BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Planurile retailerilor de fashion in 2009

    Companiile din industria de imbracaminte si incaltaminte considera ca anul acesta vor concura pe o piata a carei valoare va reveni undeva la nivelul din 2006. Chiriile mari pentru spatiile comerciale si incetinirea consumului, ca efect al crizei, sunt principalele probleme cu care se confrunta cei din domeniu, mai ales brandurile cu mai putina sustinere financiara. Incepand din 2006, piata a crescut cu cel putin 15% in fiecare an, ajungand anul trecut la un nivel de doua miliarde de euro. Acum insa, astfel de cresteri au devenit imposibile.

    “Din cauza situatiei economice actuale nu cred ca vom mai putea vorbi de extinderi agresive”, declara Adrian Cazu, directorul magazinelor de incaltaminte si marochinarie Benvenuti, care se gandeste la stoparea planului de dezvoltare si la reducerea numarului de angajati cu aproximativ 20%. “Vor exista relocari de magazine, schimbari in configuratia chiriasilor din centrele comerciale, probabil ca vor mai aparea magazine ale unor retaileri internationali care nu au fost prezenti pana acum sau au fost slab reprezentati, dar boom-ul dezvoltarii pe orizontala in Romania se apropie de final”, apreciaza Cazu. In prezent, compania lui, care are 300 de angajati, administreaza 34 de magazine, dintre care 31 Benvenuti, doua Enzo Bertini si un Oxus.

    Harta extinderilor a fost pusa in cui, cu doar cateva insemnari: singurele magazine care se vor deschide sunt cele pentru care s-a semnat deja un contract cu dezvoltatorii de malluri si prin urmare nu pot fi anulate. “Ce pot spune sigur este ca luna viitoare deschidem al optulea magazin in Buzau”, spune Mihai Sindrilaru, directorul general al retelei de magazine de imbracaminte New Yorker Romania. “Suntem pregatiti sa lansam alte 2-3 pana la sfarsitul anului, dar nu stim ce fac dezvoltatorii, daca proiectele anuntate pentru acest an se vor finaliza. Proiectele s-au amanat pentru anul viitor – poate pana la urmatoarea transa de finantare, iar unele s-au oprit.” Sindrilaru, al carui plan de extindere in 2007, cand retailerul a patruns in Romania, era remarcabil de agresiv – 50 de unitati pana in 2012 – este de parere ca retele ca New Yorker, care au intrat in ultimii doi ani in Romania, sunt dornice sa deschida, dar nu mai gasesc spatii comerciale adecvate.

    Pentru centrele comerciale finalizate in proportie de 50%, banca acorda finantare pentru a fi sigura ca isi recapata banii, insa pentru mallurile unde constructia a ajuns la 20% sau 30%, fondurile sunt blocate. De asemenea, exista si cazuri in care unele malluri nu au clienti, pentru ca nu corespund standardelor impuse de brandurile respective in ce priveste amplasarea sau mixul de chiriasi, crede directorul New Yorker. El spera ca lucrurile vor intra pe un fagas normal in momentul cand bancile vor relaxa creditarea – “dar nu cred ca anul acesta”.

    Mai sunt comercianti, ce-i drept internationali si cu o sustinere financiara consistenta din partea companiilor-mama, care nu tin cont nici de previziunile pesimiste, nici de tendinta pietei. Sunt astfel in carti zeci de magazine care urmeaza sa fie deschise pentru fiecare retailer in parte – C&A, Inditex sau Decathlon. La inceputul acestui an, cei de la C&A au estimat ca vor deschide 15 magazine in tara pana in 2010, sfarsitul acestui an urmand sa-i prinda cu cel putin cinci. Dupa prima unitate deschisa la inceputul lui aprilie in centrul comercial Militari Shopping Center din Capitala, sunt programate alte trei magazine in Buzau (Aurora Mall) si in Bucuresti (Cotroceni Park si Sun Plaza).

    Cei ce nu depind decat de lansarile de centre comerciale, avand insa asigurat bugetul de extindere, sunt in principal retele care au intrat direct in Romania, printre acestia numarandu-se Deichmann, Takko sau LPP (care a adus brandurile Reserved si Cropp Town). Ce au in comun toti acestia? Milioane sau chiar zeci de milioane de euro pentru noi deschideri.

    Chiar daca sunt mult mai atente in privinta proiectelor pe care le aleg, unele tintind doar mallurile bine cotate, companiile mari raman anul acesta speranta dezvoltatorilor care inca “se mai tin pe picioare”, mai ales ca ele detin si brandurile cele mai cautate de clientii romani.

    Inditex, care comercializeaza articole de imbra caminte sub branduri ca Zara, Pull & Bear, Bershka sau Stradivarius, a accelerat in ultimul an expansiunea, ajungand in prezent la 29 de unitati in marile orase ale tarii. Cand toti retailerii spuneau pas centrelor comerciale nou lansate, spaniolii de la Inditex au deschis patru magazine in Iulius Mall Timisoara. Iar acum, cand nimeni nu mai viseaza la pasarea de pe gard, Inditex o si vede in propriile-i maini, odata cu urmatoarele deschideri in Cotroceni Park si Bucuresti Mall, plus magazinul Zara de la parterul centrului comercial Unirea Shopping Center din Bucuresti.

    Si Decathlon ramane pe pozitii, mizand mai ales pe lipsa concurentei puternice pe piata articolelor sportive, unde si-au facut loc pana acum si Hervis sau Intersport. La inceputul anului, conducerea Decathlon anunta 40 de magazine in urmatorii zece ani, chiar daca pana acum nu mai are semnat niciun alt contract in afara de cel pentru magazinul din Militari Shopping Center.

    Putini sunt insa jucatorii locali care mai viseaza la zeci de magazine in conditiile actuale. Jolidon, producatorul de lenjerie intima creat de omul de afaceri Gabriel Carlig, a anuntat ca va mai deschide 25 de magazine, dintre care 10 in Italia si restul in Romania.

    Aflati in continuare cat a investit Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, in ultimele luni

    Mai multe informatii despre cele mai importante tendinte din piata imobi liara si despre proiectele rezidentiale, de mall-uri si cladiri de birouri din Bucuresti si provincie puteti afla din suplimentul “Piata imobiliara – Iesirea din criza?”, editat de BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata in aceasta luna.

  • De ce nu-si mai fac concediul romanii in Turcia

    Cel mai pesimist scenariu al lui Aleksey Hinkov, directorul agentiei Tez Tour, este cel de scadere in volum a pietei de chartere in acest an cu pana la 15%. Estimarea lui Hinkov nu este data doar din “mirosirea” pietei, ci din modul in care a inceput anul. Interesul pentru vacante a scazut din ianuarie, imediat dupa Revelion, cand, pe fondul crizei economice internationale, au fost anulate toate charterele: “In perioada 17 ianuarie- 14 martie am fost nevoiti sa intrerupem zborurile, pentru ca nu aveam clienti. De fapt, in aceasta perioada, in Romania nu s-a facut niciun charter, situatie fara precedent”, spune Hinkov. In anii trecuti, in perioada de dupa sarbatori, erau aproximativ 10-15 zboruri pe saptamana, in special catre Egipt si Tunisia. Din 14 martie, mai spune Hinkov, “zborurile sunt pline, dar sunt pline cu oferte speciale”.

