BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Unde vor merge in vacanta europenii dupa conflictele din nordul Africii. Ia Turcia totul?

    Tunisia si Egiptul sunt ravasite de revoltele de la inceputul
    anului, iar Libia, situata intre cele doua tari, este bombardata de
    armatele statelor care vor inla-turarea regimului Gaddafi. Fireste,
    tabloul nu este cel mai prietenos pentru europenii dornici sa-si
    petreaca vacanta de vara pe malul nord-african al Mediteranei. Desi
    tour-operatorii internationali dau semnale ca Egiptul incepe sa
    reintre in circuitul turistic, mai ales ca principalele statiuni,
    Hurghada si Sharm El Sheikh, nu au avut de suferit, cererea a ajuns
    chiar la jumatate fata de perioada similara a anului trecut, iar
    sansele de revenire a regiunii sunt mai probabile abia in 2012.



    La panda stau tarile care vor sa profite de contextul nefavorabil
    al Egiptului si Tunisiei pentru a-si umple hotelurile. 90% dintre
    turistii romani care au ales sa-si petreaca vacanta in Africa au
    optat pentru Tunisia si Egipt. Mai exact, in 2010, circa 15.000 de
    cetateni si-au facut concediul in Egipt, 8.000-10.000 in Tunisia,
    iar circa o mie in Maroc.

    Cristina Barsan, director de vanzari al Perfect Tour, observa ca
    pe intreaga piata europeana cererea se orienteaza acum catre
    Turcia, Grecia si chiar Bulgaria, iar in plin sezon, in unele
    saptamani, nu mai exista camere disponibile. “Daca nu erau
    probleme, Egiptul ar fi crescut si anul acesta, pana la 25.000 de
    turisti romani, dar deocamdata se resimte foarte mult o scadere a
    cererii”, declara si Traian Badulescu, general manager al Travel
    Advisor Media. Cat despre Tunisia, el spune ca cererea a inceput sa
    scada in ultimii ani, din cauza ca turistii nu erau multumiti de
    raportul calitate-pret si nici destinatia nu a fost bine promovata
    pe plan local.


    Atat pe plan european, cat si in Romania, Turcia va fi cea mai
    avantajata de conflictele africane. Turcia era pe un trend
    ascendent inca de anul trecut, fiind foarte solicitata de
    tour-operatorii vestici. “Cu tot mai multi turisti de la an la an,
    criza economica nu s-a resimtit atat de mult in peninsula,
    hotelierii si-au permis chiar sa creasca preturile, iar la fel se
    va intampla si in acest an”, spune Badulescu. Cererea e asadar in
    crestere, iar Marea Britanie, Germania sau Franta sunt principalii
    furnizori de turisti pentru turci. Chiar si localnicii au ajuns
    sa-si rezerve din timp bilete in statiunile de la Mediterana si
    Egee, dat fiind ca cererea de pe plan extern e atat de crescuta
    incat se va lucra la capacitate maxima intreg sezonul. Cresterea pe
    piata romaneasca va fi de cel putin 10%, fata de 150.000 de turisti
    in 2010, din care jumatate au ales Antalya. De acolo vine si cel
    mai mare rulaj din turismul romanesc extern, cat timp un sejur la
    Mediterana costa cel putin 500 de euro si ajunge la peste 2.000.
    “Vom asista la o crestere si in Grecia. Turistii din Turcia prefera
    sa petreaca mai mult timp in complex, insa cei care opteaza pentru
    Grecia nu vor all-inclusive, ci aleg sa viziteze si sa se plimbe”,
    explica Badulescu.


    Daca in Romania, lupta pentru turistii care preferau Africa se
    va da intre Turcia si Grecia, pe plan european Turcia si Spania se
    vor lupta in urma caderii turismului din Tunisia si Egipt. Palma de
    Mallorca, Tenerife, Canare sau alte insule din Atlantic sunt
    destinatii cu preturi similare Turciei, insa din punct de vedere
    geografic sunt mai apropiate de Europa Occidentala decat Grecia,
    iar elenii s-au confruntat si ei cu probleme sociale de-a lungul
    anului trecut. Bulgarii ar putea avea de castigat pe plan european,
    insa mai ales pe segmentele de pachete low-cost si middle, dupa cum
    sustin oficialii agentiilor de turism.

