Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cinci ani de turbulente pentru pretul graului

    Daca Sebastian Vladescu ar mai fi ministrul finantelor, ar
    trebui sa fie ingrijorat sau poate temerile i le-a transmis
    succesorului sau, Gheorghe Ialomitianu: pretul usturoiului, starul
    contrabandei din Romania, daca e sa credem o declaratie mai veche a
    fostului ministru, creste la niveluri nemaivazute chiar la
    producatorii din China, iar speculatorii se intrec in a jongla cu
    piata, cererea si oferta. Si nu numai usturoiul (totusi produsul
    alimentar cu cea mai importanta crestere de pret pe piata
    agroalimentara chineza), ci si alte produse alimentare
    inregistreaza cresteri de preturi: varza in Coreea, rosiile in
    Israel, porumbul in Statele Unite sau zaharul in Pakistan sunt
    elementele unui puzzle al scumpirii alimentelor, recent rezumat de
    Banca Mondiala: cinci ani de turbulente pentru preturile la
    hrana.

    “Volatilitatea s-a facut simtita inca din 2008 si se va mentine,
    pentru ca preturile nu se mai formeaza ca pe vremuri, din
    echilibrul dintre cerere si oferta, acum intervin mult mai multi
    factori, cum sunt interesele unor mari fonduri de investitii sau
    legatura cu evolutia pretului petrolului, aflat intr-o relatie
    directa cu biocombustibilii”, spune Victor Bejnea, presedintele
    asociatiei comerciantilor de produse agricole ARCPA.


    Situatia este confirmata si de evolutia pretului graului
    exportat din Romania: pretul FOB Constanta era la 13 ianuarie de
    204 dolari/tona, a scazut in vara in zona 150 – 160 de dolari/tona,
    iar din septembrie inregistreaza un salt important, la peste 220 de
    dolari/tona, cu maxime de 330 de dolari in octombrie. Pentru
    comparatie, pretul graului exportat in 2009 nu a trecut de 185 de
    dolari tona. Pe langa tendinta evidenta de crestere, mai trebuie
    spus ca preturile pot inregistra variatii semnificative din cauza
    calitatii graului exportat; ba mai mult, chiar in categoria graului
    de panificatie, de calitate superioara, pretul este stabilit pe
    loturi si pe o serie de variabile specifice, cum ar fi continutul
    de gluten sau umiditatea.


    La o alta scara, seceta si ploile au fost blestemul recoltei de
    grau din Europa in acest an. Mai mult de jumatate din recolta
    mondiala de grau a fost declasata, nefiind admisa consumului uman
    din cauza vremii, iar in Germania, de exemplu, 80% din ce s-a
    declasat nu a mai fost admis nici pentru furajele animalelor,
    mergand la productia de gaz metan. Un mare producator ca Rusia a
    pierdut o treime din recolta in incendiile din vara, vazandu-se pus
    in situatia sa restrictioneze exporturile, embargou prelungit pana
    in iulie 2011. In Ucraina, afectata de ploi, oferta guvernului de
    achizitionare de grau a fost ignorata de comercianti din cauza
    pretului scazut; probabil comerciantii nu vor putea ignora, in
    schimb, interdictia la export pe care o planuiesc autoritatile.


    Probleme s-au mai inregistrat in Canada si in Statele Unite;
    Departamentul pentru Agricultura al SUA apreciaza ca recolta de
    grau a actualului sezon agricol ar putea inregistra o scadere de
    circa sase procente. Valoarea nu este mare, dar viziunea pe care o
    ofera doar perspectiva celor sase procente este simplista, pentru
    ca graul este o chestiune de calitate si de logistica in primul
    rand. Stocuri in Canada sau in Australia nu inseamna si grau in
    Africa. “China produce bine in sud, dar in nord importa, marfa pur
    si simplu nu trece muntii”, explica Viorel Marin, presedintele
    patronatului morarilor si brutarilor ANAMOB, referindu-se la una
    dintre curiozitatile comertului cu cereale, daca putem sa le spunem
    asa.


