BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Drumul de la trainingul clasic la e-learning

    Avantajul principal al lectiilor pe net este ca sunt mai ieftine
    – cam de cinci ori fata de cursurile traditionale tinute in clase,
    cu un trainer, iar acest argument cantareste enorm acum in ochii
    companiilor. Anual, cateva zeci de mii de angajati din companiile
    multinationale sunt instruiti prin programe de e-learning, iar
    numarul lor creste de la an la an.

    Potrivit furnizorilor de astfel de programe, o companie
    investeste, in medie, circa 15 euro pe an pentru fiecare angajat pe
    care il instruieste prin e-learning. Este adevarat ca sunt si
    cursanti care aleg sa plateasca singuri aceste costuri de formare
    profesionala, insa ponderea lor din total este relativ mica – nu
    mai mult de 10%. Pretul mult mai mic al acestor cursuri se explica
    prin faptul ca dispar o serie de cheltuieli, precum cele cu
    inchirierea salilor sau salariile trainerilor.

    “De la BCR, spre exemplu, am avut 8.000 de cursanti, ceea ce
    arata ca marile companii sunt interesate de aceste programe si vor
    sa investeasca in ele”, spune Adrian Calin, consultant in cadrul
    furnizorului de programe de e-learning Blue Point IT Solutions,
    partenerul local al companiei SkillSoft. Un alt avantaj este legat
    de faptul ca aceste cursuri se desfasoara intr-un timp mai scurt,
    ceea ce scuteste atat angajatii, cat si angajatorii de un efort
    suplimentar.

    De altfel, si companiile mai mari de training traditional au
    inceput sa construiasca module online, ba chiar si scolile de MBA
    au lansat variantele pe internet. “Incepe sa creasca numarul de
    cursanti pentru programele online. Pentru ca sunt mai ieftine, ele
    sunt accesibile si persoanelor fizice. Pentru o certificare, care
    include si cursurile, si examenul final, costul este de 300 de
    lire”, spune Dorina Badea, managing director al companiei de
    training BPP Profesional Education.

    Chiar daca in momentul de fata este greu de crezut ca programele
    de e-learning vor lua prea curand locul training-urilor
    traditionale, Adrian Calin spune ca lucrurile sunt mai clare de
    atat: “Viitorul pentru training-urile traditionale este exclusiv
    nisarea, iar, in ceea ce-i priveste pe traineri, in piata vor
    ramane doar cei cu notorietate sau cei foarte talentati”.

  • Insula privata la cheie de un milion de euro sau conac printre girafe. Cat costa o vacanta de lux

    Un concurent redutabil in inchirierea celei mai extravagante
    insule din lume, este o bijuterie a Maldivelor- incomparabila Six
    Senses Soneva Gili Resort. Situata in una dintre cele mai mari si
    frumoase lagune, arhitectii resortului s-au asigurat ca fiecare
    oaspete beneficiaza de o priveliste de 360 de grade asupra apei
    cristaline a marii. Insula de corali este inconjurata de 44
    bungalouri din stuf, un design inovator ce pune amprenta asupra
    resorturilor din Maldive. Urmand motto-ul companiei Soneva ” Lux
    intelligent”, oaspetii sunt rasfatati cu festine gastronomice,
    divertisment traditional si sedinte de masaj intr-unul unul dintre
    cele mai luxoase spa-uri. Insula poate gazdui o suta de oaspeti,
    fiind ideala pentru organizarea nuntilor sau a altor evenimente
    speciale. O experienta unica in viata, pentru a inchiria intreaga
    insula suma este de aproximativ 1.000.000 de euro pe saptamana.

