BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cele trei zile care au schimbat bursa

    Amintirea zilei de 25 ianuarie nu se va sterge prea repede din
    memoria Bursei de la Bucuresti. Lichiditate de 57 milioane de euro,
    de zece ori mai mult decat intr-o zi obisnuita pe Bursa, peste 360
    de milioane de actiuni transferate, aproape 10.000 de tranzactii,
    triplu fata de o sedinta normala, toate odata cu intrarea la
    tranzactionare a actiunilor Fondului Proprietatea.

    Descrisa drept “cel mai important eveniment din istoria recenta
    a Bursei”, listarea Fondului Proprietatea a dat sperante ca se pot
    intampla lucruri mari si in Romania. “Fondul Proprietatea nu a
    inselat asteptarile. Discutam de tranzactii de peste 45 milioane de
    euro si parerea mea este ca cei care au tranzactionat sunt in mare
    parte straini. In continuare ma astept insa ca rulajul sa coboare
    si Bursa sa faca circa 9-10 milioane de euro tranzactii zilnice”, a
    spus Rares Nilas, director general al societatii de brokeraj BT
    Securities.

    Debutul actiunilor pe Bursa a fost notabil inca din primele
    minute ale primei sedinte de tranzactionare: in primul sfert de
    ora, au fost transferate 59 milioane de actiuni, in valoare de
    peste 36 de milioane de lei, iar cotatia actiunilor a variat intre
    un minim de 0,602 lei si un maxim de 0,630 lei pe unitate. La ora
    10.30, tranzactiile cu actiunile FP au atins pragul de 50 milioane
    de lei. Aproape de ora 12.00 s-a ajuns la cotatia maxima de 0,65
    lei, fiind schimbate 150 de milioane de actiuni, reprezentand peste
    1% din capitalul Fondului.

    Euforia a continuat pana la inchiderea sedintei la ora 16.30,
    cand actiunile Fondului au inchis la un pret de 0,649 lei si au
    batut recordul de 5.600 de tranzactii in valoare de peste 200
    milioane de lei (50 mil. euro). In sedinta de marti, 25 ianuarie,
    au fost transferate 333 milioane de actiuni, reprezentand 2,4% din
    capital. Prima zi de tranzactionare a adus si prima valoare de
    piata a Fondului. Cu active in gestiune de 15,32 miliarde de lei
    (cca 3,6 mld. euro), Fondul este evaluat de piata la 8,9 miliarde
    de lei (2,1 mld. euro), cu 41% mai putin decat estimarea dinainte
    de listare. Diferenta se pastreaza si in cazul raportului dintre
    valoarea unitara a activului net de 1,11 lei la finele lunii
    decembrie si pretul de pe bursa de 0,649 lei.

    Miercuri, 26 ianuarie, entuziasmul investitorilor s-a temperat
    si a venit si prima scadere. Desi actiunile debutasera in crestere,
    cu un plus de 1,46% fata de pretul de referinta de 0,649 lei/titlu,
    in conditiile in care principalul indice bursier BET a deschis
    sedinta in usoara scadere cu un minus de 0,37%, pe parcursul
    sedintei evolutia cotatiei actiunilor FP a devenit “rosie”.
    Actiunile FP au inchis cea de-a doua sedinta de tranzactionare mai
    ieftine cu 1,46%, la un pret de 0,64 lei/titlu.

    Tranzactiile de miercuri au fost mai mici, fiind transferate
    1,6% din capitalul FP, astfel ca si valoarea tranzactiilor a fost
    mai redusa, de circa 33 de milioane de euro, comparativ cu 50 de
    milioane de euro in sedinta de marti. Investitorii au fost mai
    activi spre finalul sedintei, cand s-au derulat si primele
    tranzactii speciale (deal) cu actiuni FP, prin care s-au transferat
    circa 0,17% din titluri pentru 15,6 milioane de lei (3,67 mil.
    euro).

    Joi, scaderile au continuat, usor mai accentuate, iar
    tranzactiile cu actiunile FP, desi cele mai valoroase de pe Bursa,
    nu au mai depasit 30 de milioane de euro. Mai exact, s-au realizat
    tranzactii cu actiuni FP de 104,2 milioane lei (24,4 milioane
    euro), reprezentand 82% din lichiditatea pietei de actiuni. Pretul
    actiunii a scazut insa pana la o referinta de 0,63 lei/actiune, mai
    putin cu 1,56% fata de ziua precedenta.

    Primele trei zile de tranzactionare ale actiunilor Fondului
    Proprietatea au dat suficiente motive de satisfactie Bursei, a
    carei lichiditate a crescut la cote nemaiatinse din 2009, dar si
    brokerilor, care au retrait sentimentul unei piete vii de capital,
    si investitorilor care au cumparat actiuni de pe piata gri la
    discounturi uriase si au avut ocazia sa vanda pe Bursa si sa
    marcheze randamente de pana la trei cifre, in unele cazuri.
    Mai putin fericiti au fost fostii proprietari, care nu pot inca sa
    isi vanda actiunile detinute la Fondul Proprietatea pe Bursa pentru
    ca pretul este mult sub valoarea nominala la care le-au fost
    evaluate compensatiile.