    Fara munti de trecut, graul romanesc pare a avea succes in acest
    an – cel putin asa crede ministrul agriculturii, Valeriu Tabara,
    care anunta recent ca Romania ar putea exporta in urmatoarea
    perioada grau si porumb in valoare de circa 800 de milioane de
    euro. “Cred ca se vor depasi 4 milioane de tone, doua milioane la
    grau si peste doua milioane la porumb. Este o productie buna”, a
    spus Tabara.

  • Credit Agricole: Din cauza Romaniei si a Ungariei nu au incredere investitorii in Europa Centrala

    Guillaume Tresca, analist al Credit Agricole, apreciaza ca in
    Europa Centrala si de Est se adancesc diferentele de performanta
    economica intre state, cu Romania si Ungaria “luptandu-se sa iasa
    din turbulentele crizei” pe de o parte, iar de cealalta parte cu
    Polonia si Cehia care “prezinta oportunitati atractive” pentru
    investitori. Analistul crede ca aceste discrepante intre tari vor
    continua sa se manifeste si pe parcursul ultimului trimestru din
    2010.

    “Europa Centrala sufera de pe urma unei perceptii inca defavorabile
    a investitorilor, iar daca este asa, este in special din cauza
    situatiei din Ungaria si Romania, care raman destul de riscante”,
    apreciaza Tresca, notand ca ambele tari incearca sa-si reduca
    deficitele si sa stimuleze cererea interna pe fondul unei
    instabilitati politice interne. Polonia si Cehia au avut, in
    schimb, ameliorari in toate sectoarele pe parcursul trimestrului al
    treilea.

    Banca estimeaza pentru anul acesta o scadere a economiei romanesti
    cu 2%, urmata de o crestere cu 1,7% la anul.

    Pentru Ungaria, Credit Agricole estimeaza stagnare a economiei
    anul acesta, urmata de o crestere de 2,4% la anul. Polonia va
    termina 2010 pe plus cu 3,1% si anul viitor cu 3,4%, in timp ce
    economia ceha va creste cu 1,5%, respectiv 3%.

    Analistii francezi incadreaza Romania in grupul tarilor unde
    deficitele de cont curent sunt de asteptat sa se adanceasca si sa
    ajunga rapid la niveluri aproape nesustenabile pe termen mediu sau
    lung, incluzand Turcia, Africa de Sud, Romania, unele tari din
    Orientul Mijlociu care nu sunt exportatoare de energie si zona
    Africii de Nord.

    Prognoza pentru deficitul de cont curent este de 5,8% din PIB in
    2010 si de 6,9% la anul. Banca franceza estimeaza ca Romania va
    incheia anul in curs cu o inflatie medie de 6,2%, care va cobori in
    2011 la 5,2%.

    Majorarea deficitului de cont curent al Romaniei, ca expresie a
    dezechilibrului comercial si a influxurilor mai mici de fonduri din
    strainatate, nu este o premisa buna nici pentru perspectiva
    cursului de schimb, pe care Credit Agricole il vede la 4,35
    lei/euro la sfarsitul lunii decembrie, pentru a ajunge apoi in
    iunie 2011 la 4,30 lei/euro, urmand sa incheie anul viitor la 4,20
    lei/euro.

    Grupul Credit Agricole este proprietarul bancii grecesti Emporiki,
    care are operatiuni si pe piata romaneasca.

  • Romania, in top 5 cele mai mari daune din regiune

    Statisticile indica cifre alarmante pentru ultimii 15 ani in
    ceea ce priveste daunele cauzate de catastrofe naturale.

    Cele mai importante daune au fost provocate in procent de 45% de
    incendii, de inundatii (16%) si accidente auto – RCA (16%).

  • Asociatia pentru Pensii Administrate Privat: Sistemul public de pensii “a ajuns practic in faliment tehnic”

    Romania este in cea mai defavorabila pozitie demografica dintre
    toate statele Uniunii Europene, ceea ce va majora puternic
    presiunile asupra sistemului de pensii de stat, spune managerul,
    comentand cel mai nou studiu al agentiei de rating Standard&
    Poor’s, care calculeaza ca Romania va ajunge cu cheltuielile pentru
    sistemul public de pensii de la 8,4% din PIB in 2010 la 14,8% din
    PIB in anul 2050 – cea mai mare pondere dintre economiile emergente
    ale Europei.