    O alta oferta pentru iubitorii destinatiilor de lux inedite,
    este Giraffe Manor/ Conacul Giraffe. Centrul Giraffe a fost
    infiintat de AFEW (African Fund for Endangered Wildlife), initial
    pentru protejarea Girafei Rothschild, acum devenind centrul
    operational si educational a programelor scolare pentru copiii din
    Kenya. Centrul se mandreste cu o suprafata de 1.5 km printre
    padurile Ngong si a teritoriilor arborigenilor Oloua, cuprinzand
    100 ha de suprafete montane aride. S-a pastrat habitatul original
    intact a girafelor si a numeroaselor specii de pasari si animale,
    incluzand warthogs, hiene si ocazional leoparzi. Puteti descoperi
    diferite specii de pasari, luand parte la explorarea faunei
    expansive si variate. Giraffe Manor dispune de o amplasare
    ideala,in suburbiile orasului Nairobi. Se pot vizita Muzeul
    National din Kenya, unde turistii afla mai multe despre istoria si
    traditiile Kenyei, excursie la Piata Maasai, unde puteti
    achizitiona obiecte artizanale maasai. Pretul de cazare la conac
    pleaca de la 440 de dolari per persoana pe noapte pentru regim all
    inclusive sau de la 390 de dolari in regim de demipensiune.

    Potrivit oficialilor Perfect Tour, pe langa confortul unei
    atmosfere familiare si timpul pe care il castiga clientul, el mai
    beneficiaza de maxima confidentialitate.

  • Cine mai vede cumpararea de locuinte ca investitii profitabile?

    Circa 250 de oameni din cei 1500 chestionati in 2011 (17%) sunt
    interesati sa cumpere o locuinta in scopul unei investitii,
    respectiv pentru a o inchiria, fata de 150 din 2000 de chestionati
    in 2010 (7,5%) care planuiau sa faca aceasta investitie in 2010.
    Analiza a fost facuta pe un esantion de peste 3500 de persoane cu
    varste cuprinse intre 30 si 55 de ani din mediul urban,
    intervievati in 2010 – 2011, in timpul unui targ imobiliar
    anual.

    Studiul a relevat o majorare a bugetului potentialilor clienti
    pentru cumpararea unei locuinte, dar si o documentare mai buna a
    acestora in ceea ce priveste procesul de achizitie si situatia
    actuala a pietei imobiliare.
    Clientii potentiali sunt dispusi sa cheltuiasca acum sume intre
    60.000 si 80.000 de euro pentru apartamente cu 2 sau 3 camere, fata
    de 2010 cand bugetele acestora erau cel putin cu 10% mai reduse.
    Principalele metode de finantare pentru achizitie preferate de
    potentialii clienti sunt ca si in 2010 Prima Casa si credite
    imobiliare.

    “Piata imobiliara merge pe un drum ascendent. Am intalnit in
    randul celor interesati sa cumpere un apartament, persoane mult mai
    documentate despre conditiile de finantare ale bancilor, de ceea ce
    ofera piata, despre proiecte noi”, spune Nimrod Zvik, managing
    partner Be Igloo.

    Infiintata in 2009 in vederea revanzarii locuintelor
    achizitionate de fondul de investitii norvegian Romania Invest, Be
    Igloo are in portofoliu ansamblurile rezidentiale Optima si Armonia
    din Titan, Ten Blocks si West Park din Militari, My Dream Pipera,
    Primavera “Parcul cu salcami” Ploiesti, Green City, Evocasa
    Selecta, Viva Brasov si Green Hills Piatra Neamt.

  • Unde sunt fanii Harley Davidson? Cele mai bine vandute motociclete de strada in 2010

    Abia trecusera trei luni de cand cedase catre Citroën Romania
    importurile marcii franceze – care il adusese in topul vanzatorilor
    de masini de pe piata locala -, cand fostul premier Calin
    Popescu-Tariceanu pregatea pentru Salonul Auto de la Bucuresti din
    2007, ultimul salon auto romanesc dinainte de criza, lansarea pe
    piata locala a Harley-Davidson, legendara motocicleta americana.
    Era perioada cand vanzarile de masini inregistrau cresteri de la o
    luna la alta in volume la care dealerii doar visau cu cativa ani in
    urma si, pe masura ce traficul se aglomera, clientii erau atrasi de
    o noua piata – cea a motocicletelor si a scuterelor.

