BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Bursa de la Sibiu intra in lupta stransa cu BVB

    Toata crema pietei de capital romaneasca a fost prezenta
    saptamana trecuta la Sibiu mai mult pentru a se convinge cu ochii
    lor ca anuntul facut cu surle si trambite de Teodor Ancuta,
    directorul general al operatorului bursier de la Sibiu, Sibex,
    lansarea celei de-a doua piete de actiuni din Romania, are
    acoperire. Si chiar asa a fost. La scurt timp, cotatiile de
    cumparare si de vanzare ale actiunilor operatorului Sibex au
    inceput sa zburde pe ecran, semn ca momentul istoric despre care
    tot vorbea fondatorul Bursei din Sibiu in fata auditorului avusese
    loc deja si anume primele tranzactii cu actiuni Sibex (SBX)
    derulate pe platforma proprie chiar in ziua in care operatorul
    implinea 15 ani de existenta. Era pentru prima data cand se listau
    actiunile unei burse din sud-estul Europei.

    Tot atunci conducerea Sibex a lansat la tranzactionare
    contractele la termen pe cel mai cunoscut indice american, Dow
    Jones, si s-au realizat primele tranzactii cu certificate de emisie
    a dioxidului de carbon.


    “Speram ca impreuna cu Bursa din Varsovia sa ajungem si noi la
    macar 15-20% din cat realizeaza dansii. Asa cum stiti, Varsovia
    este pe locul doi in lume la IPO (oferte publice initiale – n.
    red.)”, spune Teodor Ancuta.

    Bursa din Varsovia, care a devenit la finele anului 2007
    actionar al Sibex cu o participatie de 1,8%, sustine operatorul
    roman printr-un program de listari duble pe ambele piete care va
    incepe cel mai probabil cu producatorul de adezivi Adeplast
    Oradea.

    “Listarile duble reprezinta o oportunitate pentru companii,
    pentru ca asigura lichiditatea, bursa din Varsovia fiind o piata
    mare”, spune Ancuta.

  • In plina criza, unii investesc milioane de euro in industria alimentara. Care e secretul lor?

    Vremurile cand constructorii jonglau cu termenele de predare
    pentru cate o cladire si amanau livrarea de la o luna la alta au
    trecut. “2009 a fost pentru noi un an bun, pentru ca nu numai ca nu
    au fost intarzieri in constructie, ci dimpotriva, antreprenorul si
    constructorul au devansat mult termenul de finalizare”, spune
    Vasile Bordea, coproprietar al afacerii Aurora Com din Vrancea. Cu
    activitati in domeniul abatorizarii si al productiei de preparate
    de carne, Aurora Com are in faza finala o investitie de peste 2,4
    milioane de euro pentru modernizarea si extinderea unui abator de
    porci si ovine si instalarea unei statii de epurare in judetul
    Vrancea.

    Bordea spune ca “este mult mai greu sa dezvolti o afacere in
    aceasta perioada”, dar a sesizat ca sunt si avantaje. Proiectul,
    lansat cu circa un an in urma si care avea ca termen de finalizare
    sfarsitul anului viitor, este aproape gata. “Am inceput probele
    inca din decembrie si in cel mult o luna vom putea incepe productia
    efectiva”, afirma Bordea. Tot el estimeaza ca rezultatele
    financiare ale anului trecut au fost in crestere fata de 2008, cand
    conform datelor de la Ministerul de Finante, firma a avut o cifra
    de afaceri de 25,5 milioane de lei (6 milioane de euro) si un
    profit de 1,5 milioane de lei (400.000 de euro). Aurora Com este o
    afacere de familie dezvoltata in ultimii 15 ani de Mihaela si
    Vasile Bordea, iar decizia investitiei a venit in urma necesitatii,
    “pentru ca abatorul pe care il aveam nu putea obtine acreditarile
    de functionare conform normelor europene”, conform lui Vasile
    Bordea.

    Click aici pentru a vedea avantajele si
    dezavantajele investitiilor pe timp de criza.