    Estimarea ia in calcul doar sistemul public contributiv
    (pay-as-you-go), nu si sistemele paralele, necontributive (pensiile
    pentru agricultori, pensiile speciale, indemnizatia minima pentru
    pensionari).

    La polul opus fata de Romania, intre statele Europei emergente, se
    situeaza Polonia, care si-a reformat sistemul de pensii in urma cu
    12 ani, prin introducerea unui sistem de pensii private
    obligatorii, cu contributii de 7,3%. Fondurile poloneze de pensii
    administreaza 50 de miliarde de euro, adica 15% din PIB-ul tarii si
    au preluat o buna parte din presiunea platii viitoare a pensiilor
    de stat, spune Crinu Andanut.

    “Romania are in acest moment de invatat din aceasta experienta de
    12 ani a Poloniei”, afirma seful Asociatiei. “Practic, pentru
    tinerii de astazi, singura speranta pentru un venit decent este
    economisirea in sistemul de pensii private, intrucat pensia de la
    stat va fi cel mult simbolica.”


    Pe fondul deficitelor bugetare ridicate, Standard&Poor’s se
    asteapta ca procesul de consolidare bugetara si reformele in
    sistemele de pensii si sanatate sa fie dificil de adoptat din punct
    de vedere politic. “In opinia noastra insa, spatiul de manevra al
    statelor in acest domeniu s-a micsorat considerabil, iar
    intarzierea implementarii acestor reforme necesare va genera
    costuri politice, economice si bugetare suplimentare”, sustine
    raportul.

    Agentia de rating noteaza ca imbatranirea populatiei este o
    realitate la nivel global, care provoaca o deteriorare rapida a
    sustenabilitatii financiare a sistemelor publice de pensii.
    Raportul S&P analizeaza 49 de state reprezentand mai bine de
    doua treimi din populatia globala.

  • Nouriel Roubini: Unele tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia. Europa risca un “deceniu pierdut”

    Din punctul lui de vedere, evolutia crizei a facut ca SUA sa se
    afle acum intr-o stare mai buna decat Europa, iar periferia Europei
    sa stea mai bine decat centrul. “Totusi, in Europa, Grecia si unele
    tari din Est stau mai prost decat Irlanda si Portugalia, iar aceste
    doua tari au mai multe probleme decat Spania”, afirma economistul,
    intr-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais.

    Pentru SUA, Roubini considera ca presiunile asupra dolarului – pe
    de o parte, din cauza deficitului fiscal in plina crestere, pe de
    alta din cauza faptului ca pietele emergente, in frunte cu China,
    cumpara bonuri de tezaur americane si impiedica astfel scaderea
    dolarului – ar putea cauza “probleme serioase la scara mondiala”,
    insa nu pe termen scurt. Singura amenintare pe termen scurt ar fi
    ca economia, in lipsa unui al doilea pachet de stimulente din
    partea administratiei Obama, sa recada in recesiune.

    Pentru Europa, temerea lui e ca economia continentului sa nu ajunga
    la un “deceniu pierdut” de tipul celui traversat de Japonia din
    cauza deflatiei, sau la o sprala a crizei de genul celei din
    Argentina lui 2001. “Cu un nivel al datoriilor atat de inalt, mai
    ales in Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania, si cu masurile de
    austeritate anuntate, deflatia este un risc serios. Tari ca Grecia
    vor fi nevoite sa-si restructureze datoria, iar aceasta va genera o
    noua criza fiscala: intrebarea nu e daca aceasta se va petrece, ci
    cand”.

    In context, Nouriel Roubini considera ca Banca Centrala Europeana
    da dovada de “incapatanare” atunci cand continua sa vada “fantome
    ale inflatiei”, iar aceasta incapatanare e dezastruoasa, mai ales
    pentru tarile de la periferia Europei. De frica inflatiei, BCE n-ar
    mai vrea sa cumpere obligatiuni ale tarilor din zona euro, ceea ce
    va sfarsi prin a impinge euro la 1,60 dolari si va sili si o alta
    tara in afara de Grecia – poate Portugalia sau Irlanda – sa ceara
    ajutor de la UE. Economistul acuza si Germania ca are “mania
    austeritatii fiscale” si ca dicteaza Europei aceeasi cale, ceea ce
    este o “eroare grava”.