    Tour-operatorii romani estimeaza ca cei 250.000 de turisti care
    au vizitat Grecia vor fi si mai multi cu circa 20%, in timp ce in
    Spania numarul lor a ajuns la circa 50.000 anual. In goana dupa
    turisti, grecii au inceput sa scada preturile, se promoveaza mai
    agresiv, si in plus au ales sa elimine saptamana trecuta taxele de
    aeroport pana la finele anului, dupa ce anul trecut numarul total
    al turistilor a scazut cu 20%. Si Egiptul anunta preturi mai mici
    cu pana la 30%, iar lupta pentru banii de vacanta ai europenilor
    devine tot mai acerba. Romania priveste de la distanta batalia
    pentru turisti in lipsa infrastructurii si a unui litoral
    competitiv.

  • Cum trec transportatorii rutieri prin criza economica

    “Atunci cand camioanele se vand, merge economia. Camioanele
    ne-au indicat si in 2008 ca vine criza, cu aproape jumatate de an
    inaintea scaderii vanzarilor de masini”, spunea la inceputul
    acestui an Michael Schmidt, cel care controleaza importul
    camioanelor MAN, dar si cel mai mare dealer BMW de pe piata locala.
    Vanzarile de camioane si firmele de transport marfa sunt
    considerate a fi cel mai bun barometru atunci cand vine vorba de
    economia unei tari. Iar motivele de optimism se arata acum din
    faptul ca in primele doua luni ale acestui an au aparut primele
    semne de revenire pe o piata a transporturilor de marfa care anul
    trecut a atins un nivel de aproximativ 2 miliarde de euro. Pe
    fondul crizei economice, piata transporturilor a inregistrat un
    puternic recul, dupa ani de crestere.

    Lazar Transport, edy Spedition, Dunca Expeditii si Dumagas
    Transport, cei mai mari jucatori de pe piata transporturilor – care
    cumulat detin aproape 2.500 de camioane si au rulat anul trecut
    afaceri de peste 250 de milioane de euro -, au avut in 2009 un an
    de scadere, fiind nevoiti sa returneze companiilor de leasing un
    volum record de camioane.

    De la inceputul anului insa, majoritatea companiilor de
    transport au anuntat extinderea portofoliilor de clienti si un
    volum tot mai mare de marfa transportata. “Numarul clientilor noi a
    crescut cu aproximativ 5% in primele doua luni ale anului, dar
    vorbim in acest caz de o apreciere nesemnificativa. Flota de
    camioane nu o vom mari momentan, dar o reinnoim. Anul acesta am
    cumparat 18 camioane noi, iar din septembrie anul trecut volumul
    achizitiilor a urcat la 24 de unitati. In afara de acestea, in 2011
    vom mai cumpara alte 10 camioane noi”, a spus Constantin Daminescu,
    directorul executiv al Dunca Expeditii.

    Pe crestere pariaza si Ion Lazar, care controleaza un grup
    format din cinci companii, care includ atat afaceri legate de
    transport si logistica, dar si reconditionari de piese sau chiar
    confectionarea acestora. In opinia sa, economia locala incepe sa-si
    revina, dar in niciun caz nu mai este vorba de crestere in salturi
    ca in anii anteriori. Iar daca sunt transportatori aflati acum in
    pericol, Ion Lazar spune ca acestia sunt cei care nu au specificat
    exact in contract modificari de tarife in functie de pretul la
    motorina.

    In opinia lui Ion Lazar, secretul succesului este reprezentat de
    extinderea pe noi piete cu potential mare de crestere. In timp ce
    Vestul asigura un volum constant de marfa, Estul asigura cresterea:
    “Principala piata pe care dorim sa ne extindem este cea a Rusiei,
    unde acum transportam cereale pentru Pioneer. Ca piata de transport
    avem inclusiv Europa de Vest si Africa de Nord”. Pentru aceasta
    expansiune, compania are in vedere noi achizitii de camioane care
    sa acopere cererea de transport, specifica Lazar: “In a doua parte
    a acestui an, avem in plan achizitia de 50 de camioane noi, iar o
    alta flota este programata sa fie achizitionata in prima jumatate a
    anului viitor”. Flota companiei de transport numara in prezent
    peste 350 de vehicule comerciale. In primele doua luni ale acestui
    an, cifra de afaceri a Lazar Transport a crescut cu aproape 20%,
    iar planul este ca acest trend sa se continue pana la finele
    anului. Dar ceea ce conteaza foarte mult in opinia lui Lazar este
    ca a facut profit, “chiar daca a fost mic”.