    Uimiti de reactia inceputului de an, agentii au venit pesimisti la Targul de Turism al Romaniei, care a avut loc la Bucuresti la sfarsitul lunii martie. Pesimismul lor s-a intalnit insa acolo cu destinatii noi de vacanta, pe langa cele existente deja de anul trecut, cu ofertele pe alocuri mai scumpe si cu agitatia mare de la standuri, care le-a mai adus rosul in obraji, desi nu se stie pentru cat timp. “Exista o scadere reala pe piata”, spune si Dan Goicea, directorul agentiei de turism Cocktail Holidays, care asteapta o reducere cu minim 20% a charterelor in 2009. “Speram sa nu fie mai mare de atat. Totusi, exista foarte multe firme care au momente de curaj si atunci incep sa arunce cu charterele pe piata. Dupa care, evident, neavand suportul pietei, incep sa renunte la ele. Linia se va trage insa dupa targ, cand se va afla si raspunsul consumatorilor.”

    Goicea are si el doua destinatii noi pentru acest an – insulele Gran Canaria si Kos – si spera la o cifra de afaceri cu 10% mai mare fata de 2008, cand a avut incasari de 12 milioane de euro. Cand face aceste estimari, se bazeaza pe experienta anilor trecuti, spunand ca nu a retras pana acum niciun charter dintre cele pe care si le-a propus. Cu tot cu destinatiile noi, Cocktail Holidays va opera in aceasta vara noua zboruri, in aceeasi formula de parteneriat cu agentia Prestige Tours, condusa de Mircea Vladu. Goicea, care a avut 15.000 de turisti pe cele sapte destinatii operate in sezonul estival 2008, mizeaza pe un volum usor mai mare in 2009 si are asteptari mari de la clientii fideli.

    Managerul nu exclude insa varianta neindeplinirii obiectivelor sau “un reglaj” al ofertei cu cererea mai mica decat asteptarile: “Per total va exista o scadere, sa vedem unde se va regasi aceasta. Poate pe parcurs vom mai reduce si noi activitatea, vom face reglajele cand vine si raspunsul de la client; noi nu am redus numarul de curse, dar am pregatit si pachete mai ieftine”. Tot scadere vede si Aleksey Hinkov – care a avut 35.000 de turisti in 2008, dintre care 29.500 au mers in Turcia, iar restul in Egipt. Hinkov nu exclude posibilitatea ca cererea in scadere sa afecteze vanzarile companiei si recunoaste ca cerererile pentru early-booking (rezervari facute din timp) din acest an au scazut cu 10-15% fata de aceeasi perioada din 2008: “Lumea asteapta acum ofertele last-minute, e mai greu decat anul trecut, cand rezervarile au decurs foarte bine”.

    Asteptarile sunt in continuare mari pentru perioada de early-booking, care anul trecut a adus un sfert din incasarile companiei, si pe sistemul propriu de rezervari online, care in 2008 depasea 300 de inregistrari pe zi. Desi pe o piata imprevizibila, oficialul Tez Tour isi propune crestere pentru 2009: atingerea unei cote de piata de peste 30% pe Turcia (fata de 20% cat a inregistrat anul trecut), iar asta in conditiile in care spune ca numarul total de turisti care vor calatori in acest an din Romania in Turcia prin intermediul charterelor va ramane la acelasi nivel din 2008, adica putin peste 100.000. “Noi nu mizam pe turisti noi catre Turcia, ci pe cotele de piata ale celorlalte agentii care opereaza chartere”, spune Hinkov.

    J’Info Tours: “Charterul e produsul ideal in criza, pentru ca e convenabil si flexibil (poti oferi servicii de la 2 la 5 stele)”

  • Un viitor pentru Romania

     

    Teoreticienii si analistii ii au pe Michael Porter sau pe Robert Reich, politicienii au programele economice ale partidelor, intreprinzatorii isi au propriile strategii si propriile viziuni, iar jurnalistii iau cate un pic din fiecare. Multi repeta ca actuala criza economica ar trebui sa fie un prilej de reflectie, de recuperare a unor reforme nefacute la timp si de planuri pentru ce vom face dupa criza. Putem spera ca din teorii si programe, din experienta de pana acum si din articole de presa sa obtinem o strategie realizabila de dezvoltare a Romaniei dupa criza? Ce domenii ni se potrivesc, cine ar trebui sa le identifice si ce ar trebui facut?
     
    Mai toti oamenii de afaceri cu care a discutat BUSINESS Magazin vorbesc de necesitatea unei strategii nationale de dezvoltare, unde cuvantul de ordine sa fie consecventa. Iar principalele sectoare de dezvoltare sunt, dupa cum poate deja intuiti, agricultura, tehnologia informatiei si turismul, sustinute de o infrastructura solida si de un invatamant de calitate.
     
    Cum ar trebui sa se ajunga la o asemenea lista de pariuri castigatoare e insa o discutie lunga. La una din extremitati, cea care sustine exclusiv rolul fortelor libere ale pietei, se situeaza Dinu Patriciu, directorul general al Rompetrol, un adept ferm al politicilor liberale: “Daca am elibera de constrangeri mediul economic, oportunitatile s-ar naste pe cale naturala”, afirma miliardarul Patriciu, singurul roman ramas in topul Forbes al celor mai bogati oameni.
     
    Mai multi sunt oamenii de afaceri ce considera necesara implicarea statului in stabilirea unor directii economice de urmat, evident in parteneriat cu mediul de afaceri. “Soarta Romaniei sta in curajul cu care guvernul, de orice culoare ar fi el, si-ar asuma restructurarea din temelii a serviciilor si afacerilor publice”, sustine Marius Stancescu, presedintele Riff Holding International, companie de servicii de afaceri. “Exista nenumarate modele in state dezvoltate, avem doar nevoie de cineva care sa se documenteze si sa aplice modelul”, considera el. Altfel, daca nu se produce o schimbare de directie, viitorul economic al Romaniei isi va arata in urmatorii zece ani “impotenta incurabila”. Chiar impinsi inainte de mecanismele integratoare ale UE, daca niciun guvern nu-si va asuma riscul unor schimbari fundamentale si nu va reusi sa determine folosirea eficienta a resurselor publice, vom ramane mereu “ruda cea saraca venita in vizita la oras”, conchide Stancescu.
     
    O colaborare intre politic si economic este socotita ideala si de Florin Talpes, directorul executiv al producatorului software BitDefender. Ideala nu in sensul ca e de dorit, dar si pentru ca pana acum nu s-a realizat. “Guvernele Romaniei de pana acum au dovedit o mare neutralitate fata de domeniile viitorului. Iar mediul politic nu cred ca favorizeaza constructiile de strategii pe termen mediu-lung si de executie consecventa a acestor strategii”, spune Talpes.
     
    Creatorul BitDefender, antivirusul socotit cel mai cunoscut produs software romanesc, spune ca asezarea unei economii solide este un proiect ce necesita intre 8 si 12 ani si care cere in prealabil viziune. “Or, schimbarile politice au loc la mai putin de 4 ani, iar acestea duc la inlocuirea tuturor functionarilor publici, pana la nivel de directori de scoli.” Aceasta inseamna discontinuitatea strategiilor, imposibilitatea Romaniei de a avea consecventa in politici, altele decat cele impuse de organismele din care facem parte, UE sau NATO. “Dar nici UE, nici NATO nu vor impune Romaniei sa isi defineasca domeniile economice in care sa devina un brand puternic”, spune Talpes.
     