    Riscul principal, conchide economistul american, este recaderea in
    recesiune sau intr-o stagnare indelungata, combinata cu deflatie.
    “In conditiile unei indatorari atat de ridicate, o astfel de
    situatie va presupune suspendarea platilor la nivel de familii,
    companii, banci si, in final, la nivel de state.”

    “Vin ani durerosi, din cauza mahmurelii de dupa betia enormei
    indatorari publice si private din lumea bogata”, sustine Roubini.
    “A fost mai intai o criza financiara modesta, care s-a transformat
    in criza economica, apoi in criza fiscala si acum este o criza a
    valutelor. Dar cu asta nu s-a terminat: suntem doar inainte de
    etapa urmatoare, atunci cand in tarile cele mai lovite, datoria
    privata se transforma in datorie publica si reapar problemele
    fiscale”, spune el.

    Daca economistul vede rezolvarea in introducerea mai multor
    reglementari in sectorul financiar, aflat la originea crizei, el se
    arata insa sceptic ca efortul statelor de a face aceasta va avea
    succes. “Banca este ochiul uraganului financiar, samanta problemei.
    In ciuda a tot ceea ce se face pentru a eluda reglementarile impuse
    sectorului bancar, in ciuda faptului ca ele vin prea tarziu si sunt
    insuficiente, trebuie sa reconstruim digurile financiare, pentru a
    face fata viitoarelor crize. Dar in ritmul in care ne miscam,
    urmatoarea criza financiara va fi inca mai rea decat cea de
    fata.”

  • BERD amelioreaza prognoza pentru Romania, care ramane insa tara din Est cu cea mai slaba performanta economica

    Inclusiv in aceste conditii, Romania ramane tara pentru care
    BERD anticipeaza cea mai proasta performanta pentru acest an pe
    ansamblul Europei Centrale si de Est, urmata de Croatia, cu o
    scadere economica de 1,5% (pentru care prognoza s-a inrautatit usor
    fata de iulie) si de Letonia, cu o restrangere a PIB de 1% (fata de
    estimarea din iulie de -2%). Toate celelalte state ar urma sa aiba
    crestere economica, in top fiind Slovacia, cu 4%, si Polonia cu
    3,3%

    Notabil este mai ales ca, in privinta prognozelor pentru 2011,
    Romania ar urma sa aiba de departe cea mai firava crestere
    economica, pentru toate celelalte tari fiind prevazute cresteri
    intre 1,7% (Ungaria) si 4% (Lituania).

    Saptamana trecuta, si analistii Erste/BCR au imbunatatit prognoza
    pentru economia Romaniei, de la -3% la -2,1% in acest an. Pentru
    2011, grupul austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar
    pentru 2012 de 2,3%.

    FMI isi pastreaza estimarea ca in acest an Romania va avea un recul
    al economiei de 1,9%, urmata de o redresare la 1,5% in 2011. In ce
    priveste Banca Mondiala, aceasta a estimat in iunie ca Romania si
    Letonia vor fi singurele economii pe minus in 2010, anticipand
    pentru Romania o scadere a PIB cu 0,5% in 2010, urmata de o
    crestere cu 3,6% in 2011 si cu 4,4% in 2012.

    BERD apreciaza ca, desi pe ansamblu pietele din Europa Centrala si
    de Est, la care in analiza bancii se adauga si cele din fosta URSS,
    vor ajunge la rate de crestere mai mari decat cele din Vest, ele se
    situeaza insa mult sub performanta altor piete emergente, iar
    regiunea ramane impartita intre statele care vor beneficia de pe
    urma scumpirii materiilor prime si a influxurilor de capital, in
    timp ce altele vor ramane in recesiune, in special in sud-estul
    continentului.

    Totusi, tocmai influxurile de capital pe termen scurt se pot dovedi
    pe termen mediu periculoase pentru economie, astfel incat BERD
    recomanda ca toate tarile din regiune sa acumuleze rezerve valutare
    solide, capabile sa amortizeze eventualele socuri rezultate din
    eventuala migrare rapida a capitalurilor.

