BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Carnea din farfuria romanilor – porc din plin, peste mult prea putin

    In fiecare zi, un roman mananca 170 de grame de carne. Un calcul
    simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul National de
    Statistica si Asociatia Romana a Carnii, indica un consum de 60 de
    kilograme anual pe cap de locuitor, fata de media Uniunii Europene
    de 90 de kilograme. Datele INS privind consumul de carne si
    preparate din carne arata ca doar un sfert din carnea consumata
    provine din productia proprie si numai doua treimi provin din
    comert.

    Cel mai mare autoconsum se inregistreaza la oua, unde populatia
    cumpara mai putin de jumatate din cantitatea totala. Pe locul
    secund ca pondere a autoconsumului se situeaza legumele, respectiv
    35% din cantitatea medie consumata. Din 9,3 kilograme de legume
    consumate lunar de o persoana, aproape 3,3 kilograme sunt produse
    in gospodarii pentru consum propriu. Cetatenii beau in medie 6,1
    litri de lapte pe luna, dintre care doar putin peste patru litri
    sunt cumparati, iar doi litri provin din gospodarie. Ponderi mai
    reduse ale autoconsumului, sub 20%, se inregistreaza la paine si
    produsele zaharoase, precum si la apa minerala si bauturile
    nealcoolice.

    Revenind la carne, dintre cele 60 de kilograme per capita
    mancate anual, jumatate reprezinta produse pe baza de carne de
    porc. 15-17 kilograme inseamna produse din pasare, iar restul
    bovine si ovine. Totodata, carnea pe care o mancam e fabricata in
    Romania in proportii de circa trei sferturi, potrivit asociatiilor
    din domeniu. Mihai Visan, directorul executiv al Asociatiei Romane
    a Carnii, explica pentru BUSINESS Magazin ca, de regula, consumul
    de carne de porc este specific batranului continent, in timp ce in
    Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasarea si vita sunt
    preponderent mancate de cetateni: “E o chestiune de traditie, in
    primul rand, iar faptul ca mai bine de jumatate din carnea
    consumata de europeni provine din sortimentul porc tine de
    obisnuinta”.

    Sorin Minea, presedintele Patronatului Romalimenta, confirma
    preferinta pentru traditionalul Ghita si sustine ipoteza modelului
    cultural european: “Cu exceptia tarilor musulmane, unde predomina
    consumul de oaie, Europa mananca preponderent porc”. Minea vede
    carnea de pasare ca un tip mai nou introdus si mai ieftin, insa in
    favoarea porcului punctele albe vin de la gustul mai bun, dar si de
    la calitatea nutritiva superioara. O carne mai tanara care creste
    foarte repede, spune Minea, nu e la fel de buna calitativ cu cea a
    unui animal matur: “Colagen si colesterol exista in toate tipurile
    de carne, iar faptul ca porcul e considerat mai nesanatos e cat se
    poate de fals. E o chestiune de imagine”. Majoritatea
    procesatorilor de carne de porc sunt nationali, insa cei din lapte
    sau pasare nu. Asa se face ca laptele e promovat ca aliment extrem
    de sanatos, puiul la fel, iar acum cativa ani chiar si margarina
    era socotita benefica, explica Minea, subliniind ca directiile in
    ce priveste mancarea sunt construite artificial, in functie de un
    criteriu simplu: “cine plateste”.

    Totusi, chestiunea tipului de animal cumparat trece in plan
    secund, cat timp consumul de carne este relativ scazut, atat fata
    de media UE, cat si comparativ cu marii consumatori de produse de
    origine animala, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor
    ajunge la 90-95 de kilograme, cu jumatate peste Romania. “Faptul ca
    romanii au ajuns sa manance tot mai rar carne nu are de-a face cu o
    gandire dietetica, ci dimpotriva, se leaga de saracie”, declara
    directorul ARC. In ultima vreme, scumpirea carburantilor si rata
    inflatiei si-au pus amprenta si asupra preturilor la produsele din
    carne. Asa se face ca, doar in prima luna a anului 2011, clientii
    au gasit la raft porc, pui, vita sau pasare mai scumpe in medie cu
    15%. Fireste, preturile vor mai creste, iar majorarile corelate cu
    puterea scazuta de cumparare a cetatenilor, cauzata de reducerile
    de pensii si salarii, vor descuraja consumul in continuare, sustin
    producatorii.

  • Cum a crescut Farmec cu 10% in 2010

    Farmec este, conform companiei, lider in volum pe segmentele de
    ingrijire a fetei, demachiere, creme de maini si, valoric, pe
    segmentul tratamentelor pentru par.

    “Am incheiat un an dificil cu rezultate peste asteptari, in
    conditiile in care, in primele luni, obiectivul nostru de crestere
    era de 5%”, declara Mircea Turdean, director general Farmec
    Cluj-Napoca. “Motorul cresterii au fost lansarile, sustinute de
    investitii in marketing si de o prezenta mai vizibila in
    principalele canale de distributie. Pentru acest an, avem in vedere
    consolidarea pozitiei pe piata si un avans al afacerilor de inca
    5%, in conditiile in care vom avea un mare numar de noutati cu care
    vom sustine vanzarile. Intentionam, de asemenea, sa patrundem in
    retelele moderne de retail din afara tarii, primii pasi in aceasta
    directie fiind deja realizati anul trecut, prin intrarea pe piata
    din Ungaria.”