    Aurora este doar un exemplu pentru investitiile ce se pregatesc
    in piata, la inceput de an fiind in desfasurare, in stadiu de
    proiect sau de santier nu mai putin de 52 de investitii in domeniul
    alimentar, declara Andreea Sut, director de marketing la compania
    de cercetare de piata IBC Focus. Dintre acestea, 24 se afla in
    stadiul de constructie si amenajare. “In functie de destinatia
    constructiei, 12 sunt depozite de produse alimentare, 11 ferme si
    29 de abatoare, fabrici si unitati de procesare”, mai spune
    Sut.

    Inceputul de an denota, asadar, interes pentru investitii; un
    motiv este ca o capacitate de productie finalizata acum “presupune
    implicit cresterea segmentului de piata in detrimentul
    competitorilor, cu toate implicatiile de rigoare, cum sunt cele la
    nivel de produs, pret, clienti, target, marketing, eficienta
    operationala”, comenteaza Bogdan Belciu, manager al companiei de
    consultanta de management A.T. Kearney.

  • Viziunea unuia din cei mai mari mosieri din tara: Cum ar trebui sa arate o ferma ideala

    “Eu nu-mi doresc sa am atat de mult teren cat am acum. Personal,
    nu cred in viitorul exploatatiilor mari”, replica insa Stefan
    Poienaru. Modelul de agricultura pe care il vede pentru Romania
    este cel al unei suprafete de teren de dimensiuni mici, de tip
    familial, in care proprietarii sa stie exact ce resurse au folosit
    si sa beneficieze in totalitate de roadele muncii lor. In viziunea
    lui, implicarea directa a familiilor ar duce la o mai buna
    gestionare a exploatatiei, a carei suprafata optima ar trebui sa
    aiba in jur de 300-500 ha.

    “Politica Agricola Comuna se va orienta spre exploatatiile mici,
    din proprietatea tinerilor, pentru ca aceasta este tendinta in
    Vest. Exploatatiile mari, ca acelea din Ucraina sau Rusia, nu sunt
    agreate de UE, pentru ca ele creeaza concurenta neloiala
    fermierilor mici”, crede Poienaru. In plus, contribuabilul european
    ar putea fi deranjat de ideea de a subventiona un mare cultivator
    in detrimentul unui fermier mic care practica agricultura de
    subzistenta. De aceea, Poienaru declara ca este pregatit sa inceapa
    divizarea companiilor sale in exploatatii mai mici. Optiunea
    potrivita ar fi o impartire pe ferme, in care salariatii vor deveni
    participanti directi la castig.

    Actualmente, holdingul controlat de Poienaru cuprinde cinci
    societati. Agrofam Prod se ocupa cu gestionarea terenului din
    Insula Mare a Brailei, iar Agrofam Com cu terenul din afara
    Insulei. Agrofam Trading este societatea care se ocupa de partea
    comerciala a grupului – comert cu cereale, export si aprovizionare
    a grupului. “E mult mai usor ca o companie sa negocieze pentru tot
    grupul, deoarece cumparand cantitati mari putem beneficia de
    discounturi de pana la 40% din pretul de lista”, explica
    proprietarul. Compania specializata in comert coordoneaza si
    activitatea logistica, de la transport pana la silozuri si baze de
    receptie. Cea de a cincea firma a grupului este Vitifam, care are
    in proprietate 60 de hectare de vie si o crama, iar la primavara se
    pregateste de lansarea in retail a unei marci de vinuri denumita
    Viata Lunga.

    Pentru a avea profit, Poienaru a inteles ca are sansa sa castige
    din produsele cu valoare adaugata mai mult decat din materii prime
    vegetale. Agrofam a dezvoltat deci un sector zootehnic, format din
    doua ferme – una de ovine, care are 4.000 de capete si una de
    caprine, cu 2.000 de capete. Pentru ca nu putea vinde animalele in
    viu, conducerea companiei a adaugat un abator (adus pe trailer din
    Rovaniemi, de la Cercul Polar, pentru care a platit peste 1 milion
    de euro), o carmangerie si o mica fabrica de procesare a laptelui.
    Planurile de dezvoltare creionate de Poienaru prevad ca lactatele
    produse la Fetesti sa iasa pe piata tot in primavara, sub marca
    Ovidiu, atacand o nisa care nu este foarte bine exploatata in
    Romania – a produselor din lapte de capra.

