BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Nu stii unde sa-ti depui banii? Vezi care sunt cele mai sigure banci din lume

    Dupa ultimii doi ani, sintagma “banca sigura” pare o
    contradictie intre termeni si inca ii mai face pe multi sa ridice
    din sprancene. Alegerea unei banci cu care sa lucreze a devenit cu
    atat mai importanta cu cat mizele sunt mai mari decat oricand.


    Clientii sunt extrem de selectivi si cauta in primul rand o
    banca despre care stiu sau au auzit ca este solvabila si ca
    gestioneaza in siguranta lichiditatile pe care acestia le plaseaza.
    Surprinzator sau nu, bancile europene si cele americane nu sunt
    cele care domina topul.

    SURSA: www.cnbc.com

  • Retrospectiva 2010 – Seful cel nou

    Aproape ca nu a fost domeniu important din economie in care sa
    nu fi existat macar o schimbare de management in 2010. Au venit
    sefi noi in banci, retail, industria bunurilor de larg consum, IT
    sau telecom. Unii au fost inlaturati pentru ca rezultatele
    companiilor pe care le conduceau nu mai justificau prezenta lor in
    pozitia de conducere, in alte cazuri mandatele au expirat si nu au
    fost prelungite, altii au plecat invocand motive personale si au
    fost si cateva situatii in care schimbarea a fost motivata de o
    promovare a managerului respectiv. Plecarea Lilianei Solomon de la
    conducerea Vodafone Romania, dupa cinci ani in care a fost una
    dintre cele mai puternice femei din business, a fost cea mai
    surprinzatoare miscare de acest gen. A plecat la Londra, unde, de
    la 1 decembrie, ocupa functia de director de operatiuni pentru
    Europa. Locul sau a fost luat de un expat – Iñaki Berroeta, fostul
    sef al filialei Vodafone din Malta.

    Si Shachar Shaine, presedintele URBB, a plecat tot in luna
    noiembrie, dupa sase ani de mandat. A fost unul dintre cei mai
    longevivi manageri din industria berii si unul dintre cei mai vechi
    expati – a venit pentru prima oara in Romania in 1999. Deocamdata
    nu a fost dezvaluit numele celui care il va inlocui pe Shaine, dar
    se stie ca va fi un alt israelian. Seful URBB nu a fost singurul
    berar care a plecat in 2010 de la conducerea companiei – in
    ianuarie, Stephan Maria Weber a parasit functia de presedinte al
    Ursus, invocand motive personale. In luna martie, a fost inlocuit
    de americanul Gary Whitlie, care are o experienta de 26 de ani in
    cadrul grupului SABMiller.

    De altfel, a doua jumatate a anului a fost extrem de dinamica
    din acest punct de vedere. Groupama, Hilton, Profi, Microsoft si
    Pepsi sunt alte companii care si-au schimbat directorii generali
    din septembrie si pana acum. Doar la Groupama expatul Dennis
    Rousset a fost inlocuit de un manager roman – Sanda Nicoara, fostul
    director de operatiuni si director general adjunct al companiei.
    Aceasta a fost, de altfel, intelegerea initiala, rolul lui Rousset
    in Romania fiind clar conturat inca de la inceput – lansarea
    companiei si pregatirea unui executiv roman. In celelalte cazuri,
    alegerea actionarilor a fost de a aduce alti expati, o noua
    lovitura data managerilor romani, despre care nu de putine ori s-a
    spus ca nu ating performantele colegilor lor din strainatate.

    Un caz aparte este ING Pensii, Emilia Bunea, fostul CEO, fiind
    inlocuita de un alt roman, Marius Popescu. Bunea a plecat in luna
    martie la Amsterdam, unde coordoneaza finantele companiilor de
    asigurari si pensii ale grupului din zece tari. Mai exact, a fost
    numita director financiar al ING Central Europe.O alta miscare
    surprinzatoare si o premiera, in acelasi timp, a fost plecarea lui
    Calin Tatomir de la Microsoft Romania. In locul lui a venit un
    expat care va avea o sarcina dificila, in conditiile in care
    compania nu a mai fost pana acum condusa de un strain.