    Conform datelor furnizate de compania de cercetari de piata
    Nielsen, in segmentul de ingrijire a fetei, Farmec este lider
    cantitativ in 2010, ca producator, cu o cota de piata de peste 26%,
    in timp ce valoric detine o cota de peste 20%.

    Laptele Doina ocupa in continuare primul loc in clasamentul
    demachiantelor din Romania, avand o cota cantitativa de peste
    17%.Cremele de maini marca Farmec detin pozitia de lider de piata
    in cantitate.
    Farmec a extins anul trecut gama de ingrijire a parului Gerovital
    Plant Tratament cu sapte produse specializate, dezvoltate in
    laboratoarele proprii si a derulat o campanie in care componenta
    online a jucat un rol important.

    Marcile Nufar si Triumf raman liderii absoluti ai segmentelor
    detartranti si produse de curatenie pentru bucatarie, in volum si
    valoare.

  • De ce se desfiinteaza 71 de spitale. Ce spun ministrul, primarii si medicii

    “Sunt foarte curios sa vad criteriile dupa care s-au facut
    propunerile de inchideri.” Radu Marius Curcean, primarul orasului
    Agnita din judetul Sibiu, s-a aratat revoltat cand a aflat ca se
    inchide spitalul din localitate. Pacientii ar urma sa parcurga
    aproape 70 de kilometri pana la cel mai apropiat spital, cel din
    Sibiu, iar medicii sa fie distribuiti in unitatile din Fagaras,
    Medias si Sibiu. La cea din Agnita sunt medici specialisti, insa
    doar o linie de garda. “Unitatea de Primire Urgente e recent
    renovata, am construit si locuinte pentru medici, insa oamenii vor
    ramane fara locuri de munca, iar bolnavii fara tratament.”


    Agnita e un mic oras din Depresiunea Transilvaniei, insa pe
    lista reorganizarii sunt spitale din alte 70 de localitati. Acestea
    ar urma sa fie transformate in camine de batrani sau centre de
    permanenta, adica locuri unde asistenta medicala va fi asigurata de
    medici de familie cu program non-stop. Este o solutie buna pentru
    unitatea din Agnita? “De fapt, reprofilarea spitalelor mascheaza
    inchiderile”, crede primarul, adaugand ca in aria sa teritoriala
    exista deja cel putin trei camine de batrani, deci transformarea
    intr-o unitate de acest tip nu este fezabila.


    In total, conform proiectului Ministerului Sanatatii, dintre
    cele 435 de unitati sanitare cu paturi care exista in prezent, 182
    de unitati sunt propuse sa ramana fara personalitate juridica si sa
    se reorganizeze in sectii exterioare. Dintre cele 182 de spitale,
    111 unitati sanitare vor fi comasate, iar restul de 71 se vor
    reprofila in camine pentru batrani sau centre de permanenta.

    Vestea a venit intr-o dimineata de marti, de la sediul
    ministerului, dupa luni intregi in care medicii, pe de-o parte, si
    pacientii, de cealalta parte, asteptau sa vada ce se va intampla cu
    spitalul unde fie lucreaza, fie se trateaza. O conferinta de presa
    in care ministrul Cseke Attila s-a ferit sa dea numele spitalelor
    care se inchid, trimitand jurnalistii catre pagina de internet a
    institutiei. Daca ne uitam la economiile facute, bugetul celor 71
    de spitale reprofilate inseamna 2,8% din cheltuielile spitalicesti,
    adica circa 200 de milioane de lei, bugetul total alocat spitalelor
    fiind de sapte miliarde de lei. “Nu este importanta valoarea. Nu
    vreau sa intelegeti ca motivatia reprofilarii si a comasarii e
    financiara. De aceea va intereseaza, ca dupa aceea sa spuneti ca e
    financiara. Motivatia e legata insa de pacient”, a spus Cseke. Prin
    reorganizarea spitalelor se vor reduce si 560 de functii de
    conducere, ceea ce va genera economii de inca 20 de milioane de
    lei.

    Pana in prezent, zece unitati sanitare (cinci in Dambovita, doua
    in Oradea, doua in Bucuresti si una in Arges) au fost desfiintate
    din punct de vedere juridic prin hotararile de guvern aprobate anul
    trecut. “Nu am vazut niciun protest la inchiderea lor, de aceea nu
    cred ca vom vedea nici acum medici in strada”, a declarat
    ministrul.

    In discursul sau, “binele pacientului” a fost, asadar,
    principalul argument pentru care s-a recurs la noua masura. Dupa
    cum spune Cseke Attila, daca pacientul intra intr-un spital,
    trebuie sa existe o posibilitate mare ca el sa fie si tratat. Adica
    sa fie acoperite toate specialitatile in acel spital. Insa la cele
    care se propun pentru reprofilare, aceasta posibilitate nu exista.
    “Aici ar trebui sa existe cel putin doua linii de garda, una care
    sa acopere specialitatile medicale si una de chirurgie.” Dintre
    cele propuse pentru inchidere, 14 nu au deloc linie de garda, deci
    daca un bolnav ajunge la spital dupa-amiaza ori seara nu se va
    intalni cu niciun medic.