  • Reteaua de clinici Anima la un an. Cum se vede deschiderea de clinici private in recesiune

    Cel mai mare distribuitor si retailer de medicamente din
    Romania, grupul A&D Pharma, care controleaza reteaua de
    farmacii Sensiblu si distribuitorul Mediplus, anunta in primavara
    anului trecut deschiderea primei clinici proprii din Bucuresti,
    dezvoltata sub brandul Anima.

    “Daca deschideam acum sapte ani, concurentii erau mai putin
    pregatiti, vorbeam de companii mult mai mici, cat timp in 2007,
    liderul pietei abia depasea venituri de zece milioane de euro”,
    spune Cristian Sas, directorul operational al Anima. Asa cum spune
    Sas, criza le-a dat o mana de ajutor prin posibilitatea de a
    deschide clinici in zone foarte bune la preturi rezonabile.

    Anima a pornit ca un proiect spontan, care a dus, dupa numai
    doua luni, la decizia de a deschide prima clinica. Pe piata exista
    operatori precum MedLife, Regina Maria sau Medicover, cu ani buni
    de experienta, insa elanul celor de la Anima nu a fost taiat. In
    cifre, cinci clinici si un laborator central functioneaza astazi
    sub umbrela retelei, deservind peste 30.000 de clienti corporate,
    mai mult de 150 de companii cu care are contracte si o medie de 500
    de pacienti tratati zilnic. “Am crescut foarte mult, am facut
    intr-un an cat altii in zece, mai avem un drum lung, dar cred ca am
    aratat ce putem si unde putem ajunge in cativa ani”, spune Sas.

    In lupta cu ceilalti concurenti, Anima mizeaza mult pe
    accesibilitate, de unde si dezvoltarea agresiva. “Nu vrem ca
    pacientul care are abonament la noi sa astepte saptamani ca sa vada
    un medic, ci sa se poata programa in cel mult 24 de ore. Concurenta
    are probleme prin prisma capacitatii limitate si a numarului mare
    de abonati.” Proximitatea va insemna si deschideri de noi clinici
    in Bucuresti, planul Anima fiind sa-si dubleze numarul de unitati
    pana la finele anului. In 2013, oficialii companiei vor sa ajunga
    la 20 de clinici numai in Capitala. Tinta este ca peste doi ani
    fiecare potential pacient sa aiba o unitate medicala la cel mult 15
    minute distanta de orice bucurestean, la fel cum farmaciile
    Sensiblu se afla la zece minute de orice loc. Investitia intr-o
    clinica inseamna intre 350.000 si 1,5 milioane de euro, in functie
    de amplasament si dotarile din acea unitate.

    Deschiderea de noi clinici atrage o problema in ce priveste
    gasirea personalului medical, mai ales ca in piata se simte ca
    exista o concurenta mai mare pentru medici, in special din afara
    tarii. Salariile medicilor au cunoscut o crestere in ultimii ani,
    insa e dificil chiar si pentru marile retele sa plateasca un medic
    cu 2-3.000 de euro lunar, cat ar putea primi foarte usor in
    strainatate, in conditiile in care o consultatie in privat costa
    sub 20 de euro.

    40% dintre pacientii care se trateaza la Anima sunt abonati,
    insa Sas spune ca isi doreste mai degraba “un echibru” la acest
    capitol. Mai exact, un portofoliu echilibrat unde abonatii,
    clientii obisnuiti si relatia cu statul sa fie in balans: “Cu
    segmentul de stat a mers mai greu pentru ca inertia e mare, dar
    deja avem in contract zece medici, intram in contracte pe zonele de
    laborator si imagistica, lucru care va creste rulajele pe acest
    segment”.

    Grupul olandez A&D Pharma detine circa 90% din actiunile
    Anima si activeaza de 17 ani in zona farmaceutica. Experienta
    companiei in divizia de marketing si vanzari, care lucreaza cu mii
    de medici in fiecare zi, a fost o mana de ajutor. In plus,
    expertiza Sensiblu in marketing si promovare a avut un rol
    important.

    Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research
    Center, observa ca avantajul intrarii pe piata mai devreme este
    foarte important, dar nu decisiv. In viziunea sa, campaniile de
    marketing, medicii foarte buni si aparatura de inalta generatie pe
    care stii sa o promovezi “pot fura din pacientii competitiei”.
    Oricum, piata serviciilor medicale creste cu doua cifre de la an la
    an si are inca loc pentru noi jucatori, mai ales ca statul
    instituie coplata, spitalele se inchid si se comaseaza, iar
    conditiile de tratament din unitatile ramase sunt motorul principal
    al cererii crescute din mediul privat.