    Tot de constanta vorbeste si Cosmin Alexandru, director asociat al firmei de consultanta in branding Brandivia, dar pe o perioada mai mare, de 15-20 de ani. “Majoritatea problemelor Romaniei sunt consecinta lipsei unei elite culturale, economice si politice. Doar o elita bine educata si cu o experienta relevanta poate conduce Romania intr-un context international foarte exigent si competitiv”, sustine Cosmin Alexandru. Si el crede in necesitatea unui proiect national care sa alinieze scopurile si resursele individuale. “In lipsa lui vom ajunge, ca natiune, doar unde ne vor duce intamplarea sau interesele altora. Suntem intr-o succesiune perpetua de crize la care imaginam si aplicam doar solutii pe termen scurt, care nu fac decat sa mute problemele dintr-un loc in altul al societatii.” Nevoia de schimbare se face simtita si la nivelul companiilor. Andreea Vass, consilier economic al prim-ministrului Emil Boc, vorbeste de translatia dinspre “imprumuturi pentru investitii” spre “economii pentru export”. Sub influenta crizei , modelul de afaceri tinde sa devina mai conservator, se orienteaza spre resursele proprii de crestere ale companiilor si mai putin spre credite.
     
    La nivel fundamental, crede avocatul Catalin Baiculescu, Romania va trebui sa faca ce n-a facut pana acum, sa se concentreze pe industrie. “Ar trebui sa mai lasam deoparte serviciile, care au luat-o mult inaintea industriei. Productia a ramas in urma, nu s-a dezvoltat cu absolut nimic. Trebuie sa avem din nou productie, marfuri care sa poata fi vandute cu plusvaloare. Numai lohnul nu stiu daca ne mai trebuie”, spune Baiculescu, comanaging partner la firma de avocatura Musat & Asociatii.

    Alexandru Costin, Adobe Romania: "Romania este bine pozitionata pentru a deveni furnizorul de masini de buget redus in Europa"

    Andreea Vass, consilier al primului- ministru: "Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net"

    Adrian Stanciu, Human Synergistics: "Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung"

    Dinu Patriciu, Rompetrol: “Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri"

    Catalin Baiculescu, Musat & Asociatii: “Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca"

  • Avocatii au pus ochii pe provincie

     

    Doru Bostina, coordonatorul cabinetului Bostina si Asociatii, este unul dintre putinii avocati care au pariat pe potentialul pietelor din provincie. Pentru majoritatea caselor de avocatura, orasele mai mici nu au parut atractive, fie pentru ca serviciile de care era nevoie acolo erau prea simple pentru a-i interesa, fie pentru ca efortul financiar presupus de extinderea in teritoriu era prea mare. “Cei care s-au cramponat de cliseul ca marile tranzactii au loc doar la Bucuresti n-au fost indeajuns de atenti”, spune Bostina intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Din topul celor mai mari zece cabinete romanesti, doar trei – Tuca Zbarcea & Asociatii (TZA), Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) si Bostina si Asociatii opereaza birouri si in provincie.
     
    Cu 15 birouri locale, care acopera toate regiunile importante, Bostina si Asociatii este lider in ce priveste extinderea in teritoriu, inceputa de acum cativa ani, cand putini avocati priveau dincolo de granitele Capitalei. “Ar fi trebuit sa deschida ochii si sa vada cate firme mari si medii au renascut dupa privatizare sau dupa recesiunea dintre 1997 si 2002”, spune Bostina. In cazul sau, circa 10% din cifra de afaceri din ultimii doi ani a fost realizata de birourile din teritoriu; putin, la prima vedere, dar “este foarte posibil ca actuala criza sa diversifice si sa majoreze cererea de servicii de consultanta juridica de business in provincie”.
     
    Motivele pentru care iesirea din granitele Capitalei se poate dovedi un loz castigator pentru avocati, chiar daca pe termen scurt este neprofitabila, incep cu faptul ca in Bucuresti, centrul celor mai mari afaceri, industriile cele mai profitabile pentru avocati sunt momentan inghetate. Avocatura din marile orase, pe de alta parte, este mai ales una “de instanta”, desfasurandu-se preponderent in salile de judecata si foarte putin in segmentul de consultanta. “In mod natural, in lipsa cererii, in provincie a aparut un decalaj fata de Bucuresti in dezvoltarea abilitatilor de consultanta si a tehnicilor specifice acesteia”, spune Adriana Gaspar, partener senior al NNDKP si coordonatorul biroului din Timisoara. De aceea, crede Gaspar, unii clienti prefera sa fie consiliati la Bucuresti in legatura cu operatiunile lor din teritoriu. Pe de alta parte, tocmai aici e punctul de interes: in perioada actuala, practici precum litigiile, recuperarea de creante sau activitatile de reorganizare (a caror expertiza se afla in instanta) compenseaza arii care nu mai merg bine acum: imobiliarele, finantarile sau fuziunile si achizitiile. In aceste conditii, nu este de mirare ca firmele din tara si avocatii de acolo sunt tot mai atractive pentru marile cabinete bucurestene.
     
    In al doilea rand, provincia are cateva avantaje ce vor conta tot mai mult pentru companiile care cauta sa isi optimizeze costurile. Adriana Gaspar enumera avantaje precum o forta de munca bine calificata si mai ieftina decat in Capitala sau disponibilitatea si pretul terenurilor (care nu a crescut in acelasi ritm cu cel din Bucuresti). “Aceste regiuni continua sa fie o alternativa reala pentru optimizarea costurilor de productie in expansiunea sau in relocarea operatiunilor in zona Europei de Sud-Est”, spune Gaspar. In mod evident, pentru casele de avocatura cu birouri in zonele respective, crearea unor noi companii inseamna un potential de business pe care nu il mai gasesc chiar la tot pasul. Un al treilea argument, dar poate si cel mai important, tine de deschiderea mai mare pentru discutii a firmelor de avocatura din provincie, de care avocatii bucuresteni pot acum sa profite pentru a incheia parteneriate avantajoase. Cum asocierea cu o casa mare poate fi pentru firmele mici o garantie ca vor depasi cu bine perioada de criza, orgoliile personale trec mai usor in plan secundar. Razvan Gheorghiu-Testa, avocat asociat in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii (noul lider al pietei dupa cifra de afaceri), spune ca pana de curand erau putine cabinete de avocatura din provincie deschise unei asocieri. Majoritatea acceptau cel mult colaborari punctuale cu firmele din Bucuresti, dar asta se intampla cand economia “duduia” si toata lumea avea de lucru. Un aspect interesant de urmarit in perioada urmatoare va fi, spune Gheorghiu-Testa, masura in care cabinetele locale au fost afectate de criza si, pentru a supravietui, vor alege sa fuzioneze, sa fie preluate sau sa se asocieze cu altele. “Primim foarte multe CV-uri de la avocati din provincie, titulari de cabinete individuale, semn ca unii dintre ei au inceput sa simta efectele acestei crize.”
     