    In plus, spune ministrul, realitatea arata ca e nevoie de o
    retea de camine pentru batrani care sa preia o parte insemnata a
    asistentei sociale pentru aceasta categorie de varsta. In ce
    priveste situatia spitalelor care urmeaza a fi reprofilate, medicii
    vor fi repartizati in unitatile nou-infiintate, chiar si in
    centrele de batrani. Pentru acoperirea eventualelor lipsuri de
    unitati spitalicesti, se are in vedere si achizitia a 600-1.250 de
    ambulate pentru asigurarea mai buna a tratamentului in regim de
    urgenta, iar procedura de licitatie se afla deja in curs.
    Reorganizarea spitalelor a fost rezultatul unei evaluari a
    ministerului care a durat mai multe luni, inclusiv cu sprijinul
    Directiilor Judetene de Sanatate Publica.

  • 4 miliarde de euro sau ce inseamna pentru Romania blocajul de la reactoarele 3 si 4

    Intr-o prezentare recenta, facuta cu ocazia unei conferinte pe
    tema energiei eoliene – aparent singurul lucru care mai misca in
    energia romaneasca -, Alexandru Sandulescu, director general de
    politici energetice din cadrul Ministerului Economiei, spunea ca in
    urmatorii zece ani cam 28% din unitatile de producere a energiei
    electrice existente trebuie inlocuite si pana in 2035 mai bine de
    jumatate din vechile centrale ar trebui schimbate cu grupuri
    noi.

    In tot acest scenariu, care face parte din noua strategie
    energetica a Romaniei pentru 2011-2035, menita sa inlocuiasca
    defuncta strategie pentru 2007-2020, capacitatile nucleare ar
    trebui sa se tripleze.
    Pe hartie, lucrurile stau bine, graficele urmeaza o logica absolut
    normala, in care vechile centrale termo vor fi inlocuite de
    hidrocentrale noi si de reactoare mari. In realitate insa, patru
    din sase investitori au decis sa spuna adio investitiei in cele
    doua reactoare noi de 4 miliarde de euro de la Cernavoda.

    Statul, reprezentatat de Nuclearelectrica, sta acum pe un munte
    de actiuni nedorite, dupa ce a reusit sa mai aiba doar doi
    parteneri in proiect – Enel si ArcelorMittal Romania -, dupa ce
    cehii de la CEZ au plecat inca de anul trecut, iar RWE (Germania),
    GDF Suez (grup franco-belgian) si Iberdrola (Spania) au anuntat in
    comun ca se retrag din cauza incertitudinilor economice. Cu putin
    inainte de acest anunt, RWE se mai retrasese dintr-un parc eolian
    din cauza faptului ca procesul de autorizare dura nepermis de mult.
    Totodata, centralele de mii de MW pe care au anuntat ca le fac
    marile companii energetice straine alaturi de statul roman nu au
    depasit faza de proiect, asta in cazul fericit in care inca se mai
    lucreaza la ele.

    Astfel de exemple completeaza un peisaj inghetat in care
    reorganizarea sistemului de productie a energiei prin formarea
    celor doi giganti energetici bate pasul pe loc, multi specialisti
    spunand ca si acest proiect este mort. Ultimii ani arata insa ca
    acesta nu ar fi primul proiect blocat, nici ideea crearii unui
    singur campion national neavand mai mult succes, desi a pus pe foc
    o piata intreaga.”Romania a dovedit pana acum ca-si poate permite
    sa piarda multe lucruri. Proiectul reactoarelor 3 si 4 de la
    Cernavoda nu ar fi primul. Problema este ca noi avem obligatii
    asumate prin tratatul de aderare. Investitiile de mediu in
    termocentrale nu au fost facute. Unele unitati se vor inchide, asa
    ca putem deveni deodata importatori de energie.

    Cine raspunde de aceste lucruri?”, se intreaba un specialist in
    industria nucleara care prefera sa vorbeasca sub protectia
    anonimatului. Pastrarea anonimatului in aceasta perioada este o
    constanta cand vine vorba de Cernavoda, deoarece – avand loc
    renegocieri si repozitionari ale companiilor – oamenii din domeniu
    prefera sa nu fie asociati cu declaratii referitoare la proiect. La
    randul lor, surse din marile companii care au fost implicate in
    proiectul reactoarelor 3 si 4 sustin ideea ca tergiversarea unor
    proiecte majore la infinit poate transforma Romania dintr-un
    exportator net de energie intr-un importator: “Parcul de generare
    al Romaniei este foarte vechi. Eficienta centralelor este scazuta.
    Care este capacitatea Romaniei de a negocia o noua amanare pentru
    indeplinirea obligatiilor de mediu? Uniunea Europeana se va uita
    spre noi si va zice: fonduri europene nu ati luat, centrale nu ati
    facut, drumuri nu aveti. De ce v-as mai pasui? Inchideti!”.