  • Administrarea de centre comerciale, noua tinta imobiliara

    Tablou cu final de decembrie, cu cateva zile inaintea
    Craciunului. Prima ninsoare puternica din sudul tarii intregeste
    clasicul tablou de sarbatori, insa aduce si batai de cap pentru o
    serie intreaga de oameni care isi desfasoara activitatea in domenii
    precum transporturile sau distributia. “Da, ninge. Noi trebuie sa
    ne asiguram insa ca nu e zapada in parcare”, spune Sergiu Istrate,
    director general al Cegis Imobiliare, cel mai mare administrator
    independent de spatii comerciale din tara.

    Administrarea de spatii comerciale si de birouri a fost in 2009
    un segment luat in calcul pentru extindere de catre aproape toate
    companiile de consultanta imobiliara, dar si de cele specializate
    in astfel de servicii si chiar de catre dezvoltatorii. Ultimii,
    spre exemplu, au analizat posibilitatea internalizarii acestor
    servicii, prin crearea unor departamente pentru administrarea
    propriilor mall-uri sau galerii comerciale. Printre cei care au
    facut acest pas s-au numarat BelRom (cu parcurile de retail din
    Bacau si Focsani), Equest, cu centrul Vitantis sau proiectul Grand
    Arena – ultimele doua din Bucuresti.

    Pe de alta parte, companiile de consultanta imobiliara au luat
    in calcul sa ofere astfel de servicii sau sa-si mareasca
    portofoliul deja existent de cladiri administrate, pentru a
    compensa scaderile suferite in segmentele de inchiriere a spatiilor
    de birouri si retail sau in cele de tranzactii si rezidential.
    Saptamana trecuta, DTZ Echinox a anuntat preluarea sub administrare
    a Sibiu Shopping City si a Suceava Shopping City, proiecte “furate”
    din curtea celor de Cushman & Wakefield Romania. “Cifra de
    afaceri a departamentului de property management s-a dublat in 2009
    fata de anul anterior si ne asteptam la acelasi nivel de crestere
    si in 2010”, declara Oana Iliescu, co-managing director al DTZ
    Echinox, companie care mai administreaza centrele Iris din
    Bucuresti si Pitesti si doua cladiri de birouri. Intentia DTZ de
    a-si creste veniturile din serviciile de administrare s-a vazut
    inca de anul trecut, cand la conducerea departamentului a fost adus
    un expat din Germania, Brigitte Schmitt.

    Si alte companii de consultanta imobiliara au cochetat cu ideea;
    spre exemplu, Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers
    International, liderul pietei de consultanta imobiliara, vorbea la
    inceputul lui 2009 de posibilitatea infiintarii unui departament de
    administrare a proprietatilor, decizie care nu a mai fost luata
    pana la urma. “Pentru moment, din cauza stocului mic de centre
    comerciale, nu cred ca aceasta afacere poate fi cu adevarat
    profitabila in Romania”, considera Bogdan Georgescu.

  • Se dezgheata piata de fuziuni si achizitii?

    Dupa un an 2009 in care valoarea pietei de fuziuni si achizitii
    s-a prabusit la mai putin de 2 miliarde de euro, de la 5,3 miliarde
    cu un an in urma, sunt deja avocati si consultanti care ii vad pe
    antreprenorii locali cu spatele la zid, intr-un colt, speriati si
    fara niciun gand de extindere sau dezvoltare. Daca vom avea inca un
    an letargic, fara tranzactii si fara solutii, incepem sa ne
    intrebam daca nu cumva antreprenorii, adica aceia care au pus
    serios umarul la cresterile din anii trecuti, si-au pierdut acum
    definitiv placerea jocului.