    “Suntem convinsi ca anul viitor vom intra in randul celor mai
    importanti zece sau chiar cinci jucatori”, anticipeaza directorul
    Anima, Cristian Sas, ceea ce inseamna venituri anuale de peste zece
    milioane de euro.

  • Cum arata noul terminal de la aeroportul din Otopeni (GALERIE FOTO)

    Extinderea Finger este un obiectiv care a implicat, de fapt,
    prelungirea salii de imbarcare pentru destinatiile internationale a
    terminalului Plecari. Lucrarile au inceput in luna august 2009,
    s-au derulat fara restrictii de trafic si s-au finalizat intr-un an
    si jumatate. Modernizarea se traduce prin cresterea gradului de
    confort si, totodata, a capacitatii de prelucrare a pasagerilor. In
    prezent, capacitatea terminalelor este de 4,5 milioane de pasageri
    pe an, la un nivel de servicii C. Prin finalizarea fazei a III-a a
    obiectivului de investitii, preconizata pentru anul 2012, sase
    milioane pasageri pe an vor putea fi preluati prin aeroport, la un
    nivel de servicii B.



    Citeste mai multe despre modernizarea aeroportului “Henri Coanda”
    si ce se va intampla cu zborurile de pe Baneasa intr-o ampla
    analiza din BUSINESS Magazin.

  • Robinetul fuziunilor si achizitiilor ramane deschis

    “Cu 106 tranzactii incheiate anul trecut, Romania este cea mai
    atractiva tara din regiune, urmata de Polonia (91 de M&A) si
    Ungaria (90 de M&A)”, spune Cornelia Bumbacea, partener al
    Ernst & Young Romania. In Europa Centrala si de Est, care
    cuprinde opt tari (Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria,
    Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia), activitatea de fuziuni si
    achizitii (M&A) a scazut atat in valoare, cat si in volum in
    2010. In total, volumul tranzactiilor s-a redus anul trecut cu 22%,
    in valoare scaderea fiind mult mai mare (45%). La nivelul regiunii,
    piata de tranzactii a fost dominata anul trecut de investitori
    domestici, care au realizat mai mult de jumatate din tranzactii,
    ceea ce inseamna o crestere de 3% fata de anul anterior. Desi se
    plaseaza in top ca numar de tranzactii, valoarea pietei de M&A
    a scazut cu 14%, de la circa 2,47 miliarde de euro in 2009 la circa
    2,1 miliarde de euro. Cu toate acestea, numarul de contracte cu
    valoarea de peste 70 de milioane de euro a ramas acelasi:
    patru.

    “Din perspectiva domeniilor care au atras cel mai mare grad de
    interes, in zona de comert si vanzari de tip en-gros s-au
    inregistrat cele mai multe afaceri, adica 17, fata de 16 cu un an
    mai in urma”, spune Bumbacea. In sfera comertului, anul trecut Lidl
    a preluat 96 de magazine Plus, centrele de distributie dezvoltate,
    dar si spatiile de pe piata bulgareasca. Tot anul trecut Mercadia a
    preluat intr-o tranzactie a carei valoare nu a fost dezvaluita
    magazinele Minimax Discount, in prezent aflate in proces de
    rebranding. Minimax Discount, cu vanzari anuale de 45 de milioane
    de euro, a fost o companie romaneasca infiintata in 2003 si numara
    la momentul preluarii 31 de spatii de tip discounter in localitati
    cu peste 10.000 de locuitori. Mercadia opereaza reteaua de magazine
    Mic.ro, pariul lui Dinu Patriciu cu piata de comert. Cu investitii
    plasate intre 200 si 300 de milioane de euro pentru 2010 si 2011,
    omul de afaceri roman are cele mai ambitioase planuri de extindere
    pentru retailul autohton. Reteaua Mic.ro, de pilda, a depasit deja
    300 de spatii, iar Patriciu declara anul trecut ca pana la finalul
    anului in curs tinta este sa ajunga la 3.000 de spatii, care ar
    urma sa genereze o cifra de afaceri de peste 1,5 miliarde de euro.
    Pentru comparatie, cel mai mare comerciant de pe piata romaneasca
    este Metro Cash & Carry, care a inregistrat in 2009 o cifra de
    afaceri de 1,28 miliarde de euro.