    Cea mai mare problema este ca in 2012 va veni scadenta la marile
    termocentrale in ceea ce priveste investitiile de mediu. In acel
    moment, cei care au facut proiectele necesare vor merge mai
    departe, iar cei care nu le-au facut vor fi obligati sa inchida in
    cazul in care nu vor fi obtinute niste extinderi de termene.

  • Unde le-ar placea oamenilor cu bani sa se mute (GALERIE FOTO)

    Ghidul emigrantului, daca se gandeste cineva sa-l scrie, ar
    trebui sa contina o serie de ponturi detaliate pentru cei care vor
    sa-si schimbe tara de resedinta. Sigur, nivelul de trai, calitatea
    vietii, usurinta obtinerii permiselor de munca, deschiderea
    localnicilor fata de straini sau nivelul salariilor sunt aspecte
    importante de care tin cont cei ce vor sa emigreze. Dincolo de ele
    sunt insa alte zeci de puncte de interes, tinand de specificul
    traiului zilnic.


    Un criteriu foarte important este locuinta. Fluctuatiile pietei
    imobiliare, fie ca este vorba de vanzari sau inchirieri, au
    intotdeauna o influenta semnificativa in luarea unei decizii. Mai
    apoi, infrastructura sistemului de transport in comun, costul
    utilitatilor, eventual cheltuielile pentru scolarizarea copiilor
    sau ospitalitatea orasului trebuie, de asemenea, luate in seama.
    Par detalii, insa atunci cand apare sentimentul de instrainare
    specifice oricarui expat, este bine macar de admis ca decizia de a
    parasi tara natala a fost bine gandita.

    Spre exemplu, criterii precum stabilitatea economica a unei tari
    sau o rata a somajului scazuta palesc in ochii unui emigrant care
    descopera o societate ce accepta cu greu straini si unde nu se
    poate integra. Potrivit studiului HSBC Expat Explorer 2010,
    efectuat pe un esantion de 4.127 de expatriati din peste 100 de
    tari, cu venituri anuale de peste 200.000 de dolari, respondentii
    sunt foarte influentati de criterii precum buna functionare a
    sistemului de transport in comun, lejeritatea cu care isi pot gasi
    o locuinta la un pret rezonabil sau distanta de parcurs zilnic de
    acasa pana la birou si inapoi. De toate acestea depinde direct
    starea de bine pe care reusesc sa si-o creeze in tara unde s-au
    mutat si, mai departe, perioada de timp petrecuta acolo si nivelul
    lor de productivitate la locul de munca.

    Astfel de criterii stau la baza ideii ca, dintre toate, Canada
    ar fi paradisul emigrantilor cu venituri mari. Expatriatii care au
    contribuit cu raspunsuri la realizarea studiului HSBC spun ca
    aceasta tara are o serie de avantaje de necombatut. Cel mai
    important ar fi accesul destul de simplu la o locuinta decenta, in
    schimbul unui pret la fel de decent, sau usurinta cu care
    imigrantii isi pot face prieteni printre localnici. De altfel, de-a
    lungul timpului, Canada a reusit sa adune imigranti din toata
    lumea: numai romanii au reusit sa formeze o comunitate de circa
    200.000 de membri, iar autoritatile canadiene au stabilit un plan
    in privinta politicii de acceptare a imigrantilor – vor sa atraga
    250.000 de straini in fiecare an.

    O destinatie mai putin intalnita in randul romanilor dornici de
    emigrare este Australia. Conform sondajului citat, totusi, este
    considerata a doua cea mai buna destinatie de emigrare din lume,
    mai ales pentru cei ce pleaca insotiti de familii. De sistemul de
    sanatate foarte putini se plang, invatarea limbii nu reprezinta o
    problema, iar tara este resimtita ca primitoare, asa ca imigrantii
    nu reclama batai de cap prea mari din cauza organizarii vietii
    sociale.Thailanda este una dintre cele mai in voga destinatii
    turistice ale momentului, cel putin printre romanii care inca isi
    mai permit sa aloce un buget consistent pentru vacante.

    Putini si-au imaginat-o insa ca pe o destinatie pentru a emigra.
    Cei care au curajul sa treaca peste distanta foarte mare, peste
    diferentele culturale uriase, dar si peste faptul ca limba thai nu
    este usor de invatat descopera ca, in schimb, costul vietii nu este
    ridicat, imigrantii isi pot gasi destul de usor unde sa locuiasca
    si sistemul medical este eficient.

    Singapore este o alta destinatie turistica intrata de ceva vreme
    in topul de preferinte ale romanilor cu bani. Dincolo de exotismul
    locului, este unul dintre cele mai dezvoltate state din Asia de
    Sud-Est si un important centru economic si industrial din zona,
    aflat impreuna cu Hong Kong pe lista studiului HSBC despre
    intentiile de emigrare. Singapore a fost evaluat ca avand cel mai
    prietenos mediu de afaceri din lume, cu mii de expati care lucreaza
    in corporatiile multinationale. De asemenea, statul ofera si locuri
    de munca in industrie pentru zeci de mii de straini din intreaga
    lume. Multi ajung sa lucreze tocmai in industria turistica, una
    dintre cele mai dezvoltate ramuri ale economiei din Singapore, in
    conditiile in care circa 10 milioane de turisti vin in vacanta in
    fiecare an.