  • Retrospectiva 2010 – Ce vrea sa spuna Isarescu

    Ani in sir, rapoartele publicate de BNR despre starea economiei au continut constant un avertisment: nu trebuie sa se decupleze politica fiscala de politica monetara, pentru ca aceasta din urma nu poate sustine singura echilibrul macroeconomic. Afirmatia parea pasareasca pentru unii, subversiva pentru altii, vorba in vant pentru cei ce stiau ca e de ajuns apropierea unui an electoral ca guvernele sa inceapa sa arunce cu bani si din ce in ce mai nefondata pentru altii care vedeau ca, intr-o economie euroizata si dominata de banci straine, parghiile traditionale de politica monetara ale BNR au un impact mai slab decat ar dori banca centrala. Iar anii respectivi, si inainte si dupa 2005, au fost dificili pentru niste oameni de la BNR care nu si-au putut permite sa vorbeasca niciodata la fel de deschis publicului ca niste politicieni.

    Mai nou insa, guvernatorul, consilierii si vicepresedintii de la BNR au inceput sa iasa tot mai des in public si sa-si explice ideile, inclusiv in termeni cat se poate de frusti. Schimbarea a tinut atat de ameliorarea relatiilor cu o putere mai dispusa sa asculte si sa priceapa ce inseamna deficitul structural sau criza din zona euro, cat si de o anumita nervozitate a unei banci centrale care s-a vazut tot mai mult transformata in tap ispasitor pentru adancirea recesiunii. Mugur Isarescu, cinstit in 2008 drept eroul credibilitatii de discurs public si al luptei cu speculatorii pe leu, a inceput sa fie acuzat ori ca “s-a dat cu puterea de dreapta”, ori ca “s-a dat cu FMI/bancile/grupul Bilderberg”, ori ca tanjeste la vreo functie politica, ori ca, dimpotriva, refuza sa preia o functie politica. Unii l-au acuzat ca, atent la inflatie, nu sustine redresarea economiei, fiindca a redus prea putin si prea tarziu dobanda, fiindca nu “da drumul la cursul valutar” spre 5 lei ori fiindca nu “da drumul la inflatie” tocmai in tara cu cea mai mare inflatie din UE.

    Altii, dimpotriva, i-au imputat ratarea tintei de inflatie in fiecare an, intr-o tara cunoscuta pentru impactul in preturi al oricarei cresteri de tarife si de taxe si pentru teama publicului de orice scumpire. In premiera, Isarescu a reactionat violent la ultima transa de amenintari cu scumpiri, numindu-i “trancanitori” pe managerii si pe politicienii (intre ei un ministru) care arunca in presa preziceri de majorare a preturilor si conjurand presa sa nu mai foloseasca prezicerile respective.
    Mai devreme am luat anul 2005 ca reper pentru ca atunci s-a incheiat liberalizarea contului de capital, care a deschis calea pentru navala de valuta in tara ce avea sa influenteze si aprecierea leului, si evolutia pietei creditului, si strategia BNR de a regla lucrurile prin acumularea de rezerva valutara, care de la nici 10 mld. euro la sfarsitul lui 2004 a ajuns la recordul de 32,8 mld, la sfarsitul lui noiembrie 2010.

    Bani multi, care au starnit anul acesta interesul unor politicieni populisti si lipsiti de cultura economica. Mugur Isarescu a explicat de ce statul nu poate folosi pentru acoperirea deficitului bugetar rezerva valutara (“la noi e vorba «turcu’ plateste», dar BNR nu e turcu’”), incercand sa-i lumineze pe adeptii unor aberatii economice ca “legea Cojocaru”, promovata la televiziunea care a lansat Partidul Poporului, sau ai initiativelor de reducere a rezervei valutare cu 2,7 miliarde de euro, in folosul platilor curente ale statului – ambele, sustinute de parlamentarul penelist loan Ghise.

    Strategia aleasa de BNR fata de toate acestea a fost asadar iesirea insistenta in public cu explicatii, dublata de o incercare din rasputeri de a scoli pe orice cale ziaristii, de la seminare, conferinte sau “Zilele studentilor economisti”, eveniment organizat ca un soi de roadshow de-a lungul anului prin universitatile tarii, si pana la invitarea sefului Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, la aniversarea a 130 de ani de viata a BNR. Cu acea ocazie, guvernatorul si-a expus probabil el mai clar viziunea: “Corectarea erorilor de politica economica este dureroasa si greu de inteles de public, oriunde in lume”, iar de cate ori dezbaterea coboara din terenul stiintei la argumente galagioase sau de autoritate “se produc victime la toate nivelurile societatii”. Pentru Isarescu, efortul de a se explica asa incat sa inteleaga tot omul e un pariu eroic, aproape imposibil de castigat, in Romania aflata mereu in pragul unei crize de nervi. Datoria lui insa e sa-ncerce sa-l castige.

