BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • UniCredit Business Partner Romania inchiriaza 10.000 de metri patrati in cladirea G din Novo Park

    Novo Park este un complex de birouri de clasa A, ce ofera
    chiriasilor facilitati precum locuri de parcare, doua cafenele si
    un centru de fitness. “In cadrul Novo Park, UniCredit Business
    Partner se alatura unor chiriasi de elita din randul marilor
    companii multinationale”, a declarat Rob Stewart, Presedinte al
    Genesis Development.

    Complexul de birouri Novo Park este sediul unor companii
    multinationale precum: Kraft, Procter & Gamble,
    Hewlett-Packard, Raiffeisen, Infineon, Garanti Group, Yokagawa, ITC
    Networks/Luxoft, Eurest, Ringier si Veolia Water. Novo Park este
    format din sapte cladiri de birouri, pe o suprafata de peste 70.000
    mp.

    Compania Genesis Development detine doua parcuri de birouri in
    Bucuresti: Novo Park, localizat in nordul capitalei, care acopera o
    arie de peste 70,000 mp inchiriabili, si West Gate, localizat in
    zona Militari, in partea de vest a Bucurestiului, care ofera 60,000
    mp de spatii de inchiriat.

  • Cat de riscant e sa deschizi o clinica privata in mall

    Printre cumparaturi, restaurante si vizionari de film, clientii complexului comercial Sun Plaza, situat in partea sudica a capitalei, se vor intalni de luna viitoare cu medici veniti la serviciu. Oficialii Regina Maria au luat decizia de a incerca o zona neexplorata pana acum in cei 15 ani de existenta. Mai exact, policlinica va fi cea mai mare a retelei, prima din sudul Bucurestiului si tot prima deschisa intr-un mall. “Cunoscand piata medicala privata din Europa, am vazut un sistem asemanator in Polonia. De acolo am preluat ideea”, explica Wargha Enayati, care vorbeste despre deschidere ca despre “un pariu curajos”. Mai ales ca nivelul la care s-a realizat proiectul este mai mare decat tiparul de policlinica de mall. De ce tocmai Sun Plaza? Pentru ca spatiul inchiriat este mai mare de o mie de metri patrati, adica peste posibilitatile altor malluri din Bucuresti.

    “Daca ar fi fost Baneasa, probabil ar fi fost mai bine, dar noi in nord avem deja clinici, toate clinicile noastre sunt la nord de Piata Unirii. Iar celelalte malluri nu aveau capacitate pentru ceea ce doream sa facem, ceva mare.” Oficialii Regina Maria au recurs la un proiect de asemenea dimensiuni pentru ca e tot mai important pentru pacient sa gaseasca cat mai multe specialitati sub acelasi acoperis, 80% dintre clinicile Regina Maria fiind construite pe acest sablon. In plus, in imediata apropiere a Sun Plaza se afla si trei spitale publice de mari dimensiuni, Marie Curie, Bagdasar si Gheorghe Marinescu, deci nici recrutarea personalului medical nu a fost o problema pentru directorul retelei.

    Policlinica va avea un centru de imagistica, dar se va axa pe ortopedie si fizioterapie, dar si pediatrie. Din punct de vedere geografic, zona Pietei Sudului este una extrem de aglomerata la orele de varf, mallul are conexiune directa cu statia de metrou si ofera si un spatiu de parcare rezervat clientilor clinicii. Negocierile cu oficialii mallului nu au fost deloc usoare daca ne referim la stabilirea pretului chiriei. Tariful este confidential, insa contractul a fost semnat pe o perioada de cinci ani, iar investitia este de cel putin doua milioane de euro, cea mai mare parte fiind cheltuita pe aparatura de tip RMN.

    Situatia este favorabila si proprietarilor Sun Plaza, cat timp oficialii mallului vor fi, cel putin in lunile urmatoare, singurii care vor putea oferi un astfel de serviciu clientilor din mall. Termenii contractului prevad ca Regina Maria sa fie singurul operator de servicii medicale private care functioneaza in mall pe durata celor cinci ani. Circa 60-70 de medici vor lucra in unitatea nou-deschisa si, dupa cum spune Enayati, este policlinica cu care a avut cele mai mici probleme in gasirea personalului. Estimarile sale indica faptul ca investitia va fi recuperata in circa trei ani, iar oficialii vizeaza un ritm de 250 de pacienti tratati in fiecare zi dupa doi ani.

    In perioada imediat urmatoare, Regina Maria va inaugura policlinicile din zona Floreasca si zona Lujerului, dar si al saptelea spital, de obstetrica-ginecologie, situat in campusul din cartierul bucurestean Baneasa. De asemenea, reteaua va deveni furnizor oficial al Casei Regale pe zona de servicii medicale.

    “N-o sa mai facem alt pas pana cand nu vom vedea cum merge noua clinica, nu mai riscam. In domeniul nostru trebuie sa fii foarte inovativ. Noi avem 15 ani de experienta si stim pe ce trebuie sa ne bazam. Cu bani poti sa faci orice, dar iti trebuie si experienta”, conchide Wargha Enayati.