  • Clinica privata, cea mai buna afacere in recesiune?

    “Segmentul serviciilor medicale private se adreseaza unei clase sociale cu venituri peste medie, dar aceasta clasa e si ea vulnerabila la criza.””Putem estima ca piata serviciilor medicale private va creste înca de 3-4 ori în urmatorii cinci anii.”Un credit de 18 milioane de euro luat de Centrul Medical Unirea la inceput de ianuarie se va indrepta inspre un nou spital, trei policlinici si mai multe servicii disponibile pacientilor. Wargha Enayati, fondatorul CMU, anunta inceperea lucrarilor pentru al saselea spital al retelei, construit in afara Capitalei, in timp ce policlinicile vor fi tot in Bucuresti. Extinderea CMU vine in contextul in care 23 de policlinici si cinci spitale functioneaza deja sub sigla companiei.

    Loc de crestere este, iar preluarea afacerii, anul trecut, de catre fondul de investitii Advent da elan dezvoltarii. Dezvoltare inseamna si specializari prea putin existente in mediul privat in momentul de fata, precum chirurgie, urologie, imagistica sau transplant. Si, dupa cum spune Wargha Enayati, “ne dorim ca pacientii sa nu mai fie nevoiti sa plece in alte tari pentru a-si rezolva probleme de sanatate si sa se poata trata in Romania”.Pe acelasi drum a pornit-o si operatorul de servicii medicale MedLife. 25 de milioane de euro vor fi investite in trei spitale, noi clinici si farmacii, precum si pentru proiecte noi, care includ si achizitii de unitati medicale.

    MedLife va deschide in primavara cele trei spitale – unul de pediatrie in zona Baneasa, cu 120 de paturi, un spital de urologie in zona Obor cu 50 de paturi, precum si un spital generalist la Brasov, cu 60 de paturi. Tot anul acesta, MedLife va deschide o clinica in zona Titan, investitie de 500.000 euro. |n plus, Mihai Marcu, presedintele CA al MedLife, anunta si urmatoarele proiecte: un spital multidisciplinar, cu sectie de urgenta, in zona Floreasca, si unul la Cluj-Napoca. “Ne uitam doar la unitatile care pot fi de real interes si care pot sa adauge valoare si pe termen lung”, a precizat presedintele MedLife, citat de Mediafax.

    |ntrebat de BUSINESS Magazin cat mai poate continua dezvoltarea intr-un ritm atat de alert, Mihai Marcu constata ca piata serviciilor medicale private e mult mai fragmentata decat in alte tari, cu liderul pietei care are 8-9%, in timp ce pe o piata matura liderul detine un sfert, iar ocupantul locului al doilea cam 15-17%. Solutia pentru maturizarea pietei ar reprezenta-o investitiile greenfield sau achizitiile. Atat timp cat piata serviciilor medicale private e estimata la 500 de milioane de euro pentru 2011, deci cam 10% din banii cheltuiti de stat pe sanatate, iar in tarile dezvoltate reprezinta pana la 90%, “putem estima ca piata va creste inca de 3-4 ori in urmatorii cinci ani”, crede Mihai Marcu.

    Wargha Enayati, fondatorul Centrului Medical Unirea, trage totusi un semnal de alarma si sustine ca extinderea trebuie sa fie facuta cu atentie. “Segmentul serviciilor medicale private se adreseaza unei clase sociale cu venituri peste medie, dar aceasta clasa e si ea vulnerabila la criza”, declara Wargha Enayati. Fady Chreih, directorul executiv al CMU, confirma spusele lui Wargha Enayati: “Cu siguranta nu este o piata usoara in conditiile unei evolutii macroeconomice instabile”.

    In viziunea lui Wargha Enayati, in Bucuresti poate aparea un efect de bula speculativa, cu repercusiuni asupra tuturor clinicilor. Cat despre restul tarii, extinderea trebuie sa fie “foarte prudenta” si pentru inceput doar orasele foarte mari pot intra in vizorul operatorilor. Daca, pana in prezent cea mai mare parte din bugetul de investitii s-a concentrat in Capitala, tot Bucurestiul ramane si in continuare piata cea mai importanta pentru operatorii de servicii medicale private.

  • Ce vrea Real de la 2011: nu vinde nimic catre competitori, ba chiar mizeaza pe deschideri si achizitii

    Francezul, care are o experienta de peste 20 de ani in comert in
    cinci tari, a preluat fraiele afacerii din Romania in toamna lui
    2009. El a spus in cadrul unui interviu acordat BUSINESS Magazin ca
    reteaua doreste sa deschida un nou magazin in zona de nord a
    Capitalei. “Cu toate cele patru magazine din Bucuresti, reteaua nu
    are o buna acoperire aici”, recunoaste Lamoot care spune ca in
    Capitala sunt zone neacoperite de hipermarketuri. Si asta pentru ca
    in ultimii ani preturile terenurilor au fost mari si, chiar daca nu
    s-au ieftinit dramatic, acum sunt mai accesibile.

