptia gresita a romanilor trebuie schimbata. Este necesar
    sa intelegem ca generarea de deseu costa, si inca foarte mult, in
    celelalte tari din Europa. Cu cat faci mai mult gunoi, cu atat
    platesti mai mult. Si nu invers.” Mugurel Radulescu, presedintele
    Eco-Rom Ambalaje, ONG care urmareste respectarea angajamentelor
    privind atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare a
    deseurilor, infiintat de catre producatorii de ambalaje, sustine ca
    romanii trebuie sa treaca la colectarea selectiva din convingerea
    ca este un lucru normal, necesar si, nu in ultimul rand, benefic
    lor si generatiilor urmatoare, insistand pe ideea de constiinta si
    de responsabilitate pentru propriile acte de consum. Insa inainte
    de a ajunge sa creada ca e normal, necesar si benefic, cetateanul
    tinde sa aiba si o urma de suspiciune.

    Din studiile realizate de cei de la Eco-Rom Ambalaje rezulta ca
    cei mai multi romani au auzit de colectarea selectiva, dar de fapt
    nu stiu ce trebuie sa faca; unii nu stiu ca ambalaj poate fi si
    conserva, dar si doza de cola sau cutia de carton de la ceai. Multi
    nu stiu ce se intampla mai departe cu ceea ce este in container,
    iar faptul ca nu cunosc i-a determinat sa adopte perceptii eronate.
    “Aici intervin si mentalitatile: pesimism, neincredere in ceva nou,
    suspiciune, <stiam eu ca e ceva neserios, le ia de fapt impreuna
    si le arunca la groapa de gunoi>. Au fost si astfel de cazuri,
    dar multa lume a imbratisat informatia fara sa vada personal”,
    marturiseste seful Eco-Rom.

    De aceea, multi dintre operatorii de salubritate au lansat de
    cateva luni modele de buna practica in colectarea selectiva a
    deseurilor de ambalaje de la populatie. Astfel, salubristii vor
    colecta gunoiul in camioane cu pereti transparenti, pentru ca
    populatia sa observe clar ca gunoaiele aruncate sunt ridicate
    separat, in vederea reciclarii. “Ne dorim ca ei, cetatenii, sa
    capete incredere ca deseurile reciclabile sunt valorificate si
    colectarea selectiva pe care o fac are rezultate”, spunea in urma
    cu jumatate de an Cristian Poteras, primarul Sectorului 6, la
    lansarea unuia dintre primele proiecte de acest gen.

  • Banii negri ai halatelor albe – cum au ajuns “atentiile” la opt zerouri

    “Nu stim daca cifra e reala sau nu, dar e evident pentru toata
    lumea ca circula bani nefiscalizati. Sunt de acord ca sunt multi
    bani.” Cristian Vladescu, presedintele Comisiei Prezidentiale
    pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din domeniul Sanatatii
    Publice, sustine ca banii circula pe trei paliere: dinspre pacient
    catre medic, dinspre companiile farmaceutice catre medici si
    dinspre companii catre personalul administrativ, iar “ordinea de
    marime e de fapt inversa”.

    Chiar raportul asumat de Ministerul Sanatatii constata ca
    platile informale limiteaza si ingreuneaza accesul la diferite
    servicii spitalicesti, aceasta practica actionand in multe cazuri
    ca o metoda de rationalizare de facto a serviciilor medicale
    oferite. George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a
    Medicilor de Familie, spune ca platile pacientilor catre medici nu
    sunt o problema cat timp vin din semn de recunostinta:
    “Conditionarea actului medical de cererea unor stimulente este
    inacceptabila, insa exista cazuri in care se intampla”.

    In viziunea medicului, noul sistem de coplata, prin care
    pacientii se vor vedea nevoiti sa plateasca pentru consultatiile
    oferite de medic, nu va reusi sa asigure reducerea platilor
    informale din spitale, ci eventual sa mai aduca fonduri
    suplimentare pentru unitatile de tratament. Practic, presiunea
    asupra pacientului va creste, iar in acest scenariu e greu de spus
    daca isi va mai putea permite sa plateasca. Desigur, asa cum arata
    studiul Bancii Mondiale, si traditia joaca un rol important in
    oferirea stimulentelor si, probabil, va fi greu sa se renunte la
    ea.


    Potrivit raportului Ministerului Sanatatii privind Strategia
    Nationala de Rationalizare a Spitalelor, opinia generala este ca
    majoritatea personalului sanitar da impresia, mai mult sau mai
    putin explicit, ca asteapta plata unei sume suplimentare pentru
    prestarea serviciilor medicale. In multe cazuri, aceasta
    “asteptare” este aratata treptat, incepand cu vaga sugestie si
    ajungand chiar la refuzul de a presta serviciul in cauza. Aceasta
    poate sa fie una dintre explicatiile pentru care unii pacienti din
    sectiile de chirurgie pot ramane in spital pentru un episod complet
    de internare, dar fara a fi operati. “Medicilor care nu practica
    asemenea metode nu le vine sa creada existenta acestui fenomen si
    neaga cu vehementa existenta lui”, se mai precizeaza in
    document.

    O alta latura a platilor informale vine din partea companiilor
    farmaceutice catre medici si are in vedere prescrierea anumitor
    produse farmaceutice in detrimentul altora. Si cata vreme in
    Romania un medicament din trei vandute anual este original (aflat
    sub protectia unui brevet), insa valoric, ponderea totala a acestui
    tip de medicamente este de aproape trei sferturi din piata, cu mult
    peste media din alte tari din Europa Centrala si de Est, batalia
    este tot mai mare.

    Dupa multi ani in care am devenit bolnavi de originalitate, noul
    sistem de compensare avantajeaza produsele generice, compensandu-se
    practic cel mai ieftin medicament din fiecare arie terapeutica.
    “Presiunea companiilor de medicamente originale asupra medicilor va
    creste in mod cert, iar marii jucatori au contraargumente
    suficiente pentru a putea anihila slabiciunile noilor grile”, spune
    George Haber. Medicul anticipeaza ca, cel mai probabil, vor creste
    donatiile catre spitale, ceea ce e de acceptat data fiind situatia
    dificila pe care o traverseaza, urmarindu-se ca medicii sa ramana
    in minte cu numele respectivelor produse si sa le prescrie mai
    departe.

  • De ce a fost rau cand a fost majorata TVA si nu e bine nici cand ar urma sa fie micsorata?

    Acum, decizia Camerei Deputatilor de a reduce TVA de la 24% la
    5% pentru alimentele de baza (paine, lapte, ulei vegetal, zahar) a
    fost taxata de unii analisti, pentru ca ar diminua veniturile
    bugetare si pentru ca nu ar conduce la scaderea automata a
    preturilor.

    In schimb, oamenii de afaceri din industria alimentara cred ca
    masura ar avea efecte pozitive. Radu Timis, care detine CrisTim,
    cel mai mare producator local de mezeluri, spune ca reducerea TVA
    la alimentele de baza ar fi o “mica speranta data oamenilor” si
    considera ca nici statul nu va pierde atat de mult cum se
    anticipeaza din aceasta masura. “Ar putea scoate la lumina piata
    neagra, care se stie ca este peste 50% din exact pietele pe care se
    doreste aplicarea acestei taxe.”

    Detalii pe www.zf.ro.