  • Ce e in spatele liniei rosii sau ce vor francezii de la AXA de la piata romaneasca

    “Ne-am dezvoltat in pietele mature, iar acum a venit randul sa
    crestem si pe pietele emergente. Romania nu putea lipsi de pe
    aceasta harta pentru ca este o tara cu multi locuitori si un grad
    mic de penetrare a asigurarilor, ceea ce pentru noi nu inseamna
    decat o imensa oportunitate”, spune Cyrille de Montgolfier, CEO al
    AXA pentru regiunea central si est-europeana. El subliniaza ca fara
    prezenta in Romania, misiunea grupului de a deveni lider in regiune
    ar fi fost imposibil de realizat.

    Intrarea AXA Life Insurance pe piata din Romania a fost
    asteptata de ani buni, mai ales ca se stia ca francezii tatoneaza
    piata. “Am avut mai multe discutii in ultimii ani, insa nu am ajuns
    la un acord in privinta pretului. Strategia noastra este sa
    investim mai putin la inceput si mai mult apoi in dezvoltare”,
    adauga de Montgolfier.

    Anul trecut francezii au ajuns la o intelegere financiara cu
    austriecii de la Vienna Insurance Group, care detineau pachetul
    majoritar de la Omniasig Life Insurance, si au incheiat tranzactia
    in ciuda faptului ca Omniasig Life avusese pierderi semnificative
    in anii trecuti. Faptul ca intrarea in Romania s-a facut prin
    achizitia unei companii de mici dimensiuni face ca AXA Romania sa
    plece la drum cu un portofoliu relativ mic de clienti deja
    existenti. “Obiectivul nostru principal este sa atragem cat mai
    multi clienti noi, iar planul este ca in trei ani sa fim in top
    cinci pe piata asigurarilor de viata si in cinci ani sa intram in
    top trei, in functie de numarul de clienti nou acumulati”, spune
    Violeta Ciurel, presedintele si CEO Axa Life Insurance Romania.

    Pentru inceput, compania a deschis patru agentii in Bucuresti,
    urmand ca alte sase sa fie inaugurate luna viitoare in tara si a
    angajat peste 500 de agenti care sa promoveze si sa vanda produsele
    AXA in Romania. Pana la sfarsitul anului numarul lor va depasi 600,
    iar ei se alatura celor 110 angajati permanenti de la sediul
    central din Bucuresti. In ceea ce priveste numarul de agentii care
    ar trebui sa functioneze pana la sfarsitul anului in toata tara,
    acesta se ridica la 30.

    In perioada urmatoare AXA va investi si intr-o campanie de
    comunicare integrata, inceputa cu putin timp inaintea lansarii
    oficiale si care va dura pana la sfarsitul lunii iunie. Campania se
    va desfasura pe toate canalele media, de la cele traditionale,
    precum TV sau presa scrisa, pana la internet sau aplicatii pentru
    mobil.

    Intrarea in Romania se face intr-un moment de stagnare pentru
    piata de asigurari. Potrivit celor mai recente date oferite de
    Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, in primul trimestru al
    acestui an valoarea totala a primelor brute subscrise a scazut cu
    6,61% fata de aceeasi perioada a anului trecut. A crescut insa usor
    ponderea asigurarilor de viata din total, de la 18,3%, cat era la
    sfarsitul lunii martie 2010, la 20,2%.
    In clasa asigurarilor generale, cel mai mult au crescut asigurarile
    de credite, cu 57,4%, urmate de asigurarile private de sanatate,
    care au inregistrat un plus de 35,6%. La capatul opus s-au aflat
    asigurarile obligatorii de raspundere civila auto si cele Casco,
    care au scazut, in medie, cu 18% fata de primul trimestru al anului
    trecut.

    Concret, primele brute subscrise din asigurari generale au ajuns
    la 1,7 miliarde de lei in primul trimestru al anului, in scadere cu
    8,84%, iar pe asigurari de viata au fost subscrise prime brute in
    valoare de 433,8 milioane de lei, cu 3,34% fata de primele trei
    luni ale anului 2010. In total, din ianuarie pana in martie,
    romanii au platit circa doua miliarde de lei pentru produse de
    asigurare.

    Din acesti bani, 1,2 miliarde au reprezentat platile catre
    asigurati, beneficiari si pagubiti. La nivelul asigurarilor
    generale indemnizatiile brute platite au insumat mai mult de
    jumatate din valoarea primelor, in timp ce la asigurarile de viata
    procentul este mult mai mic – 37%.

  • De ce populatia trebuie stimulata sa economiseasca, in viziunea BNR

    Finantarea de pe pietele internationale ramane dificila, pentru
    ca persista adversitatea la risc si asistam la modificarea
    frecventa a comportamentului investitorilor, exista competitie
    pentru finantarea datoriilor suverane, iar dobanzile sunt pe o
    tendinta de crestere, a apreciat Danila, intr-o prelegere sustinuta
    vineri la Universitatea Ovidius din Constanta.