    Trei sunt principalele directii pentru planul de bataie conturat
    de Lamoot odata ce a preluat fraiele afacerii din Romania:
    “Preturile, calitatea serviciilor si pregatirea personalului sunt
    aspectele la care am lucrat cel mai mult in 2010”. Cand efectele
    crizei erau deja dureroase, iar guvernul incepuse, in aprilie 2010,
    sa vorbeasca despre masurile de austeritate, francezul s-a gandit
    ca trebuie sa faca ceva. “Asa am ajuns la programul <Cel mai
    ieftin>, care cuprinde in acest moment 700 de produse care
    acopera nevoile de baza.”

    Cat priveste preturile, directorul Real spune ca acestea pot fi
    schimbate peste noapte, fiind pur si simplu o masura tehnica, prin
    care sunt modificate in sistem. Insa perceptia cumparatorilor
    despre preturi nu s-a schimbat peste noapte si a fost nevoie de 4-5
    luni pana in momentul in care imaginea magazinelor s-a imbunatatit.
    Lamoot, pasionat de ceea ce face, este foarte activ si isi petrece
    multe ore pe teren (de exemplu, viziteaza saptamanal magazinele
    competitiei si pietele agroalimentare, pentru ca, spune el, invata
    foarte mult). Intre planurile sale se numara o scoala interna
    pentru pregatirea de brutari, patiseri si alti specialisti de
    profil. O alta componenta a strategiei sale este semnarea de
    contracte pe termen mediu cu fermieri si producatori romani, pentru
    a aduce pe rafturi mai multe produse romanesti. Firma a discutat cu
    autoritatile din Bihor si Timis pentru a organiza in parteneriat un
    targ. Asa Real ar putea gasi furnizori ce-si doresc sa-si aseze
    marfurile pe rafturile magazinelor.

    Real are o retea de 25 de magazine, in conditiile in care
    principalul sau concurent de pe piata romaneasca, Carrefour, are
    acum 23 de hipermarketuri. Punctul slab al retelei germane este
    profitabilitatea. Sau, mai precis, lipsa ei. Pierderile au crescut
    de la an la an, ajungand in 2009 la peste 57 de milioane de euro,
    fata de 55,4 milioane de euro in 2008. Drept este insa ca reteaua
    de hipermarketuri a avut una dintre cele mai rapide extinderi pe
    piata romaneasca, sprijinindu-se si pe experienta acumulata
    anterior de divizia sa de cash & carry – Metro a fost primul
    comerciant international care a intrat in Romania, in 1996. Reteaua
    a preferat sa inchirieze spatii, in timp ce alti competitori au
    investit in ridicarea de la zero a magazinelor – cu costuri mai
    mari, care implicau cumpararea terenului si constructia.

    E un motiv pentru care, in ce priveste profitabilitatea, reteaua
    germana de hipermarketuri sta mai prost decat concurentii sai din
    Romania. Spre comparatie, cu numai trei hipermarketuri, Cora a
    facut anul trecut un profit de 24 de milioane de euro, in timp ce
    bilantul Carrefour a indicat un profit de 21 de milioane de
    euro.

    “O comparatie de acest fel nu este concludenta pentru ca sunt
    foarte multe diferente intre strategiile de dezvoltare”, spune
    Michel Lamoot. Ba mai mult, el spune ca aceste rezultate nu sunt
    neobisnuite pentru o companie care s-a dezvoltat rapid. “Nu este
    nicio alta companie care sa se fi extins in vreo tara europeana in
    acelasi ritm ca Real in Romania”, spune reprezentantul retelei
    germane. “A fost nevoie de o investitie foarte mare din partea
    noastra. Si trece un timp pana cand o afacere incepe sa faca bani.”
    Compania a investit pana acum peste 550 de milioane de euro si se
    afla, in acest moment, exact in etapa dintre expansiunea agresiva
    si perioada de recuperare a investitiei. Cand grupul german s-a
    hotarat sa intre pe piata romaneasca, investitiile s-au facut prin
    leasing financiar, povesteste Lamoot.

    Acum compania detine cinci din cele 25 de magazine – deschise in
    patru ani – si contractele de leasing pentru celelalte 20 magazine
    se vor mai derula pe o perioada de 15 ani. “Ceea ce nu inseamna ca
    vom avea rezultate financiare negative pentru inca 15 ani”,
    precizeaza reprezentantul Real. In privinta rezultatelor financiare
    din 2010, Lamoot nu a dorit sa dea niciun detaliu, dar a tinut sa
    precizeze ca fata de cele din 2009 si 2008 “suntem in forma mai
    buna”.

  • Cum va arata noul Porsche 911 (GALERIE FOTO)


    Per ansamblu, finisajele masinii sunt mai bine definite. Stopuri
    arcuite, un design mai dinamic si mai complex decat vechile modele
    si oglinzi lipite de usa, toate au fost surpinse de fotografii
    roadandtrack.com.

    Ca sa nu mai lungim vorba, noul Porsche 911 vi se prezinta in
    toata splendoarea sa.


  • Ce sanse de succes are modelul romanesc de consultatii la distanta?

    “Vara trecuta, intr-o zi, Charlie Martin a simtit o durere acuta
    in spate. Dar n-avea cum sa se urce in masina si sa mearga la
    medicul sau sau la camera de urgenta: Martin, macaragiu, lucreaza
    pe o platforma petroliera din Marea Chinei de Sud, dincolo de
    coastele Malaieziei.