    “Acesta e momentul cand reformele structurale trebuie accelerate,
    pentru a spori productivitatea, a asigura consolidarea fiscala si a
    face tranzitia spre un model de crestere mai echilibrat. Nu e loc
    pentru delasare in aria politicilor economice”, apreciaza Erik
    Berglof, economistul-sef al BERD.

    Institutia noteaza ca tarile cu programe FMI (Bosnia, Romania si
    Serbia) “se confrunta cu mari dificultati in a respecta
    angajamentele de reducere a cheltuielilor publice, asumate prin
    aceste programe”.

    Berglof sustine ca tarile din regiune trebuie sa treaca de la un
    model de finantare bazat pe resurse externe la unul bazat pe surse
    interne, piete interne de capital, de-dolarizare (acolo unde e
    cazul) si stimularea productivitatii prin reducerea costurilor si
    investitii in eficienta. Economistul-sef al BERD sustine, de
    asemenea, instituirea unui cadru de supraveghere bancara
    transfrontaliera si politici de consolidare fiscala, ca premise
    pentru o crestere economica durabila.

  • MAPDR: Multi agricultori au idei totalitarist-comuniste, desi vor sa profite de pe urma capitalismului

    Radulescu a precizat ca pana acum agricultorii au avut
    libertatea de a face ce vrea, motiv pentru care nu a existat niciun
    fel de coerenta a dezvoltarii lor. In plus, s-au dezvoltat foarte
    multi consultanti “pe care ii consider principalii vinovati pentru
    aceasta situatie, care au incurajat prosteste agricultorii sa faca
    proiecte foarte mari pentru fonduri structurale”. Radulescu sustine
    ca aceasta este o greseala, pentru ca de obicei cheltuielile cresc
    fata de planul initial si antreprenorul se vede la final in
    situatia in care fondurile structurale ajung sa acopere doar o
    treime din investitie, fata de 50% cat era planificat initial.

    “Nu este nicio problema daca odata incheiat un proiect mai este
    depus un nou dosar pentru o extindere”, argumenteaza Radulescu. El
    explica faptul ca multi agricultori nu inteleg ca fara niciun ban
    in buzunar si niciun fel de garantie nu exista niciun bancher care
    sa cofinanteze un proiect cu fonduri structurale.

    In plus, aproape niciun agricultor din domeniul productiei de
    fructe si legume nu a inteles importanta unui depozit. “Pentru a
    lucra cu retelele de magazine, de exemplu, producatorii trebuie sa
    asigure constant livrari de marfa la anumite standarde, lucru care
    nu se poate face fara depozite”, spune Radulescu. El a precizat ca
    “am fost si sunt un critic al retelelor, dar trebuie sa recunoastem
    ca avem si noi problemele noastre”. In primul rand, agricultorii
    trebuie sa-si schimbe dramatic mentalitatea, in sensul ca “nu se
    mai poate cu <las’ ca merge si asa>”, spune Radulescu, care
    da ca exemplu faptul ca unii agricultori incearca si in prezent sa
    dea tepe clientilor, punand de exemplu pamant sau pietre in
    mijlocul sacilor cu cartofi, ca sa atarne mai greu la cantar.

  • MAPDR: Proiectele europene care nu-si gasesc co-finantare pana la startul lui 2011 vor iesi din program

    Problema, explica el, este faptul ca dintre cele 230 de proiecte
    care au primit pana acum aprobare pentru a fi finantate prin
    fonduri structurale, “doar 14 au adus scrisori de confort din
    partea bancilor, scrisori care valideaza astfel co-finantarea
    proiectelor”, explica Radulescu. Din acest motiv, de la inceputul
    anului viitor, “toate proiectele acceptate in 2008 si prima
    jumatate a anului 2009 care nu pot aduce scrisori de confort vor fi
    scoase din programul de finansare, pentru ca exista riscul sa nu
    putem cheltui banii acordati; prin urmare, daca nu reusim pana in
    2013 sa cheltuim cele 8 miliarde de euro puse la dispozitie, este
    evident ca fondurile care ne vor fi puse la dispozitie in perioada
    2013-2020 vor fi mai mici”, a declarat Radulescu. Tot el a punctat
    ca cea mai mare problema in privinta accesarii fondurilor europene
    este co-finantarea. “Am alocat pana in prezent 90% din bugetele
    puse la dispozitia Romaniei. Din pacate nu au fost cheltuite decat
    12% din fonduri, motiv pentru care vom schimba strategia”, declara
    secretarul de stat.