  • Carne, prajituri si grasimi – ce medicamente te ajuta sa treci cu bine de sarbatori (GALERIE FOTO)

    Foto: Cristina Nichitus, cu sprijinul Farmaciilor Help Net

  • Retrospectiva 2010 – Lupta cu insolventele. Scapa cine poate

    Lipsa lichiditatilor, datoriile acumulate la banci sau furnizori
    si dificultatile antreprenorilor si managerilor de a-si stabiliza
    afacerea si a reveni pe crestere au impins de-a lungul ultimilor
    ani peste 53.000 de companii in stare de insolventa. In 2003, a
    existat un singur caz, potrivit datelor Coface Romania, iar pana in
    2007 nivelul s-a mentinut destul de redus. Din 2008, cand criza a
    lovit practic piata din Romania, numarul a sarit la aproape 15.700
    si de atunci n-a facut decat sa creasca.


    Pana in octombrie, 17.500 de firme au fost declarate insolvente,
    potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului, iar
    mai multi specialisti din piata apreciaza ca anul va fi incheiat cu
    mai multe insolvente decat in 2009, cand in aceasta situatie au
    fost aproape 20.000 de firme, mai ales ca experienta a demonstrat
    ca ultimele doua luni ale anului sunt cele mai grele. De altfel,
    doar in luna octombrie au fost inregistrate alte aproape 4.000 de
    cazuri, dat fiind ca la finalul lunii septembrie 13.700 de companii
    erau in insolventa, potrivit unui document al Ministerului
    Justitiei. In total, linia ar putea fi trasa chiar si cu 30.000 de
    firme in aceasta situatie, dupa estimarile din vara ale risk
    managerului Coface Romania, Anca Catrina.


    Cele mai afectate domenii in 2010 au fost comertul,
    constructiile, transporturile si apoi zona HoReCa, ordine care se
    regaseste partial si in topul celor mai mari insolvente din acest
    an. Dincolo de falimentul retailerului K Tech – Ultra Pro care,
    desi a fost demarat in 2009, a fost finalizat de-abia in prima
    parte din 2010, in fruntea clasamentului ar fi doua firme de
    distributie de medicamente ale grupului Relad, cu afaceri totale de
    350 de milioane de euro, insa insolventa nu a fost inca pronuntata
    in instanta, decizie care va fi luata in ianuarie. Altfel, cea mai
    mare insolventa din economie ramane cea a distribuitorului de
    bunuri de larg consum Astral Impex detinut de fratii Ioan si Floare
    Cuc.

    In total, sase dintre cele mai mari 100 de companii detinute de
    romani din economie au intrat anul acesta in insolventa, situatie
    care se reflecta asupra a mii de angajati. Aproape 5.000 sunt doar
    cei din firmele controlate de Cristian Burci – Astra Vagoane,
    Romvag si Meva, toate in clasamentul celor mai mari insolvente cu
    datorii de peste 120 de milioane de euro. Pe lista se regasesc si
    doua firme ale lui Octavian Radu, anume Diverta si TCE, insa
    printre cele mai surprinzatoare au fost anul acesta insolventele in
    randul mall-urilor, City Mall fiind cap de lista. Iar in 2011, este
    de asteptat ca proiecte imobiliare de 500 de milioane de euro sa
    ajunga in insolventa sau chiar sa dea faliment, dupa estimarile lui
    Valentin Ilie, directorul executiv al Coldwell Banker.

  • Raiffeisen Capital Management prevede pentru Romania instabilitate politica si proteste ale populatiei

    Spre deosebire de moneda Bulgariei, leul romanesc “s-a depreciat
    semnificativ in contextul crizei”, apreciaza austriecii, “fapt care
    ar trebui sa conduca la o crestere a competitivitatii”. Raportul
    RCM noteaza ca Romania si Bulgaria sunt singurele tari din regiune
    cu un PIB in scadere, insa pentru anul 2011 in ambele tari este
    anticipata o crestere a PIB.