    A putut insa sa intre in legatura cu un doctor aflat la mii de
    kilometri departare prin intermediul unei videoconferinte.”
    Articolul din New York Times, preluat de BUSINESS Magazin in vara
    anului trecut, prezenta noile tendinte in materie de medicina si,
    mai mult, transformarea telemedicinei intr-o industrie de larg
    consum. Iar daca ne uitam la cifre, putem observa cu usurinta
    faptul ca afacerea cu medicina interactiva la distanta a crescut in
    medie cu 10% anual, pana la venituri de peste 500 de milioane de
    dolari in America de Nord in 2009. In total, vorbim despre o ramura
    a businessului telemedicinei care a ajuns la o valoare de 3,9
    miliarde de dolari la nivel mondial, care include si dispozitive de
    monitorizare instalate acasa si sute de aplicatii medicale pentru
    telefoanele inteligente.


    In luna decembrie s-au pus bazele sistemului de telemedicina din
    Romania. Desi tanti Maria nu locuieste pe un vas petrolier, ci
    intr-o comuna din Subcarpati, accesul ei la medic poate fi mai
    dificil decat in cazul lui Charlie. Iar daca e vorba de o urgenta,
    spitalul din Mizil nu o ajuta cu prea multe. Cei 410.000 de euro
    cheltuiti pentru echipamente de videoconferinta si de monitorizare
    a functiilor vitale s-au indreptat catre 16 centre din intreaga
    tara, aflate sub comanda Spitalului de Urgenta Floreasca din
    Bucuresti si a celui din Targu- Mures. Banii au fost pusi la
    dispozitie de OMV Petrom, iar Ministerul Sanatatii suporta
    costurile de telecomunicatii. Mai exact, echipamentele vor
    functiona in 17 orase, printre care localitatile Lehliu, Urziceni,
    Titu si Fetesti, avand in vedere traficul mare si riscurile de
    accidente pe A1, A2 si DN1.

    “Telemedicina ajuta, in primul rand, la degrevarea sistemului de
    urgenta. Vom gestiona mai bine cazurile grave, vom sti ce pacienti
    au nevoie de transport catre un centru din tara si vom reduce,
    astfel, erorile medicale”, spune Raed Arafat, subsecretar de stat
    in cadrul Ministerului Sanatatii. In plus, medicii din centrul de
    comanda pot da recomandari colegilor din teritoriu pentru
    stabilizarea pacientului, pe baza unei experiente mult mai bogate.
    Telemedicina, spune Arafat, are un rol educativ: “Prin transfer de
    cunostinte catre spitalele din tara vom ajuta la dezvoltarea
    competentelor cadrelor medicale”.

    Tehnologizarea nu inseamna doar consultatii video, ci, si prin
    telefon. Sistemul e deja functional, 120 de medici de familie au
    semnat acordul pentru a intra in CallMed. Doctorilor li s-au alocat
    niste coduri, iar pacientii ii suna pentru consultatie prin telefon
    contra cost. Totul a venit la solicitarea Patronatului Medicilor de
    Familie.”Tot ce inseamna consultatie inseamna costuri, iar daca se
    consuma din timpul liber al medicului in afara programului de
    serviciu, cu atat mai mult”, spune Dan Boabes, fondatorul Simplus,
    compania care s-a ocupat de conceperea mecanismului.

    El ia in calcul si consultatiile care nu necesita neaparat o
    intalnire directa intre medic si pacient. Practic, pacientul poate
    apela 1363, din orice retea, mai putin RDS, iar tariful pentru un
    minut de convorbire este de 0,95 eurocenti/minut, plus TVA. Fiecare
    pacient care suna trebuie sa stie codul unic al medicului sau de
    familie. De regula, codul coincide cu seria de pe parafa sa,
    asadar, fiecare doctor va avea un cod unic din sase cifre. La al
    doilea apel sistemul va inregistra care e medicul, iar pacientul va
    fi directionat catre el. Iar doctorii nu vor mai raspunde pe
    telefonul personal la apelurile directe din partea pacientilor, ci
    doar la acest numar scurt.

    “E uman sa intelegi ca medicul nu poate raspunde 24 de ore din
    24 la telefon, iar tendinta de a-l suna e tot mai mare tocmai
    pentru a scuti deplasarea la spital”, explica Dan Boabes. Oricum,
    odata cu introducerea mecanismului de coplata, vizita la medic
    costa, asa ca apelul taxabil e mai ieftin decat vizita la doctor.
    Pe asta mizeaza si fondatorii sistemului.Tinta e segmentul
    populatiei de varsta a doua, oameni ocupati care nu au timp sa
    ajunga la doctor. E clar ca pensionarii vor continua sa mearga la
    medicul de familie, asa cum se intampla pana acum, dar cat timp se
    deplaseaza cu dificultate, si ei ar putea putea pune mana pe
    telefon.