  • Relansarea consumului se zareste printr-o fanta de bancomat

    Cand a venit in Romania, acum trei ani, si a traversat orasul ca
    sa ajunga la Marriott, Kumar Ramachandran s-a mirat ce multe
    sucursale de banci sunt la tot pasul. Acum, dupa ce majoritatea
    bancilor din Romania si-au redus retelele, remarca doar cat de des
    e intrebat in continuare cate agentii are Citibank in Romania, desi
    banca nu s-a concentrat niciodata pe o retea de sucursale fizice:
    acum are 12 cu totul, dintre care cinci in Bucuresti.

    “Nu suntem o banca mass market, nici in Romania, nici in alte
    tari. In India, tara mea, sunt 1,2 miliarde de locuitori, dar numai
    40 de sucursale Citibank, si cu ele ne descurcam foarte bine”,
    spune Ramachandran, cel ce a coordonat in Romania proiectul
    Citibank de extindere a serviciilor pe segmentul persoanelor
    fizice, incepand din 2009, si acum conduce divizia de persoane
    fizice pentru Romania si Cehia. Pornit de la zero, acest segment
    furnizeaza la ora actuala circa 15% din veniturile totale ale
    bancii in Romania.

    Strategia grupului american in Romania, ca si in alte tari unde
    a intrat pe segmentul persoanelor fizice, a fost in schimb sa
    exploateze la maximum posibilitatea clientului de a lua legatura
    oricand cu “relationship managerul” – consultantul bancii, fie prin
    telefon, fie mai nou printr-o aplicatie de chat, urmand ca restul
    operatiunilor sa le faca fie prin internet banking, fie prin
    ATM-uri. Ramachandran afirma ca banca tinteste doua categorii de
    clienti: cei cu venituri mari, carora le e destinat serviciul
    Citigold (conditia este ca acestia sa aiba un sold mediu in conturi
    de cel putin 50.000 de dolari) si profesionistii din companii,
    “oameni ocupati, fara mult timp la dispozitie, dar care in schimb
    stiu sa se foloseasca de tehnologie si se bazeaza pe relatia
    personala cu consultantul”.

    Potrivit unor studii independente evocate de Citibank, in
    Romania exista o piata potentiala de 150.000 de persoane cu
    lichiditati disponibile de peste 50.000 de dolari. Iar cu aceasta
    ajungem la ratiunea evidenta pentru care atat bancherul indian, cat
    si alte banci cu aceeasi tinta se declara optimisti, dar si putin
    afectati de cresterea creditelor neperformante in piata. Kumar
    Ramachandran adauga si un alt motiv pentru care Citibank nu
    vorbeste de credite neperformante: banca n-a dat credite in valuta
    pentru persoane fizice, iar la cele in lei a avut doar dobanda
    fixa.

    In noiembrie, directorul diviziei de retail banking a RBS Bank
    Romania, John Bell, sustinea chiar ca “Romania este in continuare o
    piata a creditului de retail”, in particular pentru clientii cu
    venituri peste medie – circa 10% din populatie. Banca are o
    penetrare de 3% din segmentul clientelei potentiale cu venituri
    peste medie si considera ca peste 3-4 ani penetrarea va ajunge la
    10-15%, “avand in vedere ca de cele mai multe ori acesti clienti nu
    sunt serviti in mod optim de serviciile bancare generaliste”, in
    opinia lui John Bell. Pentru clientii cu veniturile cele mai mari,
    RBS Bank Romania ofera servicii de private banking prin divizia
    Royal Preferred Banking, care anul trecut a depasit pragul de 1.500
    de clienti, in timp ce valoarea activelor aflate in administrare de
    divizie era de 150 de milioane de euro.

    Aceeasi este explicatia pentru care ultima jumatate de an a adus
    o serie de oferte noi pe segment. BCR a lansat Powercard Gold, un
    card cu acces la un credit intre 10.000 si 100.00 de lei si
    beneficii ca asigurare de calatorie in strainatate, acces gratuit
    in salonul business de la Henri Coanda sau asigurare de protectie a
    cumparaturilor. Bank Leumi a lansat Leumi Gold Card, cu limita de
    credit de pana la 100.000 de euro si gratuitate la servicii
    medicale premium in peste 270 de clinici private. Banca
    Transilvania a lansat MasterCard Gold Debit, cu discounturi la
    comerciantii parteneri si acces gratuit in saloanele business de la
    aeroportul Henri Coanda si la cel din Cluj.


    In paralel a avut loc ofensiva cardurilor co-branded, pentru cei
    cu venituri sub plafonul “Gold”, insa dornici sa profite de
    promotiile lansate de banci la cumparaturile facute la comerciantii
    parteneri, ofensiva care a atins un apogeu cu ocazia sezonului de
    sarbatori. Citibank, care are deja in oferta din 2009 serviciul
    Citigold (in cazul lor, beneficiile includ, de pilda, rezervare de
    loja la Ateneu, reduceri la Royal Yachting Club sau acces la
    salonul VIP de la Movieplex din Plaza Mall), a venit cu o oferta
    (Citi Value Card) pentru clientii cu venituri lunare de peste 1.000
    de lei, mai agresiva decat celelalte de pe piata: recompense de
    pana la 5% la cumparaturile zilnice, reduceri aditionale in reteaua
    de comercianti parteneri, acces gratuit la muzee, garantie extinsa
    la produsele electronice.