    “Se poate demonstra ca exista o legatura puternica intre
    economisirea dintr-o tara si nivelul investitiilor, cu efect direct
    asupra cresterii economice”, spune el. Criza, dupa cum s-a vazut, a
    afectat mai mult tarile dependente de influxuri de capital din
    strainatate, asa cum este si cazul Romaniei, iar reducerea
    ulterioara a acestor fluxuri sau stoparea lor a scazut cererea
    interna si activitatea economica in ansamblu. Iar investitiile cele
    mai stabile sunt intotdeauna cele finantate din economisire
    interna, intrucat capitalul strain se poate dovedi de multe ori
    volatil, speculativ si chiar destabilizator, a aratat
    bancherul.

    “Perspectivele cresterii economice in Romania sunt afectate negativ
    de comportamentul gospodariilor, in dubla lor ipostaza, de capital
    uman si generator de capital financiar”, apreciaza Danila. Iar
    comportamentul gospodariilor nu este decat raspunsul la politicile
    si deciziile economice in ceea ce priveste cheltuielile publice,
    politica monetara si incurajarea economisirii prin intermediul
    produselor financiare.


    Nicolae Danila afirma ca Romania mai are de facut pe termen mediu
    “restructurari semnificative in domeniul cheltuielilor bugetare,
    vizand atat alocarea resurselor umane, cat si politica de asistenta
    sociala”. Pana acum, restructurarile din 2010 si 2011 au produs
    efecte negative asupra pietei muncii si au diminuat venitul real
    disponibil. “Incertitudinile si neincrederea au descurajat
    activitatea sectorului privat, au redus cererea de consum si au
    comprimat venitul real disponibil al populatiei”, care a devenit
    pesimista in privinta viitorului locurilor de munca si a inflatiei,
    iar cine si-a permis a inceput sa stranga “bani albi pentru zile
    negre”.

    In ianuarie, constatand ca a crescut volumul economiilor la
    banca ale populatiei, premierul Emil Boc se aratase nemultumit de
    “nihilismul” mediatic, care ii sperie pe oameni si ii determina
    sa-si puna banii la banca in loc sa-i foloseasca pentru consum si
    sa ajute astfel cresterea economica. “In loc ca oamenii totusi sa
    dea drumul si la partea de consum, prefera sa duca mai multi bani
    la banca si sa economiseasca, ceea ce este foarte rau si ineficient
    pentru o economie”, spunea Emil Boc la TVR.

    Datele din Romania ultimilor 15 ani arata ca economisirea slaba,
    comparativ cu alte state din UE si zona euro, nu a fost cauzata
    insa de criza, ceea ce inseamna ca politicile economice au transmis
    “semnale nepotrivite cu privire la necesitatea economisirii”,
    atrage atentia Nicolae Danila. Mai departe, se creeaza un cerc
    vicios intre politicile economice nepotrivite, pentru ca intr-un
    mediu cu economisire scazuta, politicile autoritatilor trebuie sa
    faca fata nevoii de a inlocui economisirea interna cu indatorarea
    externa.

    La ora actuala, Romania nu are totusi de-a face, ca alte state
    din zona euro si UE, cu un dezechilibru intre economisirea interna
    si o indatorare externa exagerata, insa “ceea ce ingrijoreaza
    pietele si le face sa ceara garantii suplimentare (de genul
    acordurilor cu FMI) este dinamica deficitului public si a
    consumului privat”. Mai exact, criza economica a fortat scaderea
    puternica a consumului populatiei, in timp ce consumul public
    (cheltuielile guvernului) continua sa fie considerat excesiv de
    piete, din doua motive: inainte de debutul crizei, nivelul
    cheltuielilor bugetare era oricum nesustenabil, iar dupa criza, la
    cheltuielile bugetare s-au adaugat si cele legate de politica
    sociala, destinata somerilor si celor cu venituri mici.

    “Altfel spus, ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie sa continue
    credibil, pentru ca pietele sa fie dispuse sa imprumute Romania,
    chiar daca noi nu avem o problema de finantare a serviciului
    datoriei publice”, conchide bancherul.

  • Masinile de lux sfideaza criza. Cum comentati?

    La aproape patru ani de cand a adus in Romania brandul Ferrari,
    Ionut Bazac poate spune ca vanzarile sale au sfidat criza, avand o
    cifra de afaceri in crestere constanta si clienti dispusi sa
    astepte chiar si un an pentru livrarea unui bolid care le-ar putea
    redefini statutul social. Pentru a accede la cat mai multi clienti,
    in showroomul Ferrari amplasat vizavi de aeroportul Otopeni domina
    acum modelele second-hand, menite sa atraga clientii care fie nu
    isi permit un model nou, fie nu sunt dispusi sa astepte aproape un
    an livrarea acestuia. Nu numai ca afacerile au mers bine si in
    criza, dar fostul ministru al sanatatii le-a si diversificat:
    businessul Forza Rossa nu mai reprezinta acum doar un showroom
    Ferrari, ci si un magazin tematic Ferrari Store, o cafenea Ferrari,
    ambele amplasate pe Calea Victoriei – departe de Dorobanti -, dar
    si un nou showroom, de aceasta data dedicat marcii Lotus, cel de-al
    doilea brand al Forza Rossa, ale carui importuri au demarat in
    primavara acestui an.