    Planul americanilor de atunci era de a vinde anual 200 de
    unitati din celebrele motociclete americane, al caror volum total
    urma sa ajunga la 1.000 de unitati pana in 2012. Planul s-a dovedit
    insa prea ambitios, astfel ca cel mai ridicat volum vandut a fost
    de 68 de unitati in 2008. Anul trecut, dealerul a vandut 47 de
    motoare, in crestere fata de anul anterior, dar abia la un sfert
    fata de estimari. Chiar daca vanzarile nu au atins tinta nici in
    anii de boom economic, importatorul se asteapta in continuare la
    cresteri ale vanzarilor, desi acestea se mentin la un nivel scazut,
    cum se intampla la nivelul intregii piete.

    “Pentru 2011 estimam sa vindem peste 50-60 de unitati de
    motociclete Harley- Davidson. Nu exista motive reale sa speram la o
    revenire puternica a vanzarilor, dar trendul din primul trimestru
    indica o crestere in acest an”, spune Marcel Chiva, directorul de
    vanzari al Harley-Davidson. Chiar si asa, Harley ramane lider in
    clasa motocicletelor cu motoare de peste 650 de centimetri cubi,
    cel mai mic motor Harley avand 900 cmc.


    In 2007, cand Harley venea in Romania, estimarile anuale de 200 de
    motociclete vandute pareau a fi unele rezervate, avand in vedere
    cresterea de aproape cinci ori a pietei in 2008 fata de 2007, de la
    aproape 3.200 de unitati la aproape 16.000 de motoare. Dar
    cresterea exploziva din 2008 s-a rasturnat si piata a scazut cu
    aproape 90% in 2009, declin care a depasit chiar si scaderea
    vanzarilor de camioane – acestea din urma fiind unul dintre cele
    mai clare unitati de masura a ritmului unei economii.

    Explicatia scaderii nu este doar una legata de criza: “In
    Romania, motocicletele nu sunt chiar un produs premium, ci mai
    degraba o excentricitate a clasei medii. Vanzarile de motociclete
    in primele trei luni ale acestui an raman sporadice. Atat timp cat
    creditarea ramane o problema, vanzarile moto vor avea de suferit”,
    spune Valeriu Tones, directorul de comunicare al AutoItalia,
    companie care detine importurile motocicletelor Honda pe piata
    locala.

    Clientul de Harley-Davidson nu s-a schimbat mult in ultima
    perioada, principala diferenta fiind data de finantarea motorului.
    “Clientul motocicletelor Harley-Davidson nu s-a schimbat in ultimii
    doi ani. Este in continuare tot om de afaceri, are peste 35 de ani
    si este manager de top. Criza i-a schimbat, desigur. Spre exemplu,
    inainte, companiile de leasing erau mult mai permisive, iar acum,
    chiar daca sunt achizitionate pe firma, trebuie sa se plateasca
    TVA-ul”, explica Chiva. Unul dintre primii clienti romani ai marcii
    americane de motoare a fost Calin Popescu- Tariceanu insusi, inca
    dinainte de a importa oficial in Romania motocicletele.

    Pe de alta parte, businessul Harley-Davidson nu inseamna numai
    motociclete, ci si accesorii achizitionate atat de cei ce si detin
    un motor american, cat si de admiratori ai marcii. “A doua parte a
    businessului Harley-Davidson e reprezentata de accesorii si
    articole de vestimentatie. Avem clienti care nu detin o
    motocicleta, dar care vin sa cumpere astfel de accesorii din
    magazin”, a subliniat directorul de vanzari al marcii.

  • Companiile romanesti nu au bani sa-si protejeze angajatii – peste 3.600 de persoane s-au accidentat anul trecut la locul de munca

    Romania se situeaza pe locul 10 din 12 intr-un clasament al
    tarilor din Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste
    cheltuielile cu echipamentele de protectie, potrivit datelor
    companiei Renania, care furnizeaza echipamente de securitate si
    sanatate in munca. Astfel, companiile romanesti aloca aproximativ
    11 euro pe an pentru fiecare angajat pentru manusile de protectie,
    echipamentul cel mai frecvent utilizat, circa jumatate fata de cei
    20 de euro cheltuiti de firmele din Cehia, spre exemplu.