  • Bijuteriile expuse la Salonul Auto din Qatar uimesc intreaga lume (GALERIE FOTO)

    “Qatar Motor Show este o alta experienta inedita din multele
    care se anunta in Qatar si in regiune in perioada urmatoare”, a
    declarat Ahmed Al Nuaimi, presedintele Autoritatii de Turism.


    Fiind singurul spectacol de o asemenea amploare din regiune,
    locuitorii din Doha, din imprejurimi, dar si turistii, se vor putea
    bucura de un eveniment dinamic, demonstratii de motocross,
    competitii de drift si drive-test cu cele mai noi modele de masini
    SUV.

    In plus, vizitatorii au sansa sa primeasca sfaturi despre condus
    si masinile care li se potrivesc de la experti in domeniu. Totul in
    complexul expositional din Doha, capitala Qatarului, la finele
    lunii ianuarie.

    Potrivit ProSport.ro, dupa ce a castigat in decembrie 2010
    dreptul de a organiza Campionatul Mondial de Fotbal in 2022,
    Qatarul a mai dat o lovitura in lumea sportului. Ieri, statul arab
    a pus mana si pe Mondialul de handbal masculin din 2015.

  • Cum ar putea ajunge Constanta pe harta croazierelor

    Lucrurile sunt pe cale insa sa se schimbe. Ioan Basea spune ca
    poarta discutii avansate cu o linie de croaziera pentru ca incepand
    cu 2012 Constanta sa devina un port unde se pot face imbarcari si
    debarcari o data pe saptamana. Pentru moment, fostul Tomis ramane
    un port de escala, ceea ce inseamna ca nimeni nu urca si nimeni nu
    coboara de pe vas. “Daca reusim, vanzarile vor creste
    simtitor.”


    Pentru moment insa, doritorii trebuie sa ia avionul pana la unul
    dintre porturile de unde se fac imbarcari. Anual, cateva mii de
    romani aleg sa aiba o astfel de vacanta. Desi este iarna si cei mai
    multi merg la schi, fie in tara, fie in strainatate, exista si
    clienti care opteaza in sezonul rece pentru o croaziera, care sa ii
    duca pana in tarile calde. Acestia merg dupa principiul “am fost in
    Roma, Valetta, Alexandria si Rhodos. Le-am vazut pe toate vara, dar
    nu am fost niciodata intr-o croaziera, asa ca aleg sa le mai vad o
    data, iarna, dintr-o alta perspectiva”.


    Nicolae Demetriade, presedintele World Travel – care reprezinta
    in Romania companiile de croaziera Royal Carribean, Celebrity
    Cruises si Azamara, si compania aeriana Emirates Airlines -, spune
    ca, in acest sezon de iarna, circa 600 de romani au calatorit pe
    vasele Royal Carribean si Celebrity Cruises. Cei mai multi romani
    insa pleaca in perioada de vara, respectiv mai-septembrie, pentru
    ca transportul pana la portul de imbarcare/debarcare din Europa
    este mai accesibil, ajungand pana la 250 de euro per pasager. In
    total, in 2010, World Travel a vandut circa 1.800 de pachete de
    croaziere, spune cel care a vandut in 2007 agentia de turism Happy
    Tour catre fondul spaniol de investitii Ged pentru circa 10
    milioane de euro.


    “Atunci cand vorbim despre pretul unei croaziere, vorbim despre
    cazarea pe vas, despre masa si doar in unele cazuri si de bautura.
    Biletul de avion pana la portul de imbarcare si respectiv dinspre
    portul de debarcare, precum si hotelul pentru o noapte inainte de
    imbarcare sunt cheltuieli distincte”, detaliaza Ioan Basea, care
    activeaza cu agentia croaziere.net pe piata croazierelor din
    Romania din 2005, cand practic aceasta piata nu exista pe plan
    local.

    Pretul mediu al unei croaziere variaza intre 100 si 150 de euro
    pe zi pentru o cabina de doua persoane, suma incluzand cazarea in
    cabine de 4-5 stele, mese servite pe tot parcursul zilei – atat in
    regim à la carte, cat si bufet -, precum si alte facilitati, precum
    acces in baruri, restaurante, discoteci, sali de spectacol,
    patinoar, cazinou, sali de fitness, piscine sau terenuri de tenis,
    volei si baschet, potrivit lui Demetriade, care mai adauga ca
    durata medie este sapte zile. Destinatiile croazierelor de iarna
    sunt cele din zonele calde, precum America de Sud, Insulele
    Caraibe, Singapore – Thailanda – Hong Kong si Vietnam. “Exista insa
    si croazierele din zona Emiratelor Arabe Unite si Indiei, care
    incep in ianuarie si dureaza pana in martie.”