  • Speranta dealerilor auto in 2011 – “Rabla” si taxa de mediu

    “Unii dealeri au avut profit, altii pierderi, altii au trait din
    ce au castigat in anii anteriori. Dar toti au avut anul trecut
    dificultati mari si au fost la limita. In 2009, unii au mai obtinut
    profituri, dar 2010 a fost cel de-al doilea an de criza, asa ca
    s-au cam terminat rezervele”, spune Brent Valmar, vicepresedintele
    APIA si director general al Porsche Romania, cel mai mare
    importator de pe piata locala – dar si cel mai profitabil, avand in
    vedere castigul net de 40 de milioane de euro atins in 2009.

    Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA),
    pe care o reprezinta Valmar, are estimari de plus pentru 2011, cei
    mai multi dintre membrii acesteia asteptandu-se sa vanda cu 10% mai
    multe masini in acest an. Cei mai prudenti membri APIA vorbesc
    despre o crestere de 5-7% sau despre stagnare, iar cei mai
    exuberanti se aventureaza spre 20%, dar numitorul comun se leaga de
    faptul ca toti jucatorii din piata auto locala se asteapta sa vanda
    mai multe masini in acest an.

    Oficialii Tiriac Auto se asteapta la o crestere medie a
    vanzarilor de masini de 5, cel mult 7% fata de 2010, acestia
    considerand ca vanzarile vor fi afectate de lipsa increderii
    romanilor in relansarea economiei. Cea mai mica estimare in ceea ce
    priveste piata din acest an o dau importatorii Fiat si Peugeot,
    care vad o crestere abia in 2012, anul acesta fiind considerat unul
    de “tranzit” intre cei trei ani de declin si perioada de revenire.
    “Din punctul nostru de vedere, o stagnare a pietei auto la nivelul
    anului 2010 este mai realista. Cu totii ne dorim o revenire a
    vanzarilor de masini, dar aceasta nu poate avea loc inaintea unei
    echilibrari macroeconomice si politice. Investitiile joaca acum un
    rol crucial in revenirea economica, fie ele publice, private sau in
    sistem public-privat”, a spus Marius Cocu, directorul de marketing
    al Trust Motors.

    Dincolo de estimarile fiecarui dealer in parte, statisticile
    APIA se refera in acest an la un avans de aproape 10% fata de 2010,
    la 115.000 de unitati, volum similar celui atins in 2009. Vanzarile
    de autovehicule au inregistrat o scadere de aproape 19% in 2010,
    potrivit statisticilor APIA, la aproape 120.000 de unitati, ritmul
    de scadere fiind de aproape trei ori mai mic decat cel inregistrat
    in 2009. In total, la finele anului trecut, 17 marci au inregistrat
    un rezultat pozitiv al vanzarilor pentru intreg anul, in timp ce,
    la nivelul lunii decembrie 2010, 21 de branduri auto punctau o
    crestere fata de perioada similara a lui 2009 (la finele lui 2009,
    nicio marca auto prezenta pe piata locala nu a inregistrat un
    rezultat pozitiv).

    “Din punctul de vedere al vanzarilor de masini, anul 2010 s-a
    situat la nivelul asteptarilor noastre. Intreaga strategie de
    vanzari a avut la baza premisa unei piete aflate in declin si, pe
    acest fond, am reorientat interesul spre zona de service si
    activitatea de post-vanzare”, a spus directorul de marketing al
    Trust Motors. Atat in 2008, cat si in 2009, importatorul Peugeot a
    inregistrat profit, potrivit datelor de pe Ministerul de Finante,
    fiind printre putinele companii care au obtinut un rezultat pozitiv
    in conditiile in care vanzarile au scazut cu peste 50%.

    “Piata auto in 2011 are sanse mari de revenire, dar inca este prea
    devreme pentru a spune cu cat va creste exact. Cresterea din acest
    an va fi determinata de noul program REMAT, dar si de noua taxa de
    poluare”, a declarat Fabrice Cambolive, directorul comercial al
    marcilor Renault, Dacia si Nissan, la mijlocul lunii ianuarie.Ca si
    in 2010, salvarea va veni din partea Ministerului Mediului, care va
    lansa pe 15 februarie un nou program “Rabla”, care va functiona, ca
    si anul trecut, pe baza voucherelor ce vor putea fi tranzactionate
    liber pe piata, dar si a noii taxe de poluare majorate cu pana la
    50% in cazul masinilor second-hand.

    Pe fondul noii taxe de poluare intrate in vigoare de la 1
    ianuarie, care a crescut in medie cu 50% pentru masinile la mana a
    doua, oficialii APIA se asteapta ca in acest an sa aiba loc primul
    declin semnificativ al importurilor de masini second-hand, de la
    aproape 214.000 anul trecut la 150.000 de unitati. Astfel, volumul
    pietei importurilor ar putea ajunge din nou, dupa aproape trei ani,
    aproape la acelasi nivel cu vanzarile de masini noi. “Importurile
    de masini second-hand vor ajunge la paritate cu vanzarile de
    autoturisme noi pe piata locala. Pe de-o parte, taxele au crescut
    cu aproape 50% si, pe de alta parte, aceste masini second-hand au
    costuri mari de exploatare, atat daca sunt folosite piese
    originale, dar si daca sunt folosite unele contrafacute”, spune
    Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia si membru in consiliul de
    administratie al APIA.