    “Securitatea si sanatatea in munca nu sunt inca prioritati
    majore pentru companiile romanesti sau pentru utilizatori. Nu este
    doar o obisnuinta culturala datorata multor ani de lipsuri, ci si o
    chestiune de educatie pe care putini si-au asumat-o in mod
    consecvent. In plus, acestea se suprapun si peste preocuparea
    permanenta a companiilor de a-si eficientiza costurile”, spune
    Orlando Szasz, directorul general Renania.

    Reprezentantii Renania estimau piata de profil la circa 100 de
    milioane de euro in 2008. In 2009, industria s-a contractat cu
    circa 20%, iar in anul urmator a fost inregistrata o stabilizare in
    anul urmator. Pentru 2011, compania apreciaza o evolutie a pietei
    de 10%, pana la circa 83 de milioane de euro. Renania, si-a
    planificat vânzari cu 22% mai mari fata de 2010, respectiv 22,5
    milioane de euro.

    In Uniunea Europeana, barbatii sunt mai susceptibili sa fie
    implicati in accidente de munca decat femeile, iar incidentele se
    inregistreaza mai frecvent in grupa de varsta 15-34 de ani.
    Constructiile, agricultura, vanatoarea, industria forestiera si
    productia sunt domeniile cu risc si incidenta ridicata a
    accidentelor de munca. Cele mai frecvente probleme de sanatate se
    inregistreaza la nivelul sistemului osos si muscular.

    In lume, peste 2,3 milioane de oameni mor anual in accidente la
    locul de m
    unca si peste 160 de milioane de noi cazuri de imbolnaviri datorate
    mediului de lucru sunt raportate in fiecare an, potrivit
    Organizatiei Internationale a Muncii. Iar costurile aferente
    compensatiilor, ingrijirilor medicale, invaliditatii si recuperarii
    insumeaza circa 4% din PIB-ul mondial.

  • Multiplul lui 1. Planurile lui Zoltan Szigeti pentru 2011

    In ultimii doi ani conceptul de “publicitar fericit” a reprezentat o contradictie in termeni. Piata a scazut, la fel si bugetele clientilor, desi pretentiile lor au crescut si, in general, lucrurile au mers destul de prost. Cu alte cuvinte, grupurile de comunicare au fost nevoite sa-si adune toate fortele si sa scoata bani din piatra seaca astfel incat sa minimizeze pe cat posibil pierderile. “Cand am simtit primele semne ale crizei, ne-am gandit ca este momentul sa adaugam clienti noi. A durat cam sase luni de zile pana sa aducem nume noi in portofoliu si ceva mai mult pana sa se vada rezultatele. De aceea, abia in 2010 am reinceput sa crestem”, spune Zoltan Szigeti, presedintele The Group.

    Cresterea este semnificativa daca o raportam la tot ce s-a intamplat in industria comunicarii in ultimii doi ani. Cifra de afaceri inregistrata anul trecut de The Group este cea mai mare din istoria companiei, cu peste 600.000 de euro peste rezultatele din 2008, un an istoric pentru publicitari, si cu circa 24 de milioane de euro mai mult decat in 2009, primul an plin de criza pentru companiile din Romania. Cu 200 de angajati si 17 agentii, The Group a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de peste 108 milioane de euro.

    Din aceasta pozitie, pare ca Szigeti priveste afacerea pe care a construit-o in urma cu aproape sapte ani cu o oarecare relaxare. La o discutie mai amanuntita lucrurile stau chiar invers. “Acum, mai mult decat oricand, nu este suficient doar sa obtii un client nou, ci trebuie sa fii foarte atent sa fie si un client solvabil, pentru ca ne permitem sa ne asumam destul de putine riscuri. Din momentul in care am observat prima dificultate de plata, am devenit foarte stricti”, precizeaza Szigeti. Asa ca, in demersul sau de a consolida segmentul de new business, compania a tintit jucatorii de top de pe fiecare piata, iar pe lista clientilor “de criza” au intrat nume precum Ikea, Henkel sau Cosmote, acesta din urma fiind, de altfel, si cel mai agresiv investitor in comunicare din ultimii doi ani.