    Desi in tara lor mama, Statele Unite, croazierele sunt foarte
    populare, indiferent de varsta si statut social, devenind in unele
    cazuri un mod de viata alternativ, in Romania gustul turistilor
    este in continuare la inceput, dar se observa o crestere. “Este o
    piata intr-o continua crestere si sunt convins ca va fi in topul
    preferintelor romanilor care realizeaza ca un sejur de sapte zile
    intr-o croaziera in Europa este mai atractiv ca pret, servicii,
    distractii – chiar si pentru copii -, ba mai mult ai posibilitatea
    de a vizita mai multe orase, comparativ cu oricare sejur clasic cu
    destinatiile de vara din Turcia, Grecia sau Italia”, crede
    Demetriade.
    Ioan Basea crede ca “prima croaziera e usor sa o vinzi. Clientii ii
    poti alege dintre cei care au vazut lumea si care doresc acum
    altceva sau din randul indecisilor. Dupa aceea vine greul”. Acum,
    majoritatea clientilor sai sunt fideli si au ajuns la a cincea sau
    a sasea croaziera si in fiecare an aleg alta linie, alt vas, alt
    itinerariu. Atunci cand se uita in urma la inceputurile sale,
    realizeaza ca “am inceput batraneste. Ideea mi-a incoltit in minte
    de mai mult timp, insa intai am facut niste cercetari de piata si
    am vazut ca, desi existau agentii bine consolidate, segmentul
    croazierelor nu era prea bine reprezentat. Apoi i-am contactat pe
    americani, pentru ca industria e a lor”. A durat apoi trei ani pana
    a primit acreditarea CLIA si acum este singurul acreditat de pe
    piata locala.

    In 2005, cand a inceput, nu se stiau foarte multe despre
    croaziere, si existau mai multe mituri, printre care si acela ca
    sunt scumpe. In 2011, desi mii de romani au inteles si acest tip de
    turism, clientii vor veni tot la fel de greu. “Inca nu exista o
    cultura a croazierelor”, crede Basea. Businessul in turism l-a
    inceput pentru ca “este o afacere placuta si pentru o fata si ma
    gandeam la fiica mea care are acum 23 de ani si conduce afacerea
    din Cluj pentru partea de vest a tarii, in timp ce eu fac asta la
    Bucuresti din 2009, cand am deschis aici un birou”. Basea s-a
    orientat catre turism, domeniu in care este prezent prin agentia de
    turism Office Travel si cea specializata pe croaziere,
    croaziere.net, dupa alte trei businessuri. “Sunt in afaceri din
    ’94-’95”, povesteste Basea. Acum se axeaza pe croaziere, si se
    gandeste chiar sa renunte la agentia Office Travel. Nu se gandeste
    insa la alte businessuri in viitorul apropiat. Pe partea de
    croaziere are insa multe planuri, precum deschiderea unui birou la
    Sofia sau a unuia in Constanta sau poate amandoua.

  • Ce tari exotice au ales managerii care au fugit de Romania – cat mai departe

    Azerbaidjan este o destinatie care pentru o buna parte dintre
    noi nu reprezinta nici macar o forma bine conturata pe harta. Este
    interesanta doar in masura in care are exotismul aferent oricarui
    loc care nu este o destinatie turistica sau un centru financiar cu
    notorietate. Pentru cei mai multi, pare aproape de neconceput ca ar
    putea deveni un loc pentru o mutare profesionala, insa pentru Horia
    Adrian, actualmente CEO al Alpha Cement din Rusia, a fost cea mai
    buna ocazie pentru a-si consolida cariera. Apetitul pentru
    destinatiile exotice i s-a deschis probabil cat timp a studiat
    pentru un MBA in Coreea, unde “experimentasem deja cu succes o
    schimbare culturala radicala. Asa ca nu am stat pe ganduri inainte
    de a accepta plecarea, desi era o provocare catre Est si nu catre
    Vest”, spune Horia Adrian.

    Revenim la momentul Azerbaidjan. Aici a ajuns dupa trei ani in
    care a fost directorul de vanzari al Holcim Romania. “Am avut
    norocul sa descopar o tara fascinanta, cu oameni cu suflet poetic
    si colegi foarte pasionati de munca lor”, povesteste Adrian. Desi
    diferentele fata de Romania erau mari si avea cu totul alte
    responsabilitati, Horia Adrian a ramas in Azerbaidjan timp de patru
    ani pentru a conduce afacerile grupului, iar una dintre cele mai
    importante realizari ale sale din aceasta perioada a fost faptul ca
    a reusit sa obtina aprobarea unei investitii majore a grupului
    Holcim in aceasta tara.