    Totusi, in clasamentul facut dupa valoarea sumelor din
    tranzactii, sectoarele de real estate se plaseaza pe o pozitie
    fruntasa, urmat de telecomunicatii. New Europe Property Investment
    a cumparat cladirea Floreasca de la Portland Trust, intr-o afacere
    estimata la 100 de milioane de euro. O alta miscare in domeniu a
    fost cea prin care Immofinanz a preluat, pentru 40 de milioane de
    euro, Maritimo Constanta de la TriGranit.


    In sectorul energetic, crema a fost luata de Wind Power Park,
    proiectul eolian “la cheie” cumparat de Petrom in aprilie 2010,
    estimat sa intre in productie la jumatatea acestui an. Pentru acest
    proiect Petrom a alocat 100 de milioane de euro, suma incluzand
    atat achizitia (5-8 milioane de euro, potrivit estimarilor din
    piata), cat si dezvoltarea acestuia. Totusi, “valoarea
    tranzactiilor a fost dezvaluita doar in 46% dintre afaceri, o rata
    usor mai scazuta decat in anul precedent – 50%”, spune
    reprezentanta Ernst & Young. Firma de consultanta a estimat, in
    aceste conditii, ca piata de fuziuni si achizitii a scazut anul
    trecut cu 14% fata de 2009, ajungand la circa 2,47 miliarde de
    euro. Cumparatorii au fost cu precadere straini (in 51% dintre
    afaceri), situatie apropiata de cea din 2009 (53%).

    Numarul de tranzactii de peste hotare a ramas relativ mic atat
    in valoare. Anul trecut o singura companie romaneasca si-a inchis
    operatiunile din Bulgaria, iar o alta a renuntat la activitatile
    din Kazahstan. Cat priveste originea capitalurilor straine
    implicate in tranzactii, cele mai multe includ Germania (in 11
    tranzactii), Franta (7), Ungaria (5), Austria (4) si Marea Britanie
    (4).

    La o privire ceva mai critica, totusi, 2010 se dezvaluie ca un
    an in care nivelul tranzactiilor si al achizitiilor este mai redus
    decat cel din anii care l-au precedat. Mai mult, previziunile
    pentru anul in curs se plaseaza la un nivel comparabil. “Nu ne
    putem astepta la minuni, mai ales ca tranzactiile tind sa dureze
    din ce in ce mai mult. De-abia peste doi ani se poate vorbi
    intr-adevar de o revenire”, declara recent Ioana Filipescu,
    managing director al Raiffeisen Investment Romania.

  • Cat de putina bere vom mai bea in 2011?

    Trei fabrici au fost inchise si 2.000 de oameni au iesit din
    industria berii pe parcursul ultimului an. Consumul anual pe cap de
    locuitor s-a intors la nivelul inregistrat in anii 2007-2008,
    ajungand la o medie de 78 de litri. Altfel spus, un roman adult a
    baut anul trecut 1,2 litri de bere pe saptamana, mai putin decat in
    2008, cand s-a inregistrat cel mai ridicat nivel de consum. In urma
    cu mai bine de doi ani, berea atinsese un nivel de consum de 93 de
    litri pe cap de locuitor, Romania ocupand la acea vreme locul sase
    la nivel european in aceasta privinta.

    “Nu cred ca actualul nivel este normal si mai potrivit este cel
    din 2008”, spune Constantin Bratu, director general al asociatiei
    Berarii Romaniei. In opinia lui, factorul care are un rol cheie in
    piata este puterea de cumparare (“ce ne lipseste este, practic,
    puterea de cumparare”); vremea influenteaza, la randul sau,
    puternic consumul de bere, la fel cum si traditiile de consum au un
    cuvant de spus. “Cand toti acesti factori vor fi favorabili, cu
    siguranta ca berea se va vinde mai bine”, spune Bratu. In opinia
    lui, varful de consum inregistrat in 2008 nu este o exceptie, ci o
    normalitate.

    Anul trecut vanzarile au continuat panta descendenta si au
    pierdut 3,5% din volumul inregistrat in 2009, ajungand la 17
    milioane de hectolitri, conform datelor asociatiei, care reuneste
    cinci producatori de pe piata. In total, in ultimii doi ani, piata
    de profil a suferit o contractie de 16% in volum fata de 2008. In
    acest moment membrele asociatiei – Ursus Breweries, Heineken,
    Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries Bereprod – au
    un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de hectolitri, cu 4,4%
    mai putin decat in 2009. Cu acest volum ele au adjudecat insa peste
    90% din piata.