    Dincolo de clientii noi, Szigeti a vrut sa acopere cat mai multe nise ale industriei. Pe langa activitatile “macro”, precum creatie, media buying sau relatii publice, The Group a profitat si de oportunitatile oferite de palierele mai putin dezvoltate ale pietei. Un astfel de exemplu este activitatea de import de produse promotionale din China, de care se ocupa o agentie separata a grupului. In total, afacerea condusa de Zoltan Szigeti si Mihaela Nicola este prezenta pe 14 nise ale industriei prin 17 agentii. “De fiecare activitate se ocupa o agentie separata, autonoma, in care ma implic doar la nivel strategic si atunci cand mi se cere ajutorul”, spune Szigeti. Exceptie face agentia de media buying, unde omul de afaceri inca mai are o implicare directa – chiar daca nu mai lucreaza la media plan-uri, participa la pitch-uri mai mereu pentru ca asta “inseamna mult in ochii clientilor”, dar si pentru ca experienta ultimilor aproape 20 de ani face ca prezenta lui la aceste intalniri de afaceri sa fie un real avantaj competitiv.

    Cum se intampla in cazul unui antreprenor de succes, cu o experienta considerabila si in lumea companiilor multinationale, orice discutie ajunge invariabil in punctul in care se pune pro-blema vanzarii. Este insa o posibilitate pe care Szigeti nu o ia in seama. “Afacerea a crescut atat de mult incat suntem intr-un punct in care nu se mai poate face un <fair deal>. In plus, toate grupurile mari de comunicare sunt deja pe piata si am doar 44 de ani. Ce-as face dupa ce as vinde?”, intreaba presedintele The Group. Este mai interesat, in schimb, de ideea de a cumpara agentii mai mici pe care sa le integreze in companie. De cand a lansat The Group, acum aproape sapte ani, a facut doua astfel de achizitii – una de online advertising si una de trade marketing, pe care a cumparat-o acum doi ani. Idei de a intra pe noi nise sunt multe, insa Szigeti a tinut intotdeauna la un principiu de business care pana acum s-a dovedit inspirat – “nu am deschis niciodata o agentie pana nu am avut omul care sa se ocupe de ea. Cautam fie cel mai bun om in domeniul respectiv, fie pe cineva care a mai condus o afacere similara”, spune Szigeti. In ceea ce priveste viitorul pietei de publicitate, omul de afaceri mentine tonul relativ sumbru al ultimilor doi ani – revenirea pietei la nivelul din 2008 este extrem de improbabila, iar internetul reprezinta singurul refugiu al furnizorilor de media in acest moment sau, asa cum crede Szigeti, “o obligatie, nu o optiune”. Cresterea consumului este principalul indicator la care se uita publicitarii pentru ca stiu ca, abia atunci cand companiile vor vinde mai mult, vor avea curaj sa reia investitiile masive in comunicare.

  • Cele mai periculoase aeroporturi din lume (GALERIE FOTO)

    Sursa: oddee.com

    CITESTE SI CU CAT SE VOR SCUMPI BILETELE LOW-COST DUPA MUTAREA
    ZBORURILOR PE OTOPENI?

    CITESTE SI CE INSEAMNA MODERNIZAREA AEROPORTULUI OTOPENI SI
    CAND NE LUAM RAMAS-BUN DE LA CEL DIN
    BANEASA

  • Operatorii low-cost in era Otopeni. Cu cat se vor scumpi biletele?

    Extinderea terminalului de la aeroportul “Henri Coanda” din
    Otopeni, finalizata in ultima saptamana a lunii martie, a fost
    primul semnal care a aratat ca eventuala mutare a zborurilor de pe
    Baneasa nu mai e doar o teorie. Procesul complet de extindere se va
    finaliza anul viitor, iar capacitatea aeroportului va ajunge la 6
    milioane de pasageri de la 4,5 milioane, capacitatea maxima de
    acum. Din 2012, la orele de varf vor putea fi prelucrate fluxuri de
    pasageri de 2.250 pe ora, fata de 1.500 in prezent.