    De doua luni s-a mutat in Rusia, o piata la randul ei exotica,
    intr-o oarecare masura, datorita particularitatilor care o
    indeparteaza destul de mult de pietele europene. Asta in ciuda
    dimensiunii sale uriase. Este CEO al Alpha Cement Rusia si conduce
    o echipa de 2.000 de oameni, de aproape patru ori mai mare decat
    echipa din Azerbaidjan. Plecarea din Romania in Coreea, mandatul de
    patru ani in Azerbaidjan si acum mutarea in Rusia au reprezentat
    schimbari importante in viata si cariera lui Horia Adrian. Au fost
    puncte esentiale in dezvoltarea carierei sale, pe care le-a bifat
    usor datorita capacitatii de adaptare. “De fiecare data cand am
    locuit in alta tara, mi-am propus sa invat limba locala si sa
    inteleg cat mai multe despre cultura, istoria si oamenii tarii
    respective. Acomodarea nu a fost dificila, intrucat am ales sa
    locuiesc in vecinatatea localnicilor si nu in ansambluri
    rezidentiale destinate strainilor”, spune Adrian.

    Indiferent de cum au fost resimtite aceste tranzitii, cert este
    ca bifarea unei experiente internationale in CV este extrem de
    importanta pentru un manager si cantareste intotdeauna mult in
    ochii viitorilor angajatori. In plus, este un atu pe care
    candidatii il au atunci cand isi negociaza salariile. Avantajul
    este insa discutabil in ochii head-hunterilor, cel putin, in
    functie de tara in care un manager este transferat. George
    Butunoiu, spre exemplu, managing partner al companiei de executive
    search George Butunoiu Ltd., spune ca un mandat intr-o tara exotica
    nici macar nu ajunge sa se compare cu un mandat intr-o tara din
    vestul Europei, Statele Unite ale Americii sau Rusia.

    “99% dintre managerii romani care ajung pe pozitii importante la
    firme din strainatate sunt trimisi prin filiala din Romania a
    firmei respective, dupa ce au lucrat multi ani in firma respectiva,
    au avut o ascensiune constanta si au confirmat ca sunt compatibili
    cu modelul corporatist central. Vorbesc aici doar de tarile
    civilizate, nu de cele exotice, ca Ucraina, Albania, tari
    africane”, spune Butunoiu. Cazurile in care astfel de manageri
    ajung direct din Romania in aceste tari dezvoltate, pe o pozitie
    manageriala semnificativa, pe alta filiera decat cea de mai sus
    sunt rare exceptii. “De pilda, e aproape de neconceput ca o firma
    occidentala sa caute astfel de manageri in Romania”, completeaza
    head-hunterul.

  • Medicamente made in Romania. Cine sunt marii producatori?

    “Acum 20-30 de ani, Elena Ceausescu impartea fabricile, ce sa
    produca si unde: fostul Sicomed se ocupa de injectabile si
    perfuzabile, despre Antibiotice e clar, iar Terapia medicamente
    solide orale din zona cardiovascular, Biofarm se ocupa de
    brandurile cunoscute.” Am ajuns in 2011, iar configuratia
    producatorilor de medicamente din Romania s-a schimbat. Ce amintea
    mai sus Dragos Damian, seful Terapia-Ranbaxy, a fost dat uitarii,
    cat timp multinationalele au achizitionat vechile fabrici
    romanesti, le-au modernizat si, fireste, au diversificat
    portofoliul de medicamente produse.
    Branduri precum Ciocolax sau Rinofug au disparut complet, in timp
    ce altele continua sa ramana in mintea pacientilor, cu succes
    pentru producatorii autohtoni. “In trusa de prim ajutor a
    sovieticilor era batrana folie de plastic de Faringosept. A ramas
    traditia si de aceea cea mai mare parte a exportului companiei,
    circa 13 milioane de euro din totalul de 15, au plecat in 2010
    inspre Rusia si Ucraina”, sustine CEO-ul Terapia-Ranbaxy, parte a
    grupului Daiichi-Sankyo.

    Producatorii de medicamente generice sunt in majoritatea lor
    companii internationale cu importante facilitati de productie in
    Romania. In tarile Uniunii Europene, in special in cele ale Europei
    Centrale si de Est care se confrunta cu acelasi tip de probleme
    financiare, producatorii de generice sunt parteneri strategici ai
    sistemelor publice de sanatate si ai economiei nationale.
    Schimbarea cadrului de reglementare din 2010 pune bazele unui
    parteneriat intre autoritati si mediul de afaceri specific, pentru
    prima data si in Romania, dupa ce mecanismul de compensare
    avantajeaza medicamentele generice pentru economisirea de bani la
    bugetul de stat.

    “Pana in 2012 se asteapta intrarea in uz a inca cel putin 15
    molecule generice, la preturi accesibile, ce vizeaza cele mai
    importante arii terapeutice din sfera aparatului cardio-vascular, a
    sistemului nervos central, a bolilor reumatice, ale tractului
    digestiv, precum si a cancerului”, spune Dragos Damian, care este
    si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
    din Romania. El estimeaza ca in 2011 valoarea cumulata a
    economiilor realizate la bugetul alocat cheltuielilor cu
    medicamente va totaliza un miliard de lei. Investitiile
    producatorilor romani de generice, cifrate pana acum la peste doua
    miliarde de euro, vor continua si in 2011. Introducerea in
    fabricatie a moleculelor originale a caror perioada de protectie
    sub patent a expirat, dezvoltarea facilitatilor de productie
    autohtone sau investitiile in forta de munca sunt chestiuni ce se
    vor afla in continuare pe agenda companiilor farmaceutice
    locale.