    Despre ce s-ar putea intampla in acest an, reprezentantii
    industriei spun, indeobste, ca este imposibil de previzionat.
    “Vanzarile de bere sunt ca un meci de fotbal. Nu poti sti dupa
    primele zece minute care va fi finalul meciului”, spune Jan Derk
    van Karnebeek, presedintele asociatiei.

    Companiile care sunt membre in Berarii Romaniei produc in
    prezent in zece fabrici, dupa ce anul trecut au inchis trei unitati
    de productie: la Cluj (operata de Ursus), la Hateg (Heineken) si la
    Blaj (Bergenbier). Acestea sunt insa cele mai sonore exemple de
    inchideri de fabrici, dar numarul de berarii inchise din 1994
    incoace este mult mai mare. Cu 17 ani in urma erau nu mai putin de
    125 de fabrici de bere, iar numarul lor s-a redus semnificativ. In
    afara de cele zece unitati detinute de membrii asociatiei, pe piata
    mai activeaza si European Drinks, precum si firme mai mici care au,
    de regula, activitati la nivel regional.

    In total, circa 2.000 de oameni din industrie si-au pierdut in
    ultima perioada locurile de munca; 4.100 sunt inca angajati in
    domeniu. “In total, sectorul berii din Romania genereaza, direct si
    indirect, locuri de munca pentru 96.400 de oameni”, spune Alexandru
    Bratu, care citeaza datele unui studiu realizat de Ernst &
    Young.

  • Isi va schimba James Bond masina? Cum arata noul Aston Martin V8 Vantage S

    Potrivit roadandtrack.com, noul model va putea
    fi cumparat la finele lunii mai sau, cel mai tarziu, in iunie.
    Oficialii companiei sustine ca noul V8 Vantage S, in variantele
    Coupe si Roadster, impaca performantele dintre modelul standard V8
    Vantage si modelul de curse GT4, care a invins masinile din clasa
    sa la competitiile Nürburgring 24 si Spa 24 Hours.

  • Cuptorul Franke din Romania inca mai coace

    Bucataria devine tot mai mult centrul casei si locul unde se
    petrece cel mai mult timp. Nu neaparat in sensul de a gati, ci de a
    petrece mai mult timp cu familia, indiferent ca sunt bucatarii
    inchise sau parte a livingului. Pe asta se bazeaza oficialii Franke
    Romania cand prognozeaza o crestere cu 10% a afacerilor in 2011.
    Afacerile companiei au scazut cu 5% anul trecut, de la 46,4
    milioane de lei la 42,7 milioane lei. “Cel mai greu moment a fost
    sa constientizam gravitatea situatiei economice, faptul ca este cu
    adevarat criza si ca ne-a atins si pe noi”, explica Florin
    Porojan-Gheaja.

    Managerul face trimitere la deciziile de crestere a TVA si de
    reducere a salariilor din vara lui 2010, moment in care evolutia
    afacerilor era peste cea a anului anterior. Dar dupa masurile
    impuse de Guvern s-a resimtit o puternica stagnare a cererii. Cu
    vanzarile diminuate, motivele de bucurie ale celor de la Franke
    dupa doi ani de criza sunt cota de piata pe zona de mobilier de
    bucatarie, care a ajuns la peste 50% in 2010, si scaderea mai mica
    decat linia pietei. Mai exact, dupa o restrangere de 40-42% in
    2009, piata a mai scazut cu 12% in anul urmator, fiind estimata la
    40-45 de milioane de euro in 2011.

    Investitii de 100.000 de euro sunt prognozate in perioada
    urmatoare pentru deschiderea a inca 13 showroom-uri, fata de 12,
    cate sunt in prezent. Momentul ales are de-a face cu strategia
    companiei, iar estimarile de crestere a vanzarilor au de-a face
    tocmai cu extinderea retelei. “Piata de acum este mult mai stabila
    decat in trecut, consumatorul a devenit mult mai educat si, mai
    mult decat atat, partea de incorporabile din totalul pietei de
    electrocasnice e pe un trend crescator”, explica managerul Franke.
    Romania se afla sub nivelul mediu european si tocmai decalajul va
    fi motorul avansului cifrei de afaceri.