    TZA a intrat in urma cu doi ani pe piata de avocatura din Ardeal, printr-un parteneriat cu biroul Nistorescu, Somlea & Asociatii. Din 2007, acesta este bratul de la Cluj al firmei bucurestene, de altfel singurul birou din teritoriu, care se ocupa de aproape toata zona Ardealului. “Colaborarea a inceput inca din anul 2002, insa am asteptat cinci ani pentru a crea o entitate juridica, deoarece la momentul respectiv piata clujeana nu era pregatita pentru acest tip de servicii”, declara Milena Nistorescu, asociat la Nistorescu, Somlea & Asociatii. Dimensiunea pietei de afaceri din Bucuresti ramane considerabil mai mare decat in orice alt oras si, ca atare, avocatura de business din provincie trebuie sa se adapteze unor oportunitati mai restranse, spune Nistorescu, “cautand sa puncteze la capitolul mobilitate si eficienta”.
     
    De curand, pe piata din Cluj a avut loc una dintre cele mai importante tranzactii din ultima vreme, vanzarea hotelului Rimini Plaza, venita dupa mai multe luni in care afacerile au fost blocate sau amanate. In aceasta tranzactie, prin care omul de afaceri Gheorghe Fatol a vandut hotelul de patru stele catre o companie controlata de Arpad Paszkany, avocatii vanzatorului au fost Nistorescu, Somlea & Asociatii. “Negocierile au durat doar o luna”, afirma Nistorescu, explicand ca tranzactia a fost rapida pentru ca a beneficiat “de o confluenta clara de interese”.

    Aflati in continuare cat costa sa trimiti unul sau doi avocati de cateva ori pe saptamana pana la Cluj, Suceava sau Timisoara.

  • Armele Pepsi in lupta cu Coca-Cola

     

    “Daca imi fac treaba cum trebuie trei ani de acum incolo, as putea pleca dupa aceasta perioada”, sustine Mike Holmes, presedintele Pepsi Americas Romania, care inca nu poate spune cu certitudine cand va pleca de la carma gigantului de pe piata bauturilor racoritoare. Afirma ca deja se simte european, chiar daca locuieste de mai putin de un deceniu in Europa, dintre care de trei ani in Romania. “Treaba mea aici este sa asigur transferul de know-how odata cu integrarea Qua­drant-Amroq Beverages (QAB) si sa formez o echipa de romani care sa con­du­ca foarte bine businessul, poate mai bine decat mine”, explica americanul intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Lucreaza pentru Pepsi de peste 30 de ani, iar in ultimii opt s-a specializat in companii de tranzitie, asa cum a fost cazul in Cehia si Slovacia.
     
    In privinta filialei romanesti, tranzitia este dubla. Holmes trebuie sa se ocupe nu numai de schimbarile si ajustarile antrenate de trecerea de la o companie locala (QAB, fostul imbuteliator al produselor PepsiCo, a fost preluat complet de catre Pepsi Americas in 2006, printr-o tranzactie evaluata la 190 de milioane de dolari) la statutul de filiala a unei multinationale, ci si de constructia unei noi fabrici, la iesirea din cartierul Militari din Capitala.
     
    Americanul spune ca, in ciuda actualului context economic nefavorabil si a incetinirii cresterii pietei de profil, nu s-a pus niciodata problema stoparii sau amanarii proiectului din Militari. In schimb, Coca-Cola HBC Romania, liderul de piata, a renuntat anul trecut la doua fabrici (de la Oradea si Bucuresti) pe care le-a transformat in depozite si a disponibilizat in jur de 700 de angajati, ca rezultat al unui proces de reorganizare demarat in urma cu trei ani. Concedierile vor continua si anul acesta, imbuteliatorul anuntand ca va renunta la alti 100 de angajati din cauza reducerii ritmului de crestere, potrivit informatiilor publicate recent in Ziarul Financiar. Holmes afirma ca “mergem inainte cu proiectul si, chiar daca nimeni nu stie ce se va intampla in urmatorii doi ani, din punctul nostru de vedere este ca si finalizat”. 

     
    Asta desi nu mai poate fi posibila revenirea la cresterile din anii trecuti, cand “simplul fapt de a fi pe piata bauturilor racoritoare facea ca vanzarile sa creasca de la un an la altul cu 20%”. Incetinirea ritmului de crestere a pietei, datorata in parte contextului economic actual, dar si maturizarea unor segmente ale pietei dau startul adevaratei lupte dintre marii producatori, care inca de la jumatatea anului trecut au inceput sa raporteze cresteri ale vanzarilor de o singura cifra (sub 10%). Holmes evita sa spuna ce vanzari a inregistrat Pepsi Romania anul trecut, apreciind doar ca “am incheiat anul foarte bine, cu o cres­tere in volum de 10%, peste nivelul pietei”.
     
    Potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finantelor, cifra de afaceri a imbuteliatorului PepsiCo a depasit in 2007 pragul de 195 de milioane de euro. Daca ritmul de crestere in volum anuntat de presedintele Pepsi Americas Romania a fost apropiat de cel valoric, atunci afacerile imbuteliatorului ar fi putut ajunge anul trecut la 215 milioane de euro. Cat despre marjele de profit, Holmes spune ca au fost “foarte bune”. In 2007, compania avea, potrivit Ministerului de Finante, un profit net de peste 33 de milioane de euro.
     
    Cand vorbeste despre rezultatele estimate pentru anul acesta, Holmes renunta la “foarte” si pastreaza doar “bine”, un discurs de altfel precaut, in conditiile in care vanzarile Pepsi vor creste cu circa 7%, in ritm cu piata, potrivit propriilor estimari. Vesti mai bune ar putea sosi incepand cu cel de-al treilea trimestru, cand consumatorii isi vor fi ajustat deja bugetele de criza: “Cred ca ultimele sase luni vor fi mai bune decat cele din 2008, pentru ca va trece aceasta perioada de ajustare la noua situatie economica”, explica seful Pepsi. Criza economica nu pare sa-l ingrijoreze prea mult, argumentul sau fiind ca piata produselor de larg consum in general si cea a bauturilor racoritoare in speta este mai ferita de reducerea cheltuielilor.

     
    Din calculele sefului Pepsi a iesit, cel putin anul acesta, si posibilitatea achizitionarii unor jucatori mai mici, cel mai probabil din piata apelor minerale, unde producatorul este prezent cu marca Roua Muntilor. “Ne simtim confortabil cu strategia pe care o avem pentru apa minerala, nu numai acum, ci si pentru anii urmatori”, a spus Holmes. Managerul tine sa puncteze ca nu are de gand sa “retrogradeze” apa minerala Roua Muntilor din segmentul premium, indiferent de beneficiile financiare pe care le-ar aduce o astfel de masura: “Nu ne intereseaza ca marca X se vinde in milioane de sticle in magazinele de la marginea soselelor, noi nu vom intra pe segmentul mainstream (de mijloc – n. red.)”.
     
    In cei trei ani pe care i-a petrecut in Romania, Holmes a creionat deja portretul-robot al consumatorului roman de Pepsi, despre care spune ca este destul de diferit de cel al cehilor sau slovacilor. “Romanul este genul de client de produse premium, care vrea sa fie recunoscut pentru ceea ce consuma.” Din acest punct de vedere, mai spune el, polonezii se apropie cel mai mult de romani ca preferinte, pe cand cehii se orienteaza cu precadere spre segmentul economic. Oricum, Holmes se simte mai in largul sau atunci cand vorbeste despre Romania, o tara cu temperaturi mai ridicate si, deci, un consum mai mare. S-ar simti insa si mai bine daca ar mai fi si in 2009 o vara calduroasa precum cea din 2007, cand temperaturile excesive au dus la o explozie pe piata sucurilor si a apei minerale. 
     