    Dragos Cabat, managing partner al firmei Financial View, crede
    ca, in mod normal, fuziunile si achizitiile pentru o economie in
    dezvoltare ca a Romaniei ar trebui sa insumeze valori apropiate de
    10 miliarde de euro anual – acesta ar fi potentialul (pe care
    deocamdata il putem raporta doar la maximul atins pana acum, in
    2005 – 6,8 miliarde de euro). “In 2010, o eventuala crestere a
    pietei ar semnala fie intoarcerea la normalitate, fie schimbarea de
    stafeta de la investitori de rangul doi catre marile companii
    straine”, considera consultantul. Insa daca nu se schimba stafeta,
    atunci potentialii cumparatori ar avea macar nevoie de mai multi
    bani. Urmatoarea intrebare e deci daca finantarile isi vor mai
    reveni acum fata de anul trecut. Acelasi Cabat crede ca bancile vor
    reporni finantarile atunci cand va exista un semnal clar de reluare
    a cresterii economice in majoritatea statelor europene, ceea ce ar
    antrena o crestere economica si pentru Romania.

    Cristian Ionescu, director general al Coface Romania si cel care
    conduce si birourile locale ale agentiei de rating din Bulgaria si
    Slovacia, considera ca economia va creste cu cel mult 1% in 2010,
    iar volumul finantarilor cu maximum 1-2%. Dragos Cabat atrage insa
    atentia ca bancile se afla sub presiunea profitabilitatii si a
    volumului mare de credite neperformante, astfel ca ele insele
    doresc reluarea creditarii cat mai curand posibil. Si cand vine
    vorba de accesul greu la credite si de blocajul financiar de care
    se plang multe companii, el crede ca nu bancherii sunt principalii
    vinovati, ci lipsa resurselor bugetare pentru sustinerea firmelor
    de stat, care a impins statul in postura de client principal al
    bancilor. “Faptul ca incasarile de la buget din TVA si impozite au
    fost mult sub asteptari a generat o restrangere a surselor pe care
    bugetul le utiliza pentru plati in sistem”, afirma Cabat.

  • Celulele stem, o afacere inca in fasa

    “Romanii sunt un popor care investeste foarte mult in copii, asa
    incat deschiderea catre folosirea in scop medical a celulelor stem
    este destul de mare”, sustine doctorul Andreia Valter, director
    general al Stem Health Unirea (SHU), administrator al unei banci de
    stocare a celulelor stem. Piata bancilor de celule stem este la
    inceput, dar creste discret: pentru anul 2009 se estimeaza ca s-au
    facut circa 12.000 de recoltari de celule, cu 4.000 peste nivelul
    de anul precedent, dupa cate spun reprezentantii companiilor ce
    detin bancile de celule. La un pret mediu al recoltarii de circa o
    mie de euro, aceasta ar insemna o piata de 12 milioane de euro.

    In momentul de fata, celulele stem (celule nediferentiate, care
    pot participa la formarea oricarui tip de tesut si pot inlocui
    celule bolnave) sunt folosite pentru tratamentul afectiunilor
    maligne hematologice, cancere de sange, limfoame. Sperantele
    cercetatorilor care studiaza celulele stem sunt legate insa si de
    alte posibile intrebuintari, in special pentru afectiunile cronice
    degenerative – diabet, infarct, Alzheimer.

    Daca pretul mediu al unei recoltari este de 1.000 de euro, taxa
    pentru depozitare mai scoate din buzunarul clientilor in jur de
    50-70 de euro pe an, costul final ajungand la cel putin 1.500-2.500
    de euro pentru o perioada de douazeci de ani (cercetarea medicala
    considera in prezent ca viabilitatea celulara se conserva pe o
    perioada nedeterminata). Recoltarea se face la nasterea copilului,
    imediat dupa sectionarea cordonului ombilical, iar celulele vor fi
    disponibile pentru tratament (grefa de celule) de-a lungul vietii
    copilului, respectiv a rudelor de gradul I, in conditii de
    compatibilitate genetica.

    Click aici pentru a vedea potentialele utilizari ale celulelor stem.