    In urma cu doua saptamani a venit si cea de-a doua veste.
    Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti a comandat, pentru
    reorganizarea Aeroportului Baneasa, studii cu privire la directia
    de dezvoltare a aerogarii, pentru care este dispusa sa plateasca
    pana la 450.000 euro. Potrivit oficialilor CNAB, firma castigatoare
    va realiza studii de fezabilitate si va intocmi fundamentarea
    economico-financiara aferenta directiei de dezvoltare a
    aeroportului. “Avand in vedere cresterea continua a serviciilor
    financiare si a afacerilor in imediata arie de acoperire,
    considerand vocatia clara de city airport a AIBB-AV, infrastructura
    aeroportuara trebuie sa fie adaptata corespunzator pentru a deservi
    nisa de piata acoperita de traficul tip business si aviatie
    generala atat pentru destinatii interne, europene, cat si
    non-Schengen”, se mentioneaza in caietul de sarcini al
    licitatiei.

    “Mutarea nu era si nu este necesara.” Gheorghe Racaru, strategul
    grupului Romstrade, detinut de omul de afaceri Nelu Iordache, nu
    este convins despre viitoarea soarta a aeroportului pe care Blue
    Air are acum cea mai mare parte din operatiuni. Varianta mutarii
    zborurilor Blue Air ar aduce companiei mai multe minusuri decat
    plusuri, insa “inca nu e nimic concret”.

    Pentru companie, dezavantajul major al mutarii va fi cresterea
    taxelor de aeroport, dat fiind ca diferenta dintre Otopeni si
    Baneasa e de 30-40% din acest punct de vedere. Iar operatorii vor
    muta taxele suplimentare in costul biletelor. Dupa ce s-a rezolvat
    problema traficului la iesirea din Bucuresti catre zona de nord,
    timpul de deplasare nu ar mai fi la fel de mare, insa, dupa cum
    explica directorul de strategie, costul transportului va fi
    suportat de pasager. Fireste, exista si avantaje, in special
    conditii mai bune pentru pasageri: mai multa fluenta in zona
    ghiseurilor de check-in, mai mult confort in zona de asteptare. “In
    actualul context economic pentru cetateni e mai important pretul,
    dar exista un segment de piata interesat si de conditii”, observa
    Racaru.

    Pentru Blue Air aeroportul Baneasa mai avea doua mize:
    constructia unui terminal – “proiectul este aproape mort pentru ca
    nu am mai marsat pe el”, spune Racaru – si un segment important din
    handlingul din aeroport, “pe care vrem sa-l mutam pe Otopeni”. In
    sprijinul relocarii activitatilor Infragroup vine si o directiva a
    Uniunii Europene care vorbeste de concurenta pe acest segment
    pentru a asigura competitia transparenta. “Vom avea ceva pierderi
    pentru ca spatiile, chiriile si parcarile de utilaje de pe Otopeni
    au tarife peste Baneasa, deci vor induce costuri suplimentare
    companiei din grupul pe care il detinem, iar asta se va reflecta si
    intr-un cost suplimentar pentru Blue Air.” In ce priveste
    competitia cu Globe Ground, compania responsabila cu gestionarea
    bagajelor de pe aeroportul Henri Coanda, sansele Infragroup de a
    acorda servicii catre alti operatori decat Blue Air vor fi mici in
    prima faza.

  • A dat Franta pe Romania. Ce obiective are noul sef al GSK Romania

    “Sunt nou si la GSK, nu doar in Romania.” Prima intalnire cu
    presa de la preluarea mandatului a fost un prilej de bucurie pentru
    Prigent. “E tara cu cea mai mica speranta de viata si cea mai mare
    rata a mortalitatii infantile din Uniunea Europeana si vrem sa
    imbunatatim acesti indicatori”, enumera el cateva dintre
    obiectivele sale. Noul CEO a ajuns la GSK de la Eli Lilly Franta,
    unde a condus divizia de neurologie si cardiovascular si s-a ocupat
    de activitatile de marketing si vanzari pentru un portofoliu cu o
    valoare de aproximativ 300 milioane de dolari. Totodata, Prigent a
    fost responsabil de dezvoltarea strategiilor de marketing si
    cercetare de piata pentru celelalte divizii.