     

  • Cel mai ieftin apartament

    Garsoniere in stadiul de macheta la preturi de 30.000 de euro sau finalizate la 45.000 de euro, apartamente cu doua camere la 70.000 de euro sau chiar un apartament cu trei camere la 79.000 de euro. Locuri de parcare gratuite, rate platite la dezvoltator sau chirie in primii ani, pana la imbuna tatirea accesului la credite.

    Primavara, dar mai ales criza din imobiliare a adus oferte mult mai tentante pentru potentialii cumparatori si preturi mai mici la apartamentele noi, dupa mai multi ani de cresteri continue. Reprezinta insa aceste scaderi o tendinta generala la nivel de piata sau sunt doar oferte promotionale, valabile pentru un numar limitat de proiecte? Valentin Ilie, CEO (director executiv) al Coldwell Banker Affiliates of Romania, spune ca aproape toate proiectele rezidentiale pe care le cunoaste deruleaza o oferta promotionala. “Scaderea pe segmentul nou (apartamentele proaspat livrate sau aflate in constructie – n. red.) ar fi de cel mult 20% fata de un maxim din primavara trecuta. Insa o parte din reducerea de pret s-a pierdut in diferenta de curs sau majorarea dobanzilor catre banca”, crede seful Coldwell Banker, una dintre companiile imobiliare cu cel mai mare portofoliu de locuinte noi la vanzare.

    La toate aceste scaderi ar trebui luata in calcul si noua legislatie privind taxa pe valoarea adaugata, stabilita la 5% pentru locuintele noi cu un pret mai mic de 100.000 de euro. La un apartament cu un pret de 80.000 de euro, de exemplu, TVA calculata potrivit noilor norme este cu peste 11.000 de euro mai mica, ceea ce inseamna o reducere de aproape 12% in euro. Cum insa deprecierea monedei nationale din ultimul an a fost de 17,5%, iar dobanzile bancare au crescut cu cateva procente, preturile ar putea fi chiar mai mari in termeni reali, daca dezvoltatorul nu a oferit o reducere suplimentara de pret.

    “Mie nu mi se pare ca s-a produs vreo scadere. Sunt oferte, dar nu vad un minus la pret de lista; in general, preturile nu au prea scazut”, considera Ionut Bordei, directorul departamentului rezidential din cadrul CBRE Eurisko. El admite ca exista proiecte in piata care ofera reduceri dincolo de scaderea TVA, dar adauga ca numarul acestora este limitat, fiind vorba de proiecte din zone marginase, nu consacrate, “precum cele unde se fac Asmita Gardens sau West Park. Inca nu am vazut oferte de 60.000 de euro in zone bune”.

    Proiectele care opereaza reduceri sunt, potrivit consultantilor imobiliari, proaspat lansate – deci au nevoie sa intruneasca un grad minim de vanzari pentru a obtine prima sau urmatoarele transe de finantare – sau intampina anumite dificultati.

    Un exemplu in acest sens este dezvoltatorul proiectelor rezidentiale Primavara Ghencea si Primavara Lujerului, parte a grupului care include si lantul de supermarketuri Primavara, care a redus preturile de la 1.000 – 1.350 de euro la 900 – 1.000 de euro. In urma acestei oferte promotionale a vandut patru unitati. “Un client nu vine sa intrebe ce avem mai ieftin. Cauta in primul rand sa fie gata proiectul sau sa se finalizeze cat mai repede”, crede Raluca Oprescu, directorul de vanzari al companiei. Aceasta justifica reducerile de preturi prin nevoia dezvoltatorului de cash-flow, mai ales ca are in lucru doua proiecte. “Mai important este faptul ca nu lucram cu un antreprenor general si dorim sa mutam echipa pe noul santier”, explica Oprescu.

    Chiar si cu aceste reduceri, fie cazuri izolate sau nu, Valentin Ilie considera ca dezvoltatorii care au deja ansambluri rezidentiale in constructie sunt destul de putin flexibili. “Preturile sunt inca prea mari la blocurile noi. Dezvoltatorii incearca sa gaseasca masuri de finantare, orice, pentru a nu trimite clientul la banca acum”, facand referire la accesul tot mai dificil la credite.

    Potrivit singurului indice imobiliar privind apartamentele noi din piata, publicat de compania Colliers International, preturile au scazut pana in luna februarie a acestui an cu aproximativ sapte procente in euro, fata de maximul atins pe perioada verii trecute.

    Pot considera in aceste conditii potentialii clienti ca in cateva luni ar putea obtine o reducere si mai mare? Reprezentantul Coldwell Banker crede ca mai este loc de scaderi, dar in anumite limite. “Nu ai cum sa dai pe o garsoniera noua doar 20.000 de euro. Nu cred ca preturile se pot duce mai jos decat in 2006.” Cu toate acestea, Ilie considera ca din aceasta evolutie a preturilor clientul a iesit in castig. “Cel mai bine se vede in piata veche si incepe sa se simta si pe cea noua.”

    In schimb, Ionut Bordei afirma, la fel ca si toamna trecuta, ca achizitionarea unei locuinte nu ar trebui sa se faca doar in functie de pret. In opinia sa, la fel de importante in luarea deciziei finale ar trebui sa fie zona, momentul mutarii sau caracteristicile proiectului. “Proiectele cu cele mai mari probleme sunt cele care au avut preturile cele mai mici. Unii intrebau de ce sa dea 1.200 de euro pe metru patrat in Rose Garden (ansamblu rezidential realizat de GTC, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de pe piata – n. red.), cand in Planorama (unul dintre primele si cele mai ieftine proiecte rezidentiale lansate in Capitala – n. red.) era 850 euro/mp. Cei care au cumparat in Rose Garden s-au mutat deja, in timp ce Planorama nu a terminat primul bloc nici acum, dupa doi ani.”

    Aproape toti brokerii si reprezentantii dezvoltatorilor cad insa de acord asupra unui aspect: ultimele saptamani au adus o usoara revigorare a segmentului rezidential, manifestata printr-un interes in crestere. De ofertele speciale si evolutia preturilor va depinde insa in urmatoarea perioada transformarea acestor intentii intr-un numar semnificativ de tranzactii.

    Mai multe informatii despre cele mai importante tendinte din piata imobiliara si despre proiectele rezidentiale, de mall-uri si cladiri de birouri din Bucuresti si provincie puteti afla din suplimentul “Piata imobiliara – Iesirea din criza?”, editat de BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata in aceasta luna.

  • Cea mai simpla asigurare de viata

    Dupa mai bine de zece ani de la momentul cand au lansat pe piata romaneasca politele de asigurare de tip unit-linked, care includ si o componenta de investitie pe langa asigurare, olandezii de la ING Asigurari de Viata se pregatesc sa isi simplifice radical oferta. “Revizuim o parte dintre produse, astfel incat sa le reducem pretul, ceea ce inseamna si ca vor fi simplificate”, declara pentru BUSINESS Magazin Cornelia Coman, directorul general al asiguratorului care detine circa o treime din piata. Simplificarea se produce la nivelul produsului (clientul poate alege doar din câteva variante de beneficii, sume asigurate sau durata a contractului) sau la nivelul procesului de evaluare a riscului si vanzare, unde “chestionarele de evaluare a riscului se simplifica”.