    In total, investitii care vor cumula cel putin 50 milioane de
    lei la nivelul membrilor APMGR, care inglobeaza companii precum
    Actavis, Antibiotice, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz,
    Terapia-Ranbaxy si Zentiva, cu o cifra de afaceri cumulata de 1,5
    miliarde de lei in 2009. Cele opt companii creeaza peste 7.500 de
    locuri de munca. Daca in 2009 la nivelul asociatiei au fost
    disponibilizati aproximativ 500 de angajati si s-au inregistrat
    peste o mie de ore de somaj tehnic, in 2011 se anticipeaza ca la
    nivelul APMGR se vor infiinta cel putin 250 noi locuri de munca,
    iar numarul angajatilor din industriile conexe se va majora cu un
    factor de multiplicare de opt ori.

  • City Mall este administrat de Coldwell Banker

    Coldwell va asigura managementul interimar al centrului,
    incluzand servicii de administrare si inchiriere a spatiilor
    comerciale, property si facility management. Acest contract
    marcheaza debutul diviziei de retail din cadrul companiei.
    Lichidatorul judiciar al proiectului, Casa de Insolventa
    Transilvania, va demara procesul de vanzare al City Mall in luna
    martie. Coldwell Banker va fi consultant si in cadrul procesului de
    vanzare.
    “Este un contract pe durata determinata, pana la vanzarea centrului
    comercial, insa ne dorim sa continuam colaborarea si cu noul
    proprietar al City Mall, atunci cand va fi desemnat. In acelasi
    timp, purtam discutii pentru obtinerea unor mandate similare pentru
    alte proiecte comerciale”, a declarat Valentin Ilie, CEO al
    Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Coldwell va fi si consultant in cadrul procesului de vanzare al
    City Mall, CITR urmand sa colaboreze in aceasta privinta si cu alte
    companii de consultanta imobiliara. “Consideram ca piata
    tranzactiilor imobiliare de investitii isi va reveni iar
    procedurile de vanzare ale City Mall vor demara in luna martie.
    Proiectul este in viata, genereaza venituri si prezinta interes
    pentru potentialii investitori”, a declarat Radu Lotrean, asociat
    coordonator al Casei de Insolventa Transilvania, lichidatorul
    judiciar al proiectului.

    La conducerea City Mall a fost numit Alecu Dumitrascu, fost
    Operations Coordinator in cadrul centrului comercial Plaza Romania
    din Bucuresti. “In prezent analizam informatiile puse la dispozitie
    de catre Casa de Insolventa Transilvania, urmand sa facem propuneri
    pentru imbunatatirea performantei si imaginii centrului comercial.
    Din ceea ce am analizat pana acum este clar ca City Mall are locul
    sau pe piata, cu un trafic constant si o clientela bine definita,
    magazine care au performante bune si magazine care nu sunt adaptate
    nevoilor vizitatorilor. In functie de cerintele creditorilor vom
    putea proceda la inlocuirea acestora in vederea adaptarii mixului
    de magazine, vom imbunatati imaginea generala a proiectului si
    optimiza costurile”, a declarat la randul sau Radu Tanasescu,
    managing partner al diviziei de retail din cadrul Coldwell Banker
    Affiliates of Romania.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania administreaza deja peste
    100 de proprietati executate de catre institutiile finantatoare,
    valoarea cumulata a acestora fiind de peste 20 de milioane de euro.
    Activitatea este desfasurata prin intermediul Coldwell Banker REO
    Experts, divizie specializata in administrarea, managementul
    interimar si vanzarea activelor imobiliare neperformante intrate in
    posesia bancilor sau aflate in cadrul procedurilor de
    insolventa.

  • Recolta ascunsa a Romaniei

    Romania si-a rezervat de ani buni locul in capatul cel mai de
    jos al listei in privinta productivitatii la hectar, la nivel
    european, pentru cele mai variate culturi – de la cartofi si grau
    pana la porumb. Cu alte cuvinte, culturile sunt slabe. La grau,
    spre exemplu, productia totala de anul trecut a fost de 5,7
    milioane de tone, mai mare cu 10% fata de 2009 (5,2 mil. tone).
    Totusi recolta a fost mai mica cu 15% fata de 2008. Acestea sunt
    insa estimarile Ministerului Agriculturii si nu cifrele cu care
    lucreaza Ministerul Finantelor, unde trebuie platite taxele pentru
    vanzarile de cereale produse. Cele doua ministere nu lucreaza cu
    aceleasi date, iar diferentele sunt mari. “Noi trebuie sa raportam
    la Ministerul Finantelor cantitatea de cereale pe care le cumparam
    si le vindem, pentru a putea primi inapoi TVA-ul”, spune Victor
    Beznea, presedintele Asociatiei Comerciantilor de Produse Agricole
    (ACPA).