    Din totalul veniturilor Franke Romania, 95% reprezinta vanzarile
    prin intermediul retelei de aproximativ 300 de parteneri si 5% prin
    showroom-urile proprii, situate in principalele orase din tara.
    Produsele sunt fabricate in cea mai mare parte in Italia. Revenirea
    pietei de sisteme incorporabile pentru utilarea bucatariei va
    depinde mult si de redresarea segmentului de real estate, dat fiind
    ca, in 2010, majoritatea achizitiilor s-au concentrat pe renovarea
    bucatariilor deja existente. “Estimez ca o crestere a pietei
    imobiliare va aduce un plus important afacerilor noastre, cele doua
    fiind businessuri complementare”, conchide Porojan-Gheaja.

  • Examen de angajare. Cum se descurca studentii la pragul multinationalelor

    “Pe langa faptul ca am avut ocazia sa concuram intr-o echipa
    formata din prieteni, sunt putine lucruri care sa ne motiveze la
    fel de mult ca o provocare serioasa si aceasta s-a dovedit o sansa
    exceptionala de a ne testa gandirea inovatoare si creativitatea”,
    spune Eduard Dinu.

    El este masterand la Facultatea de Chimie Aplicata din cadrul
    Universitatii Bucuresti si membru al echipei Troubleshooters, care
    a castigat concursul organizat de Henkel. Pe 1 aprilie, la Berlin,
    proiectul facut de Dinu si doi prieteni – Serban Ionescu si
    Alexandru Georgescu – va concura cu alte 15 echipe din lume pentru
    marele premiu. Cei trei au inventat, in teorie, un produs pornind
    de la tema <Take a Henkel brand into the future (Du o marca
    Henkel in viitor)”, concurand cu alte 49 de echipe din Romania
    pentru proiectarea unui produs destinat oamenilor din anul
    2050.

    280 de studenti s-au inscris in editia din acest an a
    concursului <Trust by Danone> organizat de producatorul de
    lactate. Jocul a ajuns in acest an la a cincea editie, in total
    participand pana acum 1.500 de studenti. O echipa formata din sase
    studenti va merge la Paris pentru a prezenta planul de afaceri, cu
    care au castigat in Romania, in fata unei comisii formate din
    manageri de nivel inalt. Competitia stimuleaza studentii sa
    gandeasca strategic, iar scopul jocului este “sa-i invete pe
    participanti ca intr-o lume antreprenoriala cel mai important lucru
    este sa fii lider in domeniul tau de activitate”, spun
    reprezentantii Danone Romania. Compania este liderul pietei de
    lactate in functie de cifra de afaceri, avand vanzari de 435 de
    milioane de lei in 2009, in crestere fata de 2008.

    Acest tip de competitie este, din perspectiva companiilor, si un
    instrument de recrutare eficient, pentru ca astfel sunt cunoscuti
    si atrasi tineri competenti. “De-a lungul celor cinci editii, o
    parte dintre participantii la joc s-au alaturat companiei, cei mai
    multi fiind si acum colegi de-ai nostri”, declara Oana Farcasanu,
    director resurse umane in cadrul Danone Romania.

    O opinie similara au si reprezentantii Henkel Romania, care spun
    ca au in vedere pentru viitoarele programe de stagiatura cativa
    dintre studentii care s-au inscris in concurs. Competitia
    organizata de Henkel a fost la prima editie din Romania, iar
    rasplata pentru cele 17 echipe finaliste din tot atatea tari
    include o calatorie in jurul lumii si o intalnire personala cu
    Kasper Rorsted, CEO al Henkel Group.

    Castigarea concursului este “un eveniment important pentru noi”,
    spune Eduard Dinu, care povesteste ca cel mai interesant aspect al
    competitiei a fost “faptul ca nu ne-am limitat la prezent si am
    putut imagina un produs mai avansat tehnologic si cum s-ar integra
    acesta in viata de zi cu zi din 2050”. Filiala locala a Henkel,
    companie care are activitati in domeniul materialelor de
    constructii si al bunurilor de larg consum, a inregistrat anul
    trecut o cifra de afaceri de 133 mil. euro, in usoara scadere fata
    de 2009 (134,7 mil. euro).

    Ideile prezentate in astfel de competitii au si darul de a da
    idei pentru noi produse. Intre proiectele câstigatoare la editia
    trecuta se numara produsul de curatat Terra BioNet (care acopera
    suprafetele cu un strat biodegradabil ce actioneaza impotriva
    murdariei prin intermediul unor bacterii active, astfel ca nu mai e
    nevoie sa faci curatenie), o noua varianta Silan spray (primul
    balsam de rufe sub forma de spray, care face hainele sa se
    indrepte, fara sa mai fie nevoie de fier de calcat) sau deodorant
    Fa, care isi regleaza temperatura in functie de dorinta
    utilizatorului.