    Coman remarca, asemenea altor jucatori din industria de asigurari de viata, ca romanii sunt tot mai greu de convins sa aiba incredere in produsele financiare sofisticate, asa cum sunt, spre exemplu, asigurarile de viata legate de fonduri de investitii, dar nu numai ele. Exista o lipsa de incredere in institutiile financiare, remarca ea, iar aceasta tendinta si disponibilitatea tot mai redusa a clientilor de a cheltui mult pentru produse ce nu le sunt strict necesare produc rapid efecte pe piata de asigurari. “Rentabilitatea produselor sofisticate va fi foarte scazuta anul acesta”, apreciaza Sanziana Maioreanu, directorul general al Signal Iduna, unul dintre jucatorii intrati de curand pe piata.

    Asa se face ca, dupa mai multi ani in care au vrut sa convinga clientii sa cumpere asigurari tot mai complexe, companiile se vad nevoite acum sa se replieze din mers. Se schimba nu doar planul de afaceri (puternic afectat de consecintele crizei economice), dar si structura de produse si, nu in ultimul rand, cea de vanzari. “Trebuie sa ne concentra m pe nevoile de masa, care raman in zona produselor traditionale”, spune Frans van der Ent, CEO al Eureko, liderul pietei de asigurari de sanatate. Dupa cum arata planurile de la inceput de an, tot mai multe companii vor adopta, anul acesta macar, politica produselor simple, usor de inteles si, nu in ultimul rand, mai ieftine.

    Anii trecuti, efervescenta economica si puterea de cumparare tot mai mare au incurajat companiile (din orice domeniu, dar mai ales cele financiare) sa promoveze produse din ce in ce mai complicate, fortand o schimbare rapida de mentalitate si acceptarea unor produse mai scumpe. Mai ales dupa lansarea pensiilor private, ce ar fi trebuit sa stimuleze cunoasterea si interesul clientilor, asiguratorii au pariat ca va urma si o dezvoltare rapida a pietei de asigurari de viata – o piata unde, in ultimii ani, multi dintre ei au incercat sa promoveze politele legate de produsele de investitii, ce includ, pe langa asigurare, si o componenta speculativa. Era cumva normal, mai ales atata vreme cat piata de capital, spre care se indreapta o cota mare a acestor investitii, putea sa ofere castiguri uriase.

    “Asiguratorii romani au sarit niste etape si au vrut sa treaca prea repede la ofertele foarte sofisticate”, spunea cu putina vreme in urma Denis Rousset, managerul Groupama pentru Romania, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. In viziunea lui, faptul ca tot mai multe companii au incercat sa promoveze asigurarile complexe in detrimentul celor mai simple este si unul dintre motivele pentru care industria de asigurari de viata este atat de mica, iar evolutia ei atat de lenta. La finele anului trecut, primele brute subscrise din asigurari de viata au fost de circa 1,8 miliarde de lei (sub jumatate de miliard de euro), reprezentand doar o cincime din intreaga piata (evaluata la 2,38 miliarde de euro in 2008). Spre comparatie, soldul creditelor acordate de banci companiilor si populatiei se ridica la aproape 50 de miliarde de euro.

    La prima vedere, statisticile par sa-l contrazica pe francezul de la Groupama, pentru ca politele cu componenta de investitii reprezinta doar 30% din total, cumuland anul trecut circa 522,07 milioane de lei (132 de milioane de euro), in timp ce asigurarile de viata insumau 1,24 miliarde de lei (314 milioane de euro), potrivit Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Ce nu spun insa cifrele este ca anii trecuti motorul asigurarilor de viata traditionale a fost creditul bancar (ce insotea, obligatoriu, imprumuturile de lunga durata), sporind cumva fortat cererea pentru aceste produse. Greu de spus acum, cand piata creditelor e blocata, cum vor arata cifrele la finele anului, dar e clar ca surprizele nu pot fi, pentru companii, dintre cele mai placute.

    Arderea etapelor de dezvoltare, cum spune francezul de la Groupama, este destul de usor de inteles, dat fiind ca noua din primele zece companii au actionariat strain; singura exceptie este Asirom, care are capital privat romanesc. Pentru multi dintre asiguratori, piata romaneasca nu este decat una pe o lista mai lunga de tari in care sunt prezenti, iar “importul” unor produse testate anterior pe alte piete a fost firesc. In alte piete, cum este cea franceza, spre exemplu, evolutia a fost mai lenta si mai naturala, spune Denis Rousset, existand mai multe generatii de produse succesive, care au permis clientilor sa le inteleaga, sa le accepte si sa le doreasca. Asigurarile complexe, cu o componenta de speculatie, au aparut pe piata franceza la cateva zeci de ani dupa deschiderea pietei de asigurari de viata (undeva dupa al Doilea Razboi Mondial). Abia cand industria ajunsese la 80 de miliarde de euro (prin anii ’80), asiguratorii s-au incumetat sa lanseze polite mai complicate.”

    Theodor Alexandrescu, AIG Life: “Primul semnal ca asigurarile unit-linked vor scadea este faptul ca a crescut rata rascumpararilor pe aceasta zona, care anul acesta va fi de doua cifre”

  • Euforie de primavara la Bursa

    O luna de cresteri sustinute pe Bursa de la Bucuresti si pe pietele internationale a fost de ajuns ca multi investitori sa uite de criza economica, de caderile dramatice din 2008 si sa se avante din nou la cumparare, determinand una dintre cele mai puternice cresteri din istoria pietei locale de capital.

    “Tot ce e negativ se pare ca a fost sters cu buretele. Totul creste. E surprinzator pentru mine”, afirma Marcel Murgoci, director de operatiuni la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.

    Intr-adevar, stirile negative care la inceputul anului ii determinau sa-si lichideze portofoliile la orice pret nu mai produc aproape niciun efect in perceptia marei mase a investitorilor. Si scenariile de la sfarsitul anului trecut, care prevesteau dezastrul, au fost uitate. Pe de alta parte, chiar si jumatate de stire pozitiva poate aduce acum cresteri de 15% pe zi pentru actiunile listate. Se cumpara la orice pret, chiar daca unii au vandut pe minimele din februarie, iar acum rascumpara aceleasi titluri la cotatii duble. Mai mult, brokerii atrag atentia ca actiuni care cu putin timp in urma erau evitate, au devenit peste noapte vedete pe Bursa.

    Inca o data, Bursa arata ca succesul sau esecul tine mai mult de psihologie decat de analiza cifrelor si daca majoritatea investitorilor incep sa creada in revenirea pietei, atunci ea isi va reveni. Iar cand toata lumea vrea sa prinda trenul revenirii, nu mai conteaza ca pretul platit este dublu.