    Asociatia reuneste companii, ca Alfred Toepfer Intl, Bunge,
    Cargill, Nidera si Glencore, care cumpara si vand peste hotare
    cerealele produse in Romania. Datele raportate de unii producatori
    de cereale sunt insa cel mai adesea ajustate, astfel incat este o
    mare diferenta fata de cifrele din bilanturile negustorilor de
    cereale. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai este
    ea numita, reprezinta 50% din valoarea productiei agricole
    comercializate, potrivit unor estimari. Acest tip de negot este
    neimpozitat si puternic concurential. Iar piata neagra are vant in
    vele de vreme ce numai castigul din TVA reprezinta un sfert din
    valoarea marfurilor. De cealalta parte, a comertului legal, se afla
    companiile care se lupta cu procedurile de rambursare a TVA. “In
    acest moment suma totala a TVA nerambursate catre membrii
    asociatiei ajunge la 300 de milioane de euro, iar perioadele de
    intarziere depasesc, in unele cazuri, un an”, spune Beznea.

    Logica diferentelor mari dintre cantitatile vandute si cele
    declarate este simpla. Daca productia la hectar este de 4 tone de
    cereale si sunt declarate doar 2,5 tone, taxele si impozitele sunt
    platite doar partial.
    “Noi stim insa care este productia, pentru ca urmarim consumul
    intern de cereale si vedem care sunt volumele cumparate si vandute
    de noi”, spune Beznea. El precizeaza ca la nivel oficial sigure
    sunt doar datele referitoare la suprafata agricola cultivata,
    pentru care se acorda subventii si care sunt supravegheate din
    satelit. Pana la ora inchiderii editiei, reprezentantii ANAF nu au
    comentat pe marginea subiectului.
    Conform estimarilor asociatiei, productia de cereale si oleaginoase
    din Romania se plaseaza in jurul a 16,5 milioane de tone, cu o
    valoare medie de 3 miliarde de euro. Din acestea, asociatia a
    exportat anul trecut 4,4 milioane de tone, mai mult fata de 2009
    (4,3 mil. tone). In valoare insa, exporturile au fost cu 30% mai
    mari, ajungand la 800 de milioane de euro, suma care inseamna 2%
    din totalul exporturilor, estimate pentru 2010 la 36 de miliarde de
    euro de Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din
    Romania (ANEIR).


    Cresterea valorii exportului de cereale se datoreaza evolutiei
    preturilor pe bursele internationale. “In urma cu cativa ani,
    pretul cerealelor era stabilit numai in functie de cerere si
    oferta. Acum sunt mai multi factori”, explica Beznea. Cresterea
    pretului la petrol a antrenat producatorii de biodiesel sa creasca
    volumul produs. Mare parte din productia de cereale a gasit
    cumparatori mai generosi in sfera producatorilor de combustibil
    verde. Cu titlu de exemplu, jumatate din recolta de porumb din SUA
    are ca tinta finala rezervorul masinii. Pe de alta parte, un rol
    important il joaca si fondurile de investitii care fac speculatii
    bursiere cu cereale. In plus, un rol important il joaca, explica
    reprezentantii ACPA, si schimbarile in dieta unor popoare. Nu multi
    s-ar gandi ca pretul painii din Romania poate fi influentat de ce
    pune pe masa un indian sau un chinez. Ei bine, pentru ca indienii
    si chinezii mananca acum mai multa carne decat in trecut, a crescut
    cererea pentru cereale furajere, spune Beznea.

  • Pe ce mizeaza bancherii europeni in 2011? BEI pariaza pe energie

    Bancherii europeni au aterizat la Bucuresti in ultimii doi ani
    de mai multe ori decat intr-un intreg deceniu. Similar cu anul
    2009, in care Romania a imprumutat suma de un miliard si jumatate
    de euro de la BEI, creditele angajate anul trecut tind inspre un
    miliard. Fata de anii precedenti in care banii luati de la
    institutia financiara erau de ordinul sutelor de milioane de euro,
    2009 a fost anul recordurilor. Si nici in 2010 afacerile
    bancherilor europeni in tara noastra n-au mers mai rau.

    Acordul semnat intre BEI si Romania acum patru ani stabilea ca
    finantarea, bazata pe propuneri concrete de proiecte, va fi de
    ordinul unui miliard de euro anual, cu ajustarile impuse de
    cerintele care pot aparea. Iar ajustari s-au facut pentru ca cerere
    a existat. Matthias Kollatz-Ahnen (foto), vicepresedintele Bancii
    Europene de Investitii, vorbeste pentru BUSINESS Magazin de 800 de
    milioane – un miliard de euro. Cat priveste destinatia banilor, una
    dintre tinte este cofinantarea proiectelor structurale, apoi a
    celor din industrie, fie ca vorbim de productia de automobile sau
    de energie regenerabila, iar in al treilea rand de credite pentru
    IMM-uri.