    Din biroul sau de deasupra showroomului Ferrari, decorat in stil
    clasic elegant, Ionut Bazac este acum mult mai precaut in ceea ce
    priveste planurile de dezvoltare ale businessului detinut impreuna
    cu sotia sa, Camelia Bazac. “Urmatorul proiect va fi inaugurarea
    unui Ferrari Store la Monaco, dupa care urmeaza dezvoltarea pe
    pietele vecine Romaniei. Vom incepe cu Republica Moldova, unde pana
    la finele anului vom deschide un showroom pentru modele Ferrari la
    mana a doua”, a spus Bazac. Seful Forza Rossa are in plan
    realizarea unei retele in Balcani pentru marca Lotus, fiind
    reprezentant oficial pentru regiune. Pana la acestea, Bazac e
    interesat sa cultive brandul Ferrari in Romania, iar in acest sens
    a deschis in urma cu cateva saptamani o cafenea tematica a
    brandului: “Am vazut in cadrul parcului tematic Ferrari din Abu
    Dhabi, unde compania italiana, in colaborare cu partenerul din
    Emiratele Arabe Unite, a realizat si o cafenea Ferrari, dar desigur
    de alte dimensiuni. Am decis ca este oportuna o astfel de
    investitie si in Romania, pentru a crea un ambient specific
    Ferrari”.

    Cafeneaua nu a fost deschisa in Dorobanti deoarece “acolo exista
    un anumit ambient”. “Noi am incercat sa focalizam acest mediu al
    iubitorilor de masini intr-o zona dedicata Ferrari. De aceea am si
    deschis-o langa Ferrari Store si, in plus, este aproape de Centrul
    Istoric. In plus, activitatea poate fi complementara Ferrari Store,
    mai ales ca acolo vor fi organizate anumite evenimente”, a
    subliniat seful Forza Rossa.
    Cea de-a doua miscare din acest an a reprezentat lansarea pe piata
    locala a brandului Lotus, una dintre putinele marci care lipseau
    pana in acest an de pe piata romaneasca.

    “Lotus inseamna o activitate complementara la ceea ce inseamna
    Ferrari. A fost o oportunitate pentru mine sa dezvolt asa ceva.
    Faptul ca cele doua sunt complementare atat in ceea ce priveste
    pretul, cat si clientela face sa aiba vanzari ridicate fara a
    concura una cu cealalta”, a declarat Bazac.

    Atat Ferrari, cat si Lotus se produc in numar limitat si sunt
    suficient de exclusiviste. Mai mult, cei de la Forza Rossa doresc
    sa convinga clientii ca, indiferent daca achizitioneaza un Ferrari
    sau un Lotus, acestia nu cumpara un simplu automobil, ci fac o
    “investitie”. “Daca va uitati pe site-urile specializate in
    comertul cu masini second-hand, veti constata ca sunt foarte putine
    modele Lotus, iar devalorizarea lor este minima, ceea ce este un
    lucru bun pentru client, la fel si in cazul Ferrari”, explica Ionut
    Bazac.

    Mai mult, atat in cazul Ferrari, cat si in cel al Lotus, Bazac
    spune ca una dintre componentele principale ale businessului l-a
    reprezentat partea de service, aceasta generand atat afaceri, cat
    si un profit suplimentar. “Patru dintre cele sapte modele Lotus
    inmatriculate in Bucuresti au venit in service inca dinainte sa
    facem lansarea oficiala a brandului, ceea ce da incredere
    businessului. Iar faptul ca in general aceste modele se produc
    intr-un volum limitat atrage clientii”.

    Dupa lansarea Lotus in Romania Forza Rossa a inregistrat cinci
    comenzi, iar acum urmeaza sa livreze aceste masini. “Este un
    inceput relativ bun, avand in vedere targetul propus in acest an de
    28-30 de masini, target considerat a fi optimist-rezervat”, a
    declarat Bazac. Pe langa acestea, se adauga cel putin 26 de
    automobile marca Ferrari sau chiar 32, in cazul in care cota din
    noul model Ferrari FF va creste de la patru la sase, acesta nefiind
    inclus in cota pe anul acesta. “Un total de 30 de masini pe anul
    acesta reprezinta un target rezonabil pentru o tara ca Romania in
    momentul de fata. Momentan, pentru Ferrari FF sunt sase comenzi si
    sper sa primim inca doua”, a spus Bazac, subliniind ca singurul
    lucru care mentine in prezent volumul vanzarilor la mai putin de 30
    de unitati este cota alocata de fabrica.