    In noiembrie, randamentele euroobligatiunilor est-europene au
    crescut, miscare indusa de agravarea crizei datoriilor din zona
    euro. In mod deosebit monedele poloneza şi maghiara s-au depreciat:
    este vorba aici de tarile care au profitat cel mai mult in aceasta
    toamna de redresarea economica puternica constatata in Europa
    Occidentala, in special Germania. “Pe termen lung, nivelurile
    actuale ale randamentelor continua sa fie atractive. Volatilitatea
    ar trebui sa ramana ridicata atata timp cat temerile legate de
    indatorarea tarilor periferice ale zonei euro se mentin”, considera
    autorii raportului.

    Economiile din Europa Centrala şi de Est continua sa prezinte
    semne de redresare; este in special cazul Poloniei şi al Cehiei.
    Situatia este, de asemenea, pozitiva şi in cazul Turciei.
    Intensificarea eforturilor de consolidare bugetara se va resimti
    “semnificativ” in anii urmatori la nivelul creşterii economice in
    Uniunea Europeana, asa incat cererea interna va juca un rol din ce
    in ce mai important in redresarea economica sustenabila a Europei
    Centrale şi de Est, apreciaza Raiffeisen Capital Management.

    RUSIA
    In trimestrul al treilea economia Rusiei a inregistrat o scadere
    uşoara; la nivel anual, cresterea PIB este acum de doar 2,7%. Piata
    rusa de actiuni a fost caracterizata in ultimul timp prin lansarea
    de numeroase oferte publice initiale (in special in constructii,
    transporturi, internet şi comert). Dezbaterile legate de o reforma
    in ceea ce priveşte impozitarea sectorului petrolier continua. In
    ansamblu, schimbarile fiscale cel mai probabil vor inaspri povara
    impozitarii decat sa o reduca, astfel incat incertitudinile legate
    de acest aspect vor continua.

    UNGARIA
    Situatia economica ramane pozitiva, sustinuta fiind de cererea
    externa robusta care a condus la o creştere a productiei
    industriale şi a contribuit la mentinerea unei balante comerciale
    din nou pozitive de la inceputul anului. Perspectivele de creştere
    economica sunt umbrite de vulnerabilitati structurale, de genul
    celei evidentiate de cresterea inflatiei peste asteptari, la 4,2%.
    Pe termen lung, nivelul de randament al obligatiunilor maghiare
    pare atractiv. Cel mai probabil, randamentele işi vor pastra
    volatilitatea, in special avand in vedere incertitudinile existente
    cu privire la reformele viitoare.

    POLONIA
    Economia Poloniei se mentine solida. Datele privind creşterea
    economica date publicitatii recent pentru al treilea trimestru din
    2010, au surprins printr-o creştere a PIB-ului de 4,2% anual.
    Trebuie mentionata reducerea dinamicii comertului extern; creşterea
    economica a fost sustinuta in special de o cerere interna pozitiva
    şi de refacerea stocurilor. In comparatie anuala, inflatia a
    crescut la 2,8%, in special datorita majorarii preturilor la
    produsele alimentare. in cursul urmatoarelor luni, banca centrala
    ar putea inaspri politica monetara, majorand dobanda de
    referinta.

    CEHIA
    Economia ceha continua sa recupereze puternic, sustinuta in special
    de o cerere externa crescuta. Rata inflatiei a crescut uşor,
    ajungand la 2%, valoare anuala. Daca acesta valoare corespunde
    limitei superioare a nivelului dorit de banca centrala, pentru
    urmatoarele luni nu trebuie sa ne aşteptam la nicio majorare a
    dobanzii de referinta – cu atat mai mult daca dobanzile de
    referinta din zona euro işi mentin nivelurile scazute.

    TURCIA
    In al doilea trimestru din 2010, creşterea economiei Turciei,
    sustinuta de o cerere interna solida, a fost de 10,3% in valoare
    reala (valoare anuala). Productia industriala continua un proces de
    apreciere accentuat, cu 12,9% valoare ajustata raportat la numarul
    zilelor de lucru (valoare anuala); nivelul de utilizare al
    capacitatilor a atins aproape valoarea inregistrata inainte de
    criza. In schimb, rata somajului a continuat sa urce. Rata
    inflatiei a crescut neasteptat de mult, cu scumpiri in special la
    alimente ( circa 17% valoare anuala). Inainte de 2011 nu pot avea
    loc majorari ale dobanzii de referinta.

  • Fitch: Romania si Ungaria, tari cu probleme pentru grupul Erste

    “Conditiile din sectorul bancar din Romania si Ungaria raman
    adverse, insa in Cehia, Slovacia si Austria, situatia pare sa se fi
    stabilizat”, noteaza Fitch, in raportul prin care confirma ratingul
    A pentru datoriile pe termen lung atribuit grupului Erste,
    proprietarul BCR.