    Recordul de imprumuturi – de 1,48 miliarde de euro din 2009 – nu
    a fost atins in 2010, insa specificul pentru anul trecut a fost
    aparitia proiectelor de reabilitare termica a cladirilor,
    administrate de autoritatile publice locale cu bani europeni. De
    acolo vin si sperantele vicepresedintelui Kollatz-Ahnen pentru
    2011: “Ne asteptam sa gestionam mai multe proiecte de eficientizare
    energetica, iar in acest sens am discutat cu primari din intreaga
    tara”. Oficialul BEI vorbeste si despre o alta nisa pe care va
    miza: alinierea Romaniei la standardele energetice impuse de
    Uniunea Europeana. Adica noi investitii care mai trebuie facute,
    deci si finantate. Numai in decembrie 2010, 270 de milioane de euro
    s-au indreptat catre proiectele energetice, dintre care 200 pentru
    proiectul eolian CEZ din Dobrogea, iar 70 catre Primaria sectorului
    6 din Capitala, unde se vor reabilita circa 300 de blocuri pana in
    2013. Alte 65 de milioane au fost cheltuite pe reabilitarea a sapte
    uzine electrice. Si de vreme ce programul “Europa 2020” ne obliga
    sa scapam cat mai rapid de gaurile negre din energie, iar BEI sta
    dupa colt cu sacul cu bani, e usor de anticipat ca finantarea va
    continua aceeasi tendinta de crestere si in viitor.

  • Qatar Airways a venit in Romania. E prea mare elanul qatarez?

    La aterizarea aeronavei Airbus A320, prima cursa din Qatar catre
    Romania, salonul prezidential al aeroportului Henri Coanda din
    Otopeni parea neincapator pentru oficialitatile adunate cu prilejul
    evenimentului. Ministrii dezvoltarii si al transporturilor, Elena
    Udrea si Anca Boagiu, si directorul Companiei Aeroporturi
    Bucuresti, Tudor Jidav, asteptau sa coboare din avion CEO-ul
    companiei, Akbar Al Baker. “De cinci ani insista emirul sa
    inauguram un zbor inspre Romania si iata ca astazi se intampla”,
    si-a inceput oficialul Qatar Airways discursul. Alegerea
    Bucurestiului ca destinatie vine dupa ce a dedicat “foarte mult
    timp” studierii noilor rute si noilor oportunitati de afaceri, iar
    intrarea in Europa de Est a fost o decizie “excelenta”. Strategia
    qatarezilor, detinuti in proportii egale de guvern si actionari
    privati, de a ajunge in Romania face parte dintr-un avant
    consistent pe noi piete din intreaga lume. Daca in 2010 au ajuns
    din Buenos Aires pana in Tokio, trecand prin Sao Paolo, Barcelona,
    Nisa, Copenhaga, Ankara, Bengaluru, Phuket sau Hanoi, prima
    jumatate a anului va aduce noi destinatii ca Bruxelles, Stuttgart
    si Aleppo.

    Desi au gresit amandoua numele companiei, Elena Udrea salutand
    venirea Qatar Airlines, iar Anca Boagiu multumindu-le celor de la
    Air Qatar, reprezentantele Guvernului s-au aratat incantate de
    sosirea arabilor. “Pentru mine, nu poate fi decat o bucurie, ca
    prin acest zbor sa avem posibilitatea de a deschide si mai mult
    piata de turism a Romaniei pentru tarile din zona Golfului”, a
    declarat Udrea. “Suntem in fata unui inceput promitator. Prezenta
    Air Qatar in Romania ne arata ca planul de a realiza din aeroportul
    Henri Coanda un hub regional este realizabil”, a completat Anca
    Boagiu. Fireste, acelasi optimism a fost si pe buzele lui Akbar Al
    Baker. CEO-ul vorbeste despre cresterea capacitatii in Romania si
    chiar despre zboruri zilnice in patru-sase luni. In plus, o
    aeronava cu capacitate mai mare, model A321.

    Daca privim cu mai multa atentie, vorbele lui Akbar Al Baker pot
    transmite si alte semnale. Intrebat de BUSINESS Magazin de ce
    zborul functioneaza pe ruta Budapesta cu oprire la Bucuresti si nu
    direct catre Romania, oficialul Qatar Airways sustine ca numarul de
    avioane al companiei nu ii permite sa opereze doua zboruri
    separate. “De aceea s-a recurs la ruta dubla si nu din alt motiv”,
    spune Al Baker. Nicolae Demetriade, fost director al TAROM si
    reprezentant local al companiei Emirates Airlines, este convins nu
    doar ca frecventa zborurilor nu va creste, ba chiar va scadea:
    “Doha nu e un punct de atractie pentru romani, iar interesul poate
    veni numai din zborurile catre Asia sau Australia”, spune
    Demetriade, argumentand ca insasi cursa combinata Budapesta-
    Bucuresti-Doha e o dovada ca e “foarte dificil sa atragi un trafic
    care sa umple 70% din locurile din avion”. Modelul unui hub precum
    cel din Dubai e dificil de construit, desi arabii au investit 100
    de milioane de dolari in aeroportul din Doha. Asadar, scopul final
    nu ar fi neaparat profitul, ci, dupa cum spune Demetriade,
    promovarea Qatarului pe plan mondial. Tel usor de realizat, dat
    fiind ca arabii dispun de un pret al petrolului cel putin
    convenabil, un bun suport pentru elanul de extindere demn de
    invidiat pe care il poseda qatarezii.