  • Cum devii milionar din piatra seaca

    “Lacatus mecanic de meserie, tata a mers in ’91 la niste
    prieteni din Germania si acolo a vazut ca exista peste tot produsul
    acesta (pavaje – n. red.). S-a gandit ca si in Romania ar putea
    face asa ceva, astfel ca, intorcandu-se acasa, a cumparat niste
    prese de vulcanizare, pe care le-a adaptat, si a fabricat trei
    utilaje artizanale, care aveau o capacitate initiala de productie
    de doar 16 metri patrati de pavele pe zi”, povesteste Emil Gota,
    directorul general al companiei Elis Pavaje si unul dintre cei doi
    fii ai fondatorului companiei, Elisiu Gota. Originar din Petresti,
    judetul Alba, Elisiu Gota a vazut prima oara pavele in Germania, in
    curtea unei biserici. La 20 de ani de atunci, familia sa are un
    business cu rulaj anual de 14 milioane de euro. Compania detine in
    prezent doua unitati de productie la Petresti, judetul Alba, si la
    Stoenesti, judetul Prahova, cu o capacitate de productie de 8.000
    de metri patrati pe zi, si a investit de-a lungul timpului circa 15
    milioane de euro pentru dezvoltarea afacerii, iar anul acesta are
    in plan investitii de inca un milion de euro.
    Inceputul a fost incert, mai ales ca piata locala nu avea, la
    inceputul anilor ’90, notiunea de pavare a curtii, povesteste Emil
    Gota: “Am inceput destul de greu, toata lumea ii spunea tatei: esti
    nebun, faci pietre”. Primul client a fost curtea proprie a
    antreprenorului din Alba, care a folosit drept mostra pentru
    eventuale alte comenzi. Primii clienti in adevaratul sens al
    cuvantului au fost insa sasii reveniti in tara dupa revolutie,
    prima comanda fiind a unui sas care avea afaceri in Romania, langa
    Sibiu, si care a cerut 100 de metri patrati de pavele.

    Piata a inceput sa descopere incet-incet rolul suprafetelor
    pavate abia dupa anul 1995, atat din punct de vedere estetic, cat
    si din perspectiva faptului ca pot fi usor inlocuite. Odata cu
    perceptia pietei a inceput sa creasca si businessul, iar familia
    Gota a investit in capacitati de productie, aducand utilaje
    semiautomate si automate din Italia si Germania pentru a sustine
    dezvoltarea firmei.

    Anul trecut compania a inregistrat afaceri de 57 milioane de lei
    (13,5 milioane de euro), in scadere cu 5% fata de anul anterior si
    cu peste 10% fata de 2008, cel mai bun an al companiei. Marjele de
    profit in acest business nu sunt foarte mari si au variat de la an
    la an. In 2010, spre exemplu, compania a avut un profit de 1,5
    milioane de lei (356.000 de euro), ceea ce inseamna o marja de
    profit de circa 2,6%, explica Gota: “Profitul a crescut fata de
    2009 (cand se ridica la circa 55.000 de euro, potrivit Registrului
    Comertului – n. red.), insa este mai mic decat in 2008 (circa 1
    mil. euro – n. red.)”.

    Gota spune insa ca declinul businessului este doar valoric,
    pentru ca, din punctul de vedere al volumelor vandute, s-a
    consemnat si un usor avans. Pe de alta parte insa, primul trimestru
    al lui 2011 a mers chiar mai bine decat perioada similara a lui
    2010, in conditiile in care comenzile au revenit: businessul a
    crescut cu 38%, pana la 6,5 milioane de lei (circa 1,5 milioane de
    euro): “Avem comenzi concrete, iar toate anunturile privind
    dezvoltarea de centre comerciale sau lanturi de magazine ne fac sa
    speram ca piata pe care activam va mai creste”. Si asta pentru ca
    orice salt al pietei de constructii poate deveni un plus pentru
    producatorul de pavaje. Media contractelor pe care Elis le-a avut
    se ridica la 10.000 de metri patrati.

    Cea mai mare comanda, in 2007, a fost de 50.000 de metri patrati
    pentru hipermarketul Real din Sibiu, urmata de o alta comanda de
    20.000 de metri patrati pentru Petrom City, sediul de 130 de
    milioane de euro al celei mai mari companii din Romania, ce a fost
    inaugurat la sfarsitul anului trecut. De asemenea, compania a mai
    livrat pavaje pentru hipermarketul Carrefour din Drobeta Turnu
    Severin, magazinele de bricolaj Obi din cartierul bucurestean
    Berceni si Ploiesti sau pentru magazinul Hornbach din Corbeanca.
    60% din pavelele livrate de companie merg direct catre firmele de
    constructii care dezvolta proiectul, iar o retea de 150 de
    distribuitori vinde cam 30% din productie. “Mai vindem si in retele
    de bricolaj, precum Dedeman, dar si direct catre institutii publice
    pentru proiecte mai mici”, spune antreprenorul din Alba.

    Pretul unui metru patrat de pavaje depinde de grosime si
    culoare, insa variaza intre 30 si 60 de lei. “In ultimul timp, cel
    mai bine a mers produsul cel mai ieftin”, spune Gota, remarcand
    astfel o oarecare schimbare in comportamentul de consum al
    clientilor sai, pe fondul crizei. Pavarea unei curti cu o suprafata
    medie, de pana in 100 de metri patrati, ajunge sa coste pana la
    20.000 de lei noi, iar pavelele gri, rosii sau verzi au devenit un
    fel de must-have printre proprietarii de case la curte.