    Cu toate acestea, anul 2011 l-a adus la GSK dupa vacantarea
    pozitiei de catre fostul director Patrick Desbiens, promovat
    vicepresedinte Primary Care Operations in cadrul filialei din
    Franta.

    “Daca te uiti la piata farma, ea trece prin multe schimbari”,
    explica Prigent. Mai exact, de la modelul cu produse puternice care
    vindeau miliarde in intreaga lume, acum modelul se muta pe nise, pe
    terapii tintite, iar schimbarea exista deja la GSK. “Mi-a placut
    provocarea dubla: de a trece in barca GSK si de a veni in Romania.
    Piata din Europa de Vest e linistita, nu vreau sa folosesc cuvantul
    plictisitoare, cu cresteri sau scaderi de 1-2%.”

    Ce-i drept, 2010 a fost un an bun pentru industria autohtona,
    piata crescand cu aproape 20% fata de anul precedent, pana la 2,28
    miliarde de euro. In paralel, GSK Romania, fara segmentul de
    distributie, a crescut cu 13% fata de 2009, pana la 137 de milioane
    de euro, potrivit datelor companiei.

    “Viata e mai usoara in Romania decat credeam. E un fel de
    stereotip pe care il aveam”, spune acum Priget. El isi aminteste
    ca, inainte de a veni, a cunoscut oameni care ii explicau ca totul
    va fi complicat, ca traficul e teribil. “La Paris e mult mai rau,
    imi petreceam patru ore in masina in fiecare zi, iar in Romania imi
    ia 20 de minute sa ajung la serviciu. Din anumite motive, aveam
    impresia ca va fi mult mai dificil, dar a fost chiar usor.”
    Momentan, invatarea limbii e una dintre prioritati, insa “nu e
    deloc greu” pentru ca pana si limba prezinta asemanari.

    “Unul dintre lucrurile interesante despre Romania este ca piata
    e volatila si dinamica. De aceea trebuie sa fim flexibili si sa ne
    adaptam repede la schimbarile care se ivesc”, spune Prigent. In ce
    priveste obiectivele sale, largirea accesului la tratament pentru
    pacienti e una dintre preocupari. In termeni economici, aceasta
    s-ar traduce prin cresterea businessului in aceeasi linie cu piata
    farmaceutica sau chiar mai mult, dupa cum explica CEO-ul.
    Portofoliul de noi produse care urmeaza sa fie lansat in 2011 si
    anii urmatori se vrea a fi arma puternica pentru a creste. Apoi,
    medicamentele deja existente si care si-au castigat notorietatea
    printre pacienti, precum antibioticele Augmentin sau Zinnat, de
    exemplu, sunt cele pe care compania vrea sa le dezvolte in
    continuare. Motorul: o tara care cheltuieste pentru sanatate mai
    putin de jumatate decat media europeana raportat la produsul intern
    brut inseama o piata cu cerere ridicata si potential de
    crestere.

    “Odata ce investesti intr-o piata, nu poti frana si accelera in
    functie de evolutia economiei, ci trebuie sa gandesti pe termen
    lung. Altfel e dificil sa te descurci”, raspunde Prigent, intrebat
    despre planurile de investitii. Exemplul cel mai clar e al fabricii
    de medicamente de la Brasov, unitate care exporta 40% din productie
    si care vrea sa ajunga la 50% in acest an. In cei 12 ani de cand a
    fost cumparata, GSK a investit acolo circa o suta de milioane de
    euro si a transformat-o, dupa cum spune Prigent, intr-una dintre
    cele mai performante situri de productie din lume. De acolo pleaca
    18 milioane de cutii de medicamente catre 50 de tari, iar trendul
    de dezvoltare va continua.

    Reglementarile legislative impredictibile si termenele de plata
    prelungite pentru medicamentele compensate pot sa-i puna probleme
    noului sef al GSK, care nu pare insa speriat: “Sunt multe de facut,
    e adevarat, dar asta e distractiv”.