  • Cati romani fac cumparaturi pe internet ?

    Doar 4% dintre locuitorii din Romania au cumparat anul trecut
    produse si servicii de pe internet. Raportat la populatie, inseamna
    mai putin de un milion de oameni care, la nivel teoretic, au
    generat o piata a comertului online cu electronice, electrocasnice
    si IT de 200 de milioane de euro sau de aproximativ cinci ori mai
    mult daca sunt luate in calcul toate cumparaturile facute de pe
    internet, de la bilete de calatorie si pana la servicii
    telecom.

    Raportat la numarul de utilizatori de internet, ponderea este
    usor mai ridicata, de aproximativ 11%, dar chiar si asa, nivelul
    este la doar un sfert fata de media europeana.Cel putin doi din
    zece europeni au facut cumparaturi online in 2010, de doua ori mai
    multi fata de acum sase ani, potrivit unui raport realizat de
    Comisia Europeana, iar o treime dintre ei au cumparat macar o data
    in ultimul an din magazine din afara tarii in care locuiesc. Prin
    comparatie, doar cateva sute de mii de romani au cumparat din
    magazine online din Europa, conform statisticilor care nu iau insa
    in calcul cumparaturile facute din SUA sau din alte colturi ale
    lumii.

    Numarul mic se justifica pe de-o parte prin lipsa de incredere a
    consumatorilor in plata cu cardul bancar, o metoda inca foarte
    putin folosita la noi si practic aproape singura acceptata pentru
    cumparaturile din afara granitelor. “Plata cu cardul pe internet
    este o chestiune de incredere, care vine treptat, odata cu
    dezvoltarea si maturizarea pietei online si a celei de acces la
    internet”, crede Marius Ghenea, omul de afaceri care detine o serie
    de magazine online printre care PCFun si ElectroFun si presedintele
    Asociatiei Romane a Magazinelor Online. Pe de alta parte, si
    increderea in magazine pe care nu le cunosc si la care au acces mai
    greu decat ar avea la unul din tara este implicit mai scazuta.

    Se intampla nu numai la noi, ci peste tot in Europa. Se vede,
    spre exemplu, in sumele tot mai mici cheltuite pentru asemenea
    achizitii. Anul trecut europenii au platit in medie 635 de euro pe
    tranzactie, in conditiile in care cu un an in urma suma se ridica
    la 785 de euro, iar in 2008 la putin sub 800 de euro.

    Perceptia consumatorilor impiedica practic cresterea vanzarilor
    – 62% dintre cei care au cumparat online pana acum sunt preocupati
    de fraude, 59% nu cumpara din magazinele online din alte tari
    pentru ca nu stiu ce ar putea face in cazul in care ar aparea
    probleme, iar 49% sunt descurajati de posibile intarzieri la
    livrarea produselor. Atitudine care nu este complet nejustificata
    daca se ia in calcul faptul ca 16% dintre cumparaturile pe internet
    din alte tari europene au fost livrate cu intarziere. Totusi, doar
    in 5% din cazuri produsele nu au ajuns deloc la cumparator, risc la
    care se expun insa consumatorii si in cazul achizitiilor din tara
    unde locuiesc, in medie 6% din cumparaturile din UE nefiind
    livrate, conform statisticilor.

    Totodata, nici politicile retailerilor nu sustin foarte mult
    comertul in afara granitelor si cei mai multi dintre comercianti
    nici nu par dispusi sa ia masuri. Peste 57% din magazinele online
    din Uniunea Europeana au in plan sa se adreseze in continuare doar
    locuitorilor tarii de provenienta, mai multi decat in urma cu doi
    ani, cand doar 41% se bazau pe acelasi principiu. Doar doua din
    zece magazine online se gandesc la strategii prin care sa se
    adreseze locuitorilor din cel putin alte zece tari europene,
    potrivit raportului Comisiei Europene.

    Barierele pentru depasirea granitelor sunt in mare parte de
    natura fiscala sau legislativa, dar in calcul trebuie totodata
    luate si diferentele de limba. De regula, magazinele online din
    tari europene altele decat Marea Britanie nu au si o versiune in
    limba engleza si angajati dedicati care sa raspunda solicitarilor
    intrucat investitiile necesare nu sunt justificate de volumul
    cumparaturilor. Ca sa nu mai vorbim de versiuni personalizate
    diverselor nationalitati europene, iar astfel se adreseaza doar
    conationalilor de peste granite.