  • Cand vor egala barbatii consumul de produse cosmetice al femeilor

    inci bucati de sapun, doua tuburi de pasta de dinti si un
    deodorant pe an. Faptul ca romanii nu se numara printre cei mai
    atenti cetateni ai lumii la igiena lor corporala nu mai este un
    secret pentru nimeni. Intram in acest top al rusinii in fiecare an
    si, de cand puterea de cumparare a scazut, ar parea ca avem si o
    scuza. In aceste conditii, de ce ar vrea o companie sa investeasca
    tocmai acum in lansarea unei game de produse cosmetice? Si nu din
    cele dedicate femeilor, care, de obicei, sunt mai dispuse sa
    cumpere cosmetice, ci pentru barbati, o categorie de clienti tot
    mai interesanta in ultimii ani. “Pentru noi, cel putin, este una
    dintre liniile prioritare de dezvoltare, pentru ca barbatii incep
    sa cheltuiasca tot mai mult pe produse de ingrijire si, mai mult,
    cumpara si produse din ce in ce mai specializate”, spune Fulvio
    Guarneri, directorul de marketing al Unilever South Central
    Europe.

    Compania are in momentul de fata trei game de produse pentru
    barbati – Axe, Rexona si Dove, fiecare adresandu-se unei categorii
    diferite de clienti. “Axe a fost creat pentru barbatii tineri, de
    25-30 de ani, cu venituri mai mici, Rexona este pentru o categorie
    de mijloc – barbatii cu varste intre 25 si 35 de ani, iar Dove face
    parte din gama noastra premium si se adreseaza barbatilor in jurul
    varstei de 40 de ani, care isi permit sa cheltuiasca mai mult pe
    produsele cosmetice”, explica Guarneri.

    El mai spune si ca in Romania incepe sa fie tot mai consistent
    segmentul de barbati care acorda o preocupare sporita felului cum
    arata, iar in aceasta ecuatie produsele cosmetice sunt o parte
    foarte importanta. In urma cu cativa ani, foloseau doar clasicul
    sapun, deodorantul si crema de ras, insa acum sunt mult mai
    sofisticati. Tot mai multi folosesc geluri de dus si sampoane
    create special pentru barbati, diverse lotiuni hidratante pentru
    fata si parfumuri pe care si le aleg cu grija.

    Toate acestea nu reprezinta insa mai mult de 15%, cel mult 20%
    din piata totala de produse cosmetice din Romania, iar, pentru
    companiile producatoare, nu inseamna decat o piata in care exista
    foarte mult loc de dezvoltare. O dezvoltare care cere insa
    investitii importante, atat in bani, cat si in timp. Un argument
    important este profilul clientilor si comportamentul lor de
    cumparare, cu mult mai interesante decat cele ale femeilor, care de
    multe ori sunt destul de usor de convins sa cumpere un produs.
    “Barbatii sunt dispusi sa plateasca mai mult decat o femeie daca ii
    convingi ca produsul are calitati reale si sunt mult mai fideli
    unei anumite marci”, precizeaza Guarneri. Incep insa sa dezvolte un
    simt critic abia dupa ce se casatoresc sau sunt implicati intr-o
    relatie stabila, comportamentul lor de consum, dar si grija pentru
    intretinere fiind mai mereu influentate de existenta unei prezente
    feminine, la randul sau, utilizatoare frecventa de produse
    cosmetice.

    S-a schimbat, de asemenea, si mentalitatea barbatilor. Sunt tot
    mai multi aceia care adopta stilul metrosexual, adica acei barbati
    cu un simt estetic dezvoltat si preocupati de infatisarea lor, si
    tot mai putini cei care vad in aceste preocupari o amenintare la
    masculinitatea lor. Spre exemplu, sunt barbati care incep acum sa
    contureze un segment ultranisat si anume cosmeticele barbatesti
    bio.

  • De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei

    “Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
    ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
    analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
    dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
    modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
    considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
    cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
    de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
    “Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
    dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
    probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
    inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
    martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
    a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
    ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
    – concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
    o tinta centrala nu-si mai are rostul.

    Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
    mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
    o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
    calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
    din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
    date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
    au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
    (6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
    atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
    martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
    precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
    spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
    inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
    respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
    apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
    incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
    rata anuala de inflatie.

    Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
    calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
    criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
    agricola si politica de preturi administrate la preturile
    internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
    inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
    datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
    fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
    intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
    decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
    maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
    de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
    graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
    contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
    sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
    riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.

    In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
    saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
    depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
    spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
    la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
    prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
    respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
    depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
    atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
    autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
    remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
    cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
    politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
    anticipare a unei cresteri de dobanda).

    Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
    calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
    temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
    pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
    dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
    pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
    pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
    pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
    prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
    fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
    din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
    au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
    au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
    unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
    vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
    politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
    de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
    Isarescu.

    Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
    tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
    deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
    “in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
    tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
    cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
    “toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
    limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
    ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
    guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
    “dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
    productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
    echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.

    Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
    decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
    analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
    5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
    Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
    mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
    cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
    liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
    economie.