    SIF-urile, de exemplu, si-au dublat pretul de la inceputul lunii martie, marcand una dintre cele mai accelerate cresteri de la listarea pe Bursa. Cei mai multi investitori au intrat insa la cumparare abia cand preturile se dublasera deja fata de minimele din februarie. Astfel, daca la inceputul lunii martie se tranzactionau zilnic in jur de un milion de actiuni la fiecare SIF, in ultimele zile volumele au ajuns si la 6 milioane de actiuni, iar cresterile zilnice au fost si de 15%. “Se observa acest fenomen accentuat in ultimele zile, aceasta panica la cumparare. Probabil ca investitorii au tot asteptat momentul prielnic de a intra la cumparare, iar cresterile de o saptamana doua nu au fost suficiente ca sa-i faca sa creada intr-o revenire a pietei”, sustine Murgoci.

    El crede ca multi investitori care au stat pana acum pe margine au inceput sa intre destul de puternic la cumparare in ultimele doua saptamani, pentru a nu pierde trendul pozitiv. “Pana atunci intrau cu sume mici si diversificau foarte mult. Pe moment se pare ca s-a schimbat sentimentul”, apreciaza Murgoci. Iar aceasta schimbare s-a produs, desi, la nivel fundamental, situatia economica nu s-a imbunatatit in ultimele luni. Exista insa o explicatie, cred brokerii. “Nu cred ca s-au schimbat multe la nivel macroeconomic, dar investitorii sunt mai atenti acum la stirile pozitive decat la cele negative”, este de parere Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.

    Alti jucatori din piata de capital, precum Rares Nilas, directorul general al BT Securities, firma de brokeraj a Bancii Transilvania, pun schimbarea perceptiei si pe evolutia de pe pietele externe. De exemplu, statistica privind prabusirea exporturilor romanesti in februarie cu 27%, publicata saptamana trecuta, a fost trecuta cu vederea. In schimb, profitul record raportat in primul trimestru de banca americana Wells Fargo a urcat puternic toate pietele, inclusiv pe cea de la Bucuresti.

    Nilas explica cresterea mult mai puternica a pietei locale si prin lichiditatea scazuta, care face ca intrarile mai consistente de capital la cumparare sa determine variatii mult mai puternice decat pe pietele externe. Pentru ca de la inceputul crizei financiare, si scaderile Bursei de la Bucuresti au fost printre cele mai mari din lume. Pare astfel normal ca revenirea de acum a bursei romanesti sa aiba in prim-plan sectorul financiar, cel care a fost cel mai puternic lovit in momentul declansarii crizei. In aceste conditii, BRD a crescut de la inceputul lunii martie cu 72%, iar Banca Transilvania a castigat aproape 75%.

    Societatile de Investitii Financiare (SIF) au fost vedetele revenirii, cu avansuri de pana la 130% in cazul SIF Moldova. Cresterea cotatiilor a fost determinata si de clarificarea pozitiei financiare a acestora, dupa ce BCR si BRD (la care cele cinci SIF detin participatii importante) au anuntat ca vor distribui dividende, iar SIF Oltenia a incasat 18 milioane de euro din vanzarea participatiei la Automobile Craiova. Asadar, cel putin pentru acest an, SIF-urile nu duc lipsa de lichiditati.

    Dar revenirea pietei este generala, nu se rezuma doar la sectorul financiar. Companii care pana in urma cu doua luni erau evitate din cauza pierderilor raportate anul trecut sau a datoriilor mari inregistreaza de doua saptamani cresteri record – producatorul de subansamble auto Compa Sibiu (simbol bursier CMP), cel de componente pentru industria aeronautica Turbomecanica Bucuresti (TBM), combinatul chimic Oltchim Ramnicu- Valcea (OLT) sau compania de foraj Dafora Medias (DAFR).

    “Cred ca, in momentul in care piata se va mai aseza, investitorii se vor gandi mai bine care actiuni merita un pret mai mare decat cel din piata si care nu”, apreciaza Marcel Murgoci. El crede ca pentru cei cei cumpara acum indiferent de actiune sau de pret exista riscul ca peste cateva zile vanzarea sa se faca la un pret mai mic. Asta nu pare insa sa-i impiedice pe investitori sa caute actiuni din ce in ce mai riscante, doar in speranta ca vor putea castiga 50- 100% in cateva zile. “Nu cred ca cine intra astazi se gandeste sa stea pe termen de sase luni. Sunt multi speculatori care vor sa prinda acest val si sa vanda cat mai sus”, conchide Murgoci. Altfel spus, la primele corectii, speculatorii vor fi primii care vor vinde. Ramane de vazut daca si restul investitorilor ii vor urma.

     

    Topul cresterilor pe Bursa
     

  • V-ati depune CV-ul online?

    Pozitie: assistant manager. Tipul ofertei: full-time. Denumirea firmei: confidential. Domeniul: publicitate. Salariu: nespecificat. Nici postul in sine si nici putinele detalii care insotesc anuntul publicat la sfarsitul lunii februarie pe un site de recrutare nu ar fi atras acum un an mai mult de cateva sute de candidati. Pe atunci, piata resurselor umane era inca de partea angajatilor, care aveau de unde alege suficiente locuri de munca mai bune si mai bine platite. Nici macar acum, cand industria publicitatii in particular sufera din cauza perioadei economice dificile, postul nu ar fi neaparat prea atragator, numai ca peste 12.000 de angajati au venit sa-si depuna CV-ul online pentru el. Nu e singurul exemplu. Pe acelasi site, pentru un post de manager regional de vanzari in cadrul unei tipografii au candidat peste 2.500 de persoane, in timp ce numarul celor ce aspira la o functie de director de marketing al unui lant de retail si distributie s-a apropiat de 4.000.

    “Daca pana acum pe site-urile mari de recrutare online apareau in medie 200 de candidati pentru un post, acum numarul lor depaseste 500, in functie de postul oferit, ceea ce arata ca a crescut disponibilitatea candidatilor”, observa Iuliana Badea, director de vanzari al Lugera & Makler, una dintre cele mai mari companii de recrutare din piata. Cresterea este generata, pe de o parte, de numarul mare de persoane ramase deja fara loc de munca – in total, la sfarsitul lunii februarie erau aproape 500.000 de someri, conform statisticilor oficiale – iar pe de alta parte de angajatii care spera sa-si gaseasca un post mai bun in aceasta perioada instabila.

    "Numarul candidatilor pentru joburi pe site-urile de recrutare creste deja de cateva luni, dupa cum se vede si in traficul site-urilor", spune Dragos Gheban, senior human capital consultant la Catalyst Recruitment Solution. eJobs, unul dintre cele mai mari site-uri de recrutare, a inregistrat in luna martie aproape 6 milioane de vizite, potrivit datelor Studiului de Audienta si Trafic Internet (SATI ), in crestere cu 75% fata de aceeasi luna a anului trecut, iar numarul vizitatorilor unici a urcat de la 800.000 la 1,9 de milioane anul acesta. In cazul BestJobs, numarul vizitelor a crescut cu 61% in primele doua luni ale acestui an, la un total de 10 milioane, dintre care 6,6 in februarie. Tot la BestJobs, numarul vizitatorilor unici a depasit un milion la inceputul acestui an si s-a apropiat deja de 1,9 milioane in februarie, inregistrand o usoara scadere luna trecuta, conform SATI . In centrul atentiei se afla insa doar o mana de site-uri de recrutare, cele mai mari, restul pana la 375, conform Trafic.ro, avand cam acelasi numar de vizitatori ca si pana acum.