    Fitch apreciaza ca exista o “probabilitate extrem de mare” ca
    guvernul austriac sa ofere sprijin pentru Erste daca ii va fi cerut
    in caz de probleme, data fiind importanta sistemica a grupului. Ca
    si alte banci, Erste a emis obligatiuni garantate de guvernul
    austriac in 2009, in dauna finantarilor obtinute pe termen
    scurt.

    Perspectiva de rating ramane stabila, reflectand-o pe cea atribuita
    statului austriac, al carui rating suveran este insa superior, AAA.
    Ratingul atribuit de Fitch, mai slab decat cel pentru statul
    austriac, reflecta expunerea Erste fata de anumite piete cu
    probleme din Europa Centrala si de Est, ca si calitatea mai slaba a
    activelor, care determina nevoia de provizionare. Aceste
    dezavantaje sunt puse in balanta cu calitatea buna a activitatii in
    segmentul clientilor de retail si IMM, capacitatea adecvata de
    absorbtie a pierderilor si imbunatatirea capitalizarii.

    Performanta operationala, afectata in primele noua luni de
    provizioanele mari, este de asteptat sa sufere in continuare pana
    la sfarsitul anului, avand in vedere ca este imposibil ca
    provizioanele sa scada in 2010 sub nivelul din 2009. Pentru
    2011-2012, un nivel redus al provizioanelor va fi cheia
    profiturilor si va putea fi atins in functie de conditiile din
    diversele tari unde opereaza grupul.

    Pe termen mediu exista sanse atractive de crestere a afacerilor in
    pietele esentiale ale Erste, ceea ce va furniza o sursa solida de
    venituri, ca si majorarea depozitelor din segmentul de retail.
    Totusi, in viziunea Fitch, expunerea Erste in sectoarele de
    constructii si imobiliare este mare in raport cu alte banci
    comparabile, tinand cont de vulnerabilitatea acestor sectoare in
    contextul ciclului de creditare actual.

  • Retrospectiva 2010 – calendarul celor mai mari concedieri ale anului

    De la inceputul lui 2009, peste 400.000 de romani au intrat in
    randul somerilor. Este foarte mult, mai ales in conditiile in care
    ne apropiem rapid de momentul in care vom avea mai multi pensionari
    decat angajati. Cei mai loviti au fost bugetarii, care au fost
    eliminati pe rand din schemele de plata ale institutiilor de stat
    si care vor continua sa plece si in anul urmator.

    De altfel, anuntul autoritatilor romane de a disponibiliza, pana
    la finalul anului, peste 60.000 de angajati din sectorul public
    face ca numarul concedierilor anuntate sa fie de cinci ori mai mare
    decat cel al angajarilor la nivelul intregii Uniuni Europene,
    potrivit Raportului de monitorizare a pietei muncii, publicat de
    Comisia Europeana.

    Angajatii din Ministerul Transporturilor au avut anul acesta cel
    mai mult de suferit, in special cei de la CFR. Ei au fost printre
    primii care au fost anuntati ca vor ramane fara locul de munca, iar
    numarul vehiculat ramane impresionat chiar si pentru un an de
    criza, cand concedierile sunt un fenomen normal – 10.300 de oameni
    dati afara.


    Nici macar cea mai mare companie din Romania nu a fost ocolita
    de probleme. OMV Petrom a inceput anul cu un plan serios de
    disponibilizari – 3.000 de oameni. In top intra si Romtelecom, care
    este la al doilea val de plecari masive, dupa ce primul a avut loc
    acum doi ani, cand compania a renuntat la 2.500 de oameni. Compania
    a ales varianta negocierilor pentru incetarea colaborarii. Astfel,
    o parte a ales sa plece de bunavoie, in schimbul unor pachete
    compensatorii consistente, iar 400 de angajati au fost transferati
    catre Ericsson Romania inca din luna ianuarie.

  • Zici ca jobul tau e oribil? Topul celor mai ciudate meserii (GALERIE FOTO)

    Listverse.com a pregatit o lista cu zece joburi care fac ca si
    cel mai nebunesc loc de munca sa para o placere.