    “Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
    potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
    transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
    BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
    “riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
    gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
    elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
    fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
    care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
    sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
    astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei.

  • Ce fac fondurile de pensii cu banii participantilor

    Despre sistemul de pensii private se poate spune aproape orice,
    numai ca a fost sustinut de autoritati, nu. Cu toate acestea,
    rezultatele pe care fondurile de pensii le-au inregistrat in
    ultimii doi ani au fost peste asteptari, iar profitul de 106
    milioane de euro, aferent anului 2010, spune multe despre
    performantele si solvabilitatea unui sistem care numara peste cinci
    milioane de participanti si care administreaza active de peste un
    miliard de euro. Vorbim despre noua fonduri de pensii private
    obligatorii, care isi impart aceste castiguri. ING este fondul cu
    cel mai mare profit net – aproape 40 de milioane de euro, urmat de
    AZT Viitorul Tau (Allianz-Tiriac), cu circa 23 de milioane de euro
    si Generali Aripi, cu un profit mai mic, de aproximativ opt
    milioane de euro. Aceeasi ierarhie a fost respectata si in 2009 pe
    segmentul pensiilor private obligatorii, in cazul Pilonului III,
    cel al pensiilor facultative, doar liderul ramanand acelasi,
    respectiv ING.

    Chiar daca mult mai mic, de profit au avut parte si fondurile de
    pensii private facultative, care anul trecut au avut un profit
    cumulat de aproape sase milioane de euro, in crestere fata de 2009.
    Lui ING i-au urmat BCR Prudent si AZT Moderato, cu marje
    incomparabil mai mici decat in cazul Pilonului II de Pensii. Este
    explicabil, avand in vedere ca vorbim despre un numar mult mai mic
    de participanti – 230.000 si ca pensiile facultative sunt mai
    degraba un beneficiu extrasalarial oferit de companii angajatilor
    decat un instrument de protectie financiara folosit individual, din
    proprie initiativa.

    Randamentele fondurilor vin de pe urma unui portofoliu
    investitional prudent, in care titlurile de stat reprezinta 67,1%
    din totalul investitiilor. Actiunile listate, obligatiunile
    corporative si conturile bancare reprezinta celelalte trei directii
    importante in viziunea directorilor de investitii ale fondurilor de
    pensii private obligatorii, potrivit Asociatiei pentru Pensiile
    Administrate Privat din Romania (APAPR). Mai exact, potrivit
    datelor Ziarului Financiar, fondurile de pensii private au investit
    circa 30 de milioane de euro in actiuni straine, precum cele
    listate de BMW, Daimler sau Louis Vuitton si in jur de 70 de
    milioane de euro in obligatiuni corporatiste, precum cele emise de
    bancile britanice Royal Bank of Scotland, Lloyds sau de Bank of
    Ireland. In ceea ce priveste plasamentele pe Bursa de la Bucuresti,
    cele mai mari investitii s-au facut in actiunile celor cinci
    SIF-uri, Petrom si BRD. Exista si fonduri care investesc
    contributiile participantilor doar in actiuni romanesti. Fondul
    Pensia Viva, administrat de Aviva, fondul BRD si fondul Vital,
    administrat de Aegon, si-au construit un portofoliu de investitii
    in actiuni listate pe Bursa de la Bucuresti.

    O structura similara are si portofoliul investitional de pe
    Pilonul III, cu exceptia faptului ca actiunile listate au o pondere
    mai mare din total – 17,6%, fata de 14,9%, valoarea aferenta
    portofoliilor din Pilonul II.Dincolo de vestile bune privind
    rentabilitatea anului 2010, fondurile de pensii private obligatorii
    se confrunta si cu probleme. Una dintre cele mai importante este ca
    inca sunt destul de multi salariati care nu au bani in conturi.
    Peste 275.000 de salariati nu au niciun ban in conturile lor de
    pensie privata, deoarece angajatorii nu le-au virat nicio
    contributie de la data lansarii acestui sistem, in luna mai 2008,
    pana in prezent.

    Numarul conturilor goale s-a redus totusi cu 15% in ultimul an,
    avand in vedere ca in martie 2010 numarul acestora ajungea la
    325.000. Aproape 69% dintre participantii la fondurile obligatorii
    aveau in cont mai putin de 225 de euro in martie, in timp ce doar
    10% reusisera sa acumuleze o suma mai mare sau egala cu 500 de
    euro. In plus, potrivit unui studiu realizat de Aviva in colaborare
    cu Deloitte si dat publicitatii in toamna anului trecut, deficitul
    pensiilor in Romania ajunge la aproximativ 40 de miliarde de euro,
    echivalentul a peste o treime din PIB-ul intregii tari. Calculele
    celor de la Aviva arata ca asta inseamna ca fiecare roman in varsta
    de pana la 65 de ani, care se pensioneaza in perioada 2011-2015,
    trebuie sa economiseasca in medie 3.700 de euro anual pentru a-si
    mentine un nivel de trai similar celui dinainte de pensie.