  • RABO sau cum se face lobby in Romania

    “Sunt multe lucruri care trebuie imbunatatite, iar cea mai buna
    metoda e sa inveti de la altii si de la modul cum isi gestioneaza
    problemele.” Liviu Tudor, presedintele Patronatului Proprietarilor
    de Cladiri din Romania (RABO) si unul dintre cei mai discreti
    investitori in imobiliare anunta in capitala Belgiei doua vesti:
    constituirea asociatiei si afilierea la European Property
    Federation, organizatie care grupeaza portofolii de peste 1.100 de
    miliarde de euro. De ce la Bruxelles? “Trebuie sa fim aici pentru a
    ne aseza la aceeasi masa cu specialistii in domeniu.” West Gate,
    NovoPark, Iulius Mall, Europolis, Monolit si Genesis sunt cateva
    dintre numele care se leaga in momentul de fata de constituirea
    RABO. Telul lui Tudor este acela de a-i grupa in asociatie pe cei
    mai mari 20 de proprietari de active imobiliare de pe piata locala
    pana la finele anului.
    “Ideea ne-a venit acum un an. Vorbind cu partenerii mei, ne-am dat
    seama ca avem nivelul de profesionalism ca sa ne asezam la aceeasi
    masa cu europenii”, explica Liviu Tudor. Alaturi de investitori
    precum Ion Tiriac si Iulian Dascalu, proiectul a pornit din
    curiozitatea de a vedea ce se intampla la EPF, mai ales ca nivelul
    din Romania e compatibil cu cel din Europa, deci existau toate
    premisele pentru un asemenea demers.
    Conditia afilierii la organizatie este aceea de a detine un
    portofoliu “semnificativ” de proprietati comerciale. Taxa de
    intrare este de 1.000 de euro, iar cotizatia anuala este de 1.200
    de euro.

    Agenda RABO din perioada urmatoare este destul de incarcata,
    cata vreme investitorii trebuie sa se puna la curent cu problemele
    legislative la nivel european, pe de-o parte, apoi sa gaseasca
    solutii pentru situatia de pe piata locala. Principala prioritate
    va fi problema planurilor urbanistice zonale. In acest caz,
    investitorii nu sunt cei mai fericiti dupa adoptarea ordonantei de
    urgenta care modifica legea urbanismului si restrange posibilitatea
    obtinerii derogarilor de la planul urbanistic general al Capitalei.
    Apoi, o alta dilema este si masurarea unitara a suprafetelor
    cladirilor comerciale, pentru ca “nu exista standarde similare in
    fiecare tara, iar ceea ce stabilesti ca e spatiu inchiriabil
    trebuie sa fie reglementat cat se poate de clar”. Cladirile verzi
    reprezinta a treia problema a investitorilor, dat fiind ca inca nu
    le e clar ce model de certificare energetica a cladirilor sa
    adopte, englezesc sau american, iar RABO trebuie sa decida un
    standard pe care sa-l prezinte apoi autoritatilor de la Bucuresti
    pe o voce comuna. “Vocea comuna” a fost laitmotivul infiintarii
    asociatiei: la Bruxelles, pentru ca acolo se alcatuieste cadrul
    european din domeniu, si, apoi, la Bucuresti, ca sa li se prezinte
    oficialitatilor solutiile si practicile utilizate pe alte
    piete.

    Infiintarea RABO vine in contextul in care piata imobiliara se
    misca extrem de greoi in lipsa tranzactiilor si constructiilor.
    “Criza imobiliara este inca prezenta prin lipsa vanzarilor de
    portofolii imobiliare. Dar piata nu e zero. Industria face
    inchirieri, se invart multi bani, insa faptul ca nu sunt vanzari si
    cumparari inseamna ca lipseste o componenta a pietei, cea
    tranzactionala”, explica Tudor. Intrebat daca nu era mai oportuna
    infiintarea in preajma lui 2007, ani plini in care piata crestea
    puternic, raspunsul sau e ferm: “Piata e inca tanara, abia acum
    facem primii pasi, deci e o decizie fireasca”.