    Iata care sunt cele mai ciudate meserii din lume:

  • Retrospectiva 2010 – Frana la fuziuni si achizitii

    Cel putin pentru piata de fuziuni si achizitii, anul 2010 a fost
    aproape dezastruos. Cifrele seci spun ca numarul de tranzactii
    semnate pe parcursul anului s-a ridicat la putin peste 100, cu 25%
    sub nivelul inregistrat in 2009, dar cu mult mai departe de varful
    din anul precedent, cand au fost incheiate peste 180 de achizitii,
    anul fiind mai prost chiar si decat 2005. Lucrurile stau chiar mai
    rau cand vine vorba de bani; tranzactiile din acest an au insumat
    doar 716 milioane de euro, cand in alti ani valoarea ajungea de
    ordinul miliardelor de euro. Pe scurt, suma a fost cam la jumatate
    fata de cea din 2009, un an mai slab decat 2004, cand piata
    ajunsese la 1,7 miliarde de euro si, un an mai tarziu, a explodat
    pana la un varf de 6,8 miliarde de euro, potrivit datelor
    Raiffeisen Investment.

    Dincolo de cifre, exista insa si cateva nuante. Cele mai multe
    dintre achizitiile materializate anul acesta pot fi explicate prin
    faptul ca preturile nu mai sunt la fel de mari ca in alti ani. Pe
    de alta parte, cumparatorii au profitat de situatia de criza si de
    dificultatile economice in care se aflau vanzatorii pentru a obtine
    conditii mai bune la negociere sau pentru a intra in posesia unor
    afaceri pe care altfel n-ar fi putut sa le cumpere, fie pentru ca
    erau prea scumpe, fie pentru ca proprietarii nu erau interesati sa
    vanda. Practic, asa se justifica atat valoarea mica a pietei, cat
    si numarul in scadere al tranzactiilor, cu atat mai mult cu cat o
    parte dintre vanzatori au preferat sa mai astepte pana cand isi va
    mai reveni economia sau macar pana cand afacerea va fi mai stabila
    asa incat sa obtina un pret mai bun.


    Trebuie spus totodata ca nu doar cea mai mare tranzactie din
    acest an – proiectul de birouri Floreasca Business Park din nordul
    Capitalei care a fost recent cumparat de fondul sud-african de
    investitii New Europe Property Investments pentru 100 de milioane
    de euro -, dar si alte cateva din fruntea clasamentului au fost in
    domeniul imobiliarelor, poate unul dintre cele mai afectate de
    criza. De altfel, pentru achizitia de astfel de proprietati au fost
    cheltuite anul acesta cele mai mari sume de bani, mai exact 146 de
    milioane de euro, conform Raiffeisen Investment, cifra care nu ia
    insa in calcul datoriile companiei achizitionate.

    Al doilea domeniu pe lista este retailul, unde au fost semnate
    tranzactii de 144 de milioane de euro; aici, vanzarea celor 96 de
    magazine Plus Discount din Romania catre Lidl, divizia de discount
    a grupului austriac Kaufland, pentru o suma estimata la 80 de
    milioane de euro este cea mai mare din industrie, urmata de
    preluarea Minimax Discount de catre grupul Mercadia Holland BV,
    dezvoltatorul magazinelor de proximitate Mic.ro in Capitala.


    Nu in ultimul rand, si sectorul energetic a fost una dintre
    vedetele acestui an pe piata de fuziuni si achizitii. Este vorba
    despre proiectul eolian “la cheie” cumparat de Petrom in aprilie
    2010, Wind Power Park, estimat sa intre in productie la jumatatea
    lui 2011. Pentru proiect, Petrom a alocat 100 de milioane de euro,
    suma incluzand atat achizitia (5-8 milioane de euro, potrivit
    estimarilor din piata), cat si dezvoltarea. Peisajul a fost
    completat de multe alte tranzactii cu valori reduse, de cateva
    milioane de euro, situatie intalnita si in domeniul serviciilor
    medicale, spre exemplu.

    Anul viitor este privit totusi cu oarecare optimism de cei
    implicati in piata de fuziuni si achizitii. Practic, toti cad de
    acord asupra faptului ca in 2010 a fost atins pragul de jos, iar in
    cel mai rau caz, tranzactiile semnate vor ramane la acelasi nivel
    si in 2011. “Nu ne putem astepta totusi la minuni anul viitor, mai
    ales ca tranzactiile tind sa dureze din ce in ce mai mult. De-abia
    peste doi ani se poate vorbi intr-adevar de o revenire”, spune
    Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment
    Romania.