    "De la inceputul anului, pe BestJobs au fost publicate peste 19.000 de anunturi pentru joburi, numarul solicitarilor fiind de aproximativ cinci ori mai mare, in crestere cu 245% fata de primele doua luni din 2008", spune Calin Fusu, fondatorul Neogen, compania ce detine BestJobs. Dupa parerea lui Fusu, foarte multi dintre cei ce au luat cu asalt siteurile de recrutare sunt oameni care vor sa avanseze in cariera si angajatii din companii unde au aparut zvonuri legate de disponibilizari sau reduceri de salarii.

    Un sondaj recent realizat de MyJob, al treilea site de recrutare din Romania, confirma ca 32% dintre respondenti au in plan sa-si caute anul acesta un loc de munca mai bine platit, in timp ce pentru 18% dintre cei 10.000 de participanti la sondaj motivul pentru care vor sa isi schimbe locul de munca este instabilitatea actualei slujbe din cauza contextului economic. Prea putini (2,9%) considera ca 2009 este un an mult prea riscant pentru a-si cauta o slujba noua si aproape la fel de putini (5,5%) spun ca sunt multumiti de conditiile actuale de munca. Restul de 41,5% sunt oameni care momentan nu au niciun job si cauta urgent sa se angajeze, conform MyJob.

    Iuliana Badea, Lugera & Makler: “Nu mai vedem atatea oferte de locuri de munca ca pana acum nici in mediul online, nici pe celelalte canale de comunicare”
     

  • Linistea de dupa furtuna

     

    Angajamentul bancherilor europeni in fata FMI, de a continua sa isi sustina cu capital filialele din Romania, a avut efecte rapide. Pe plan mediatic, autoritatile s-au grabit sa enunte spre ce domenii ar fi cel mai bine sa se indrepte creditele care, teoretic, vor incepe iar sa curga. In plan concret, banca centrala a decis diminuarea rezervelor minime obligatorii pe care sunt obligate bancile sa le constituie, lasand bancherilor la dispozitie lichiditati in plus de circa un miliard de euro, dupa estimarile lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
     
    Pentru investitorii straini, mobilizarea de forte de la Viena, la care au participat oficiali de la FMI, CE, BCE, BERD, BEI, BNR si ministerele de finante din tarile implicate, poate fi o (minima) certitudine ca finantarea acordata Romaniei nu va fi compromisa. Nici nu s-a stins bine insa ecoul intelegerii parafate in Austria si vestile rele (insotite de multe comentarii pesimiste) au inceput din nou sa curga. Sistemul bancar romanesc continua sa fie sub presiune, aceeasi presiune generata atat de factori interni, cat mai ales de unii “importati”.
     
    Pana a se putea vorbi de efecte concrete, “angajamentele bancilor-mama de a mentine capitalizarea subsidiarelor din Romania trebuie sa se si concretizeze”, noteaza agentia de evaluare Fitch Ratings intr-un raport dat publicitatii saptamana trecuta, citat de Mediafax. In conditiile legislatiei europene, banca centrala nu poate impune bancherilor straini sa nu repatrieze fonduri din Romania. “Nu putem sa facem ceva obligatoriu, pentru ca am interveni in libera miscare a capitalurilor”, spunea de curand guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, lasand sa se inteleaga ca banii strainilor vor sta in Romania atata vreme cat produc profit, si nu prin masuri de forta.
     
    Decizia BNR de a reduce rata rezervelor medii obligatorii de la 40% la zero pentru fondurile pe care bancherii le atrag pe perioade mai mari de doi ani si de a le mentine neschimbate pentru restul de fonduri e un cutit cu doua taisuri. Pe de o parte, bancherii obtin (macar partial) ceea ce solicita deja de ani de zile, iar lichiditatea suplimentara de care vor beneficia poate produce profituri bune, daca va fi folosita pentru creditare. Pe de alta parte, aceasta masura ii avantajeaza pe bancheri doar daca mentin minim doi ani fondurile in Romania – adica exact ce urmareste BNR. In plus, reducerea rezervelor se va aplica doar de la sfarsitul lunii mai, moment in care ar trebui sa vina si prima transa din imprumutul de la Fondul Monetar International, de 5 miliarde de euro, in rezerva valutara a BNR.

     
    Vasile Iuga, country managing partner al PricewaterhouseCoopers Romania (PwC), noteaza intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin ca, pe langa parghia rezervelor minime, BNR mai are la dispozitie si alte mijloace pentru a impulsiona lichiditatea din sistemul bancar, cum este facilitatea de credit Lombard, adica posibilitatea permanenta a bancilor de a merge la BNR pentru a lua bani cu imprumut (in schimbul unor garantii). In februarie, BNR a imprumutat bancile cu 38 de miliarde de lei, prin operatiuni repo (cumparari de titluri menite sa fie ulterior rascumparate de banci la un pret prestabilit) si prin facilitatea de credit Lombard. “Dobanda Lombard nu are insa capacitatea sa creeze efectul de parghie necesar, intrucat se aplica numai creditelor interbancare pe termen foarte scurt”, spune Vasile Iuga. Pe de alta parte, confirma el, in conditiile actuale de pe pietele externe, bancile-mama se pot confrunta cu probleme de lichiditate si exista riscul ca filialele locale sa repatrieze cat mai multe profituri sau dividende si sa se diminueze fondurile puse la dispozitia bancii locale. Dupa un an exceptional, marile grupuri bancare incaseaza pentru 2008 dividende importante din Romania; pentru a da doar cateva exemple, Societe Generale va distribui 507,5 milioane de lei (118 milioane de euro), cu 23% mai mult decat in 2007, iar Erste Bank – 813 milioane de lei (aproape 190 de milioane de euro, dupa propunerea consiliului de supraveghere al bancii).
     
    “Bancherii nu au venit in Romania sa sustina economia sau sa faca acte de caritate, ci au venit aici sa faca bani”, nota de curand Santiago Pardo Jimenez, partener in charge in departamentul de audit al Deloitte, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. In opinia lui, problema sistemului bancar romanesc nu tine de o lipsa de lichiditate, ci de faptul ca “nu in Romania se decide ce se intampla cu lichiditatea”. Pe de alta parte, si Pardo noteaza importanta “stimulentelor” despre care vorbeste guvernatorul BNR: “Daca au un business bun pe piata romaneasca, de ce n-ar lasa banii aici?”. Nu in ultimul rand, noteaza Iuga, exista si un mare risc de reputatie pentru bancherii straini. “Care banca interesata sa faca afaceri pe termen lung in Europa Centrala si de Est isi permite sa abandoneze filiala locala?” Grupurile bancare cu cele mai extinse operatiuni in Europa Centrala si de Est au trimis deja mesaje in acest sens, asigurand ca filialele locale vor beneficia de tot sprijinul lor, daca va fi nevoie. Analizand istoria recenta pentru a estima evolutiile viitoare, Iuga da cateva exemple de reactii pe care le-au avut bancile in timp de criza economica. Santander (cea mai mare banca spaniola privata) si-a sustinut intens operatiunile locale din Argentina in timpul crizei economice din anul 2001, iar in cazul dezmembrarii grupului Fortis, guvernele Olandei si Belgiei au intervenit coordonat pentru a salva operatiunile gigantului bancar cu operatiuni in fiecare din aceste tari.

    Aflati in continuare daca mai au bancherii un business bun pe piata romaneasca

    De ce sistemul bancar romanesc nu a fost foarte afectat de criza