  • Cine sunt magnatii care detin 1.000 ha la nord de Bucuresti

    Cum au ajuns toti acestia sa controleze aceste terenuri si ce se
    mai poate construi acum pe ele, in conditiile in care criza din
    imobiliare nu a ocolit nici aceasta zona?

    Tiriac, Becali si Popoviciu controleaza aceste terenuri de multa
    vreme, astfel ca scaderea preturilor fata de anii 2007-2008 ii
    afecteaza mai putin prin prisma unor viitoare dezvoltari. In
    schimb, Marius Ivan, unul dintre fondatorii producatorului de
    lacuri si vopsele Düfa, sau Lorand Szarvadi, fondatorul Domo, au
    mizat in 2006 si 2007 zeci de milioane de euro pe terenuri in nord
    in vederea dezvoltarii unor proiecte imobiliare puse in asteptare
    de cativa ani buni.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Cum vad managerii luna octombrie: usor reviriment in industrie, angajari in constructii, preturile nu mai cresc

    Potrivit BNR, diferenta dintre ponderea opiniilor pozitive si
    negative despre evolutia industriei, formulate de cele 420 de
    companii investigate (soldul conjunctural), s-a dublat fata de luna
    precedenta, ajungand la 28%. Este de asteptat insa ca acest
    optimism sa nu fie de lunga durata, intrucat portofoliul de comenzi
    isi va tempera ritmul de crestere (soldul pozitiv al opiniilor in
    aceasta privinta s-a redus la 9%, mai putin de o treime din cel din
    septembrie).

    Managerii estimeaza, de asemenea, pentru octombrie o crestere a
    stocurilor de produse finite in industrie si constructii si o
    imbunatatire a activitatii din constructii, insa impactul cererii
    slabe asupra afacerilor lor este reclamat de 44% dintre companiile
    industriale si de 59% dintre operatorii din constructii. Blocajul
    financiar afecteaza in proportie de 33% companiile din constructii
    si de 18% firmele din industrie.

    Alti factori considerati cu influenta nefavorabila sunt nivelul
    ridicat al ratelor dobanzilor bancare, evolutia cursului de schimb
    si modificarile de ordin fiscal in vigoare din luna iulie.

    In privinta numarului de salariati, 62% dintre respondentii din
    industrie nu vad modificari importante, insa nu sunt excluse
    disponibilizari de mai mica anvergura, avand in vedere ca soldul
    conjunctural al opiniilor a devenit negativ (-6%). In schimb, in
    constructii sunt anticipate noi angajari de personal, opiniile
    pozitive depasindu-le aici pe cele negative cu 23%.

    Preturile de productie in ambele sectoare economice ar putea ramane
    relativ stabile (asa considera 93% dintre managerii din industrie
    si 90% dintre cei din constructii). Cu exceptia, pe de o parte, a
    industriei textile, de confectii, pielarie si incaltaminte, unde
    aproape un sfert din numarul total al managerilor au anuntat
    reduceri de preturi -, iar pe de alta parte, a industriei
    alimentare si a sectorului de prelucrare a lemnului, unde sunt
    anticipate usoare majorari, raspunsurile formulate de operatorii
    industriali sunt dominate, in proportie de cel putin 94%, de
    intentii de mentinere neschimbata a preturilor.

    Estimarile managerilor indica pentru luna octombrie si o mentinere
    a pantei usor ascendente a investitiilor in industrie (sold +19%)
    si o posibila intrerupere a traiectoriei descrescatoare in sectorul
    constructiilor.

    Rata profitabilitatii in industrie nu va avea modificari
    semnificative comparativ cu luna septembrie, o imbunatatire a
    acestui indicator fiind insa asteptata in constructii, unde
    ponderea opiniilor pozitive a depasit-o pe cea a celor negative cu
    pana la 20%.