    Este foarte putin probabil ca acest lucru sa se intample prea
    curand, in conditiile in care asta ar insemna o economie lunara
    apropiata de valoarea unui salariu mediu pe economie, insa in
    masura in care companiile au reinceput sa faca angajari, fondurile
    de pensii, atat cele care administreaza pensiile private
    obligatorii, cat si pe cele facultative, au toate sansele sa
    raporteze un numar mai mare de participanti si de active. Si,
    implicit, cresc sansele ca tot mai multi romani sa beneficieze la
    pensie de mai multe surse de venit.

  • Ce a insemnat integrarea TAROM in SkyTeam pentru businessul Air France KLM

    “Air France a fost sponsorul acestei intrari si si-a asumat
    toate responsabilitatile legate de suportul acordat TAROM, partea
    de logistica, de main politics, ca sa ajunga in SkyTeam cat mai
    repede.” Alexandru Dobrescu vorbeste cu entuziasm despre aderarea
    fratelui mai mic in alianta SkyTeam, caruia i-au acordat, “ca in
    sport”, un sprijin. La aproape un an de la decizie, seful Air
    France-KLM Romania spune ca evenimentul este egal ca importanta
    atat pentru TAROM, cat si pentru Air France-KLM. TAROM opereaza
    doar curse point-to-point, insa acum are vizibilitate pe tot globul
    datorita aliantei din care face parte. Iar oficialii de la Paris au
    fost cei mai mari sustinatori inca dinainte de primirea vestii,
    dupa cum povesteste Dobrescu: “Romania este una dintre putinele
    tari care au fost vizitate de presedintele Air France-KLM Jean
    Ciryl Spinetta. TAROM e una dintre putinele companii careia i-a
    acordat personal atentie”.

    Din punct de vedere comercial, AFKLM nu si-a dorit pana acum sa
    zboare in alte orase din Romania in afara de Bucuresti, pentru ca,
    fiind in negociere cu TAROM, de la bun inceput au gandit o prezenta
    in teritoriul Romaniei prin intermediul companiei de stat. La
    randul lui, operatorul franco-olandez le da pasagerilor din Romania
    oportunitatea de a zbura catre destinatii mai indepartate decat
    huburile din Paris si Amsterdam. Spre exemplu, zborurile code-share
    catre Detroit, Washington sau New York sunt operate in parteneriat
    cu TAROM.

    Un alt avantaj despre care vorbeste Dobrescu este reteaua
    proprie de vanzari: “Punandu-ne numarul de zbor alaturi de cel al
    TAROM, se presupune ca asta va aduce un numar de pasageri in plus
    pentru compania romaneasca, rezervati din reteaua AFKLM”.
    Aranjamentele code-share functioneaza de mai putin de o luna, iar
    rezultatele sunt asteptate de ambele parti. Mai ales ca operatorul
    aerian roman a raportat pierderi de 55 de milioane de euro pentru
    fiecare dintre ultimii doi ani (la o cifra de afaceri de 193 de
    milioane de euro anul trecut).

    “Credeti ca pierderile companiilor care opereaza pe destinatii
    point-to-point sunt mai mici decat ale TAROM? Va asigur ca nu. Dar
    ai aceste vapoare pe calea aerului care se umplu cu pasageri in
    Paris si Amsterdam si care pleaca pe destinatiile lungi. Acolo se
    fac banii.” Practic, prin acest parteneriat, TAROM duce pasagerii
    pana in huburile de la Paris si Amsterdam, iar apoi primeste o
    cota-parte din zborurile catre alte destinatii, de obicei de lung
    curier. Anul trecut Air France – KLM a raportat o crestere a
    numarului de pasageri de 6% pe ambele segmente, ajungand la un
    interval de 300-500.000 de pasageri transportati, potrivit
    calculelor BUSINESS Magazin. Peste 80% dintre pasagerii care se
    imbarca in Romania calatoresc mai departe de Amsterdam, iar in
    cazul Parisului procentul este de 60%. Anterior, in Air France avea
    o medie de 50%, iar in Amsterdam catre 75%. Primele semne
    masurabile vor putea fi vazute insa abia spre jumatatea anului.
    Cota de piata pentru 2010 a AFKLM in Romania a fost de 16%, in
    crestere fata de anul precedent, pentru ca “si conditiile de piata
    au fost mai prielnice”, iar cifra de afaceri a urcat cu 5%.

    Pentru 2011, Dobrescu avea in minte o crestere tot de 5% din
    cauza unor constrangeri legate de capacitate. Avand insa un grad de
    incarcare de 80-85%, oficialii de la centru au alocat o capacitate
    mai mare. Astfel, prognoza de crestere merge acum catre 10%. Pana
    va putea raporta la centru cat business a adus TAROM pentru SkyTeam
    in general si pentru AFKLM in special, Alexandru Dobrescu este
    multumit ca a facut parte din acest proiect: “Integrarea TAROM in
    SkyTeam a fost o scoala buna. Am fost din nou la scoala. Am invatat
    multe, iar interesul meu a fost sa invat lucruri noi. Aria de
    expertiza a unui director de tara poate sa fie limitata, dar faptul
    ca mi s-a oferit posibilitatea de a participa in acest proiect a
    fost ca o recompensa”.