    Prima banca publica de celule stem a fost inaugurata acum trei
    ani cu sprijinul Fundatiei Eurocord Romania, insa activitatea
    acesteia stagneaza. “Desi au existat promisiuni chiar de la
    infiintare, ne-am fi asteptat la un sprijin financiar din partea
    statului pentru sustinerea acestui proces”, sustine Adina Scaringi,
    director de marketing al Cord Blood Center, parte a Eurocord, care
    a mentionat ca, desi procesul de recoltare a fost blocat, celulele
    deja prelevate raman stocate pe cheltuiala CBC.

  • Companiile care fac angajari in 2010

    Toata lumea, mai ales cei ce au avut ghinionul de a trai pe
    propria piele valul disponibilizarilor, asteapta ca piata muncii sa
    se deschida din nou si sa se reia angajarile. Multe companii nici
    nu se pot gandi la acel moment, atata vreme cat sunt inca in plin
    proces de restructurare a personalului. Altele recunosc ca inca mai
    accepta CV-uri, dar posturile libere sunt limitate. “Majoritatea
    marilor angajatori din anii trecuti au acum o strategie de
    conservare, dupa ce pe parcursul anului trecut si-au ajustat
    cheltuielile de personal”, spune Florin Gogianu, sales support
    representative in cadrul firmei de recrutare Lugera Romania. “Cred
    ca trebuie sa mai asteptam cel putin trei luni pentru a vedea care
    dintre companii vor relua dezvoltarea afacerilor.”


    Drept urmare, pentru multi dintre cei care in 2009 au ramas fara
    un loc de munca, reintegrarea in sistem poate fi anevoioasa, mai
    ales pentru cei din orasele mai mici, unde piata este de-a dreptul
    blocata. In orasele mari, pe de alta parte, lucrurile au inceput sa
    se miste. Angajari fac si companiile mari si cele de mici
    dimensiuni, insa tendinta generala arata ca acolo unde sunt cautati
    oameni pentru posturi specializate, este vorba de doar cateva
    locuri disponibile, in timp ce firmele care fac angajari mai
    consistente vor candidati dispusi sa fie platiti la comision, pe
    posturi de agent de vanzari, operator de call-center, curier sau
    client service.

    Fiind considerate posturi de “entry level”, salariile pornesc in
    aceste cazuri de la aproximativ 300 de euro si nu urca mai sus de
    500 de euro. “De altfel, cam acestea sunt si asteptarile
    candidatilor, care au inceput si ei sa devina mai constienti de
    schimbarile de pe piata muncii in ultimul an si jumatate”,
    precizeaza Dragos Gheban, business development manager in cadrul
    Catalyst Recruitment Solutions, care detine si portalul de
    recrutare Hipo.ro. Este posibil ca pretentiile salariale sa
    continue sa scada si de acum incolo, mai ales in cazul celor ce nu
    mai lucreaza deja de mai bine de un an si care au inceput sa
    resimta presiuni financiare tot mai puternice.

  • De ce a ajuns consumul de energie electrica la maximul ultimilor ani

    Cererea a ajuns marti la o medie de 9.100 MW, a declarat, la
    Ramnicu Valcea, directorul general al Transelectrica (TEL), Adrian
    Baicusi. El a participat, marti, la inaugurarea statiei electrice
    Stuparei, de langa Ramnicu Valcea, modernizata in colaborare cu
    compania Siemens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce bate vantul peste proiecte de centrale eoliene de 2 mld. euro

    Ondrej Safar a fost nevoit sa se tina de deadline. Cehul este
    project manager al parcului eolian pe care CEZ il dezvolta la
    Fantanele si Cogealac, unul dintre cele mai mari proiecte eoliene
    din Europa si principala miza a cehilor pentru a avea productie de
    energie in Romania.

    Pentru a putea dezvolta proiectul in liniste, cehii au investit
    in a deveni actionari unici in afacerea CEZ Romania – unde mai erau
    proprietari statul roman si Fondul Proprietatea. Au cumparat
    pachetele de actiuni, iar intre timp au inceput sa aduca turbinele
    GE la Fantanele, pentru a le pune in functiune in 2010. |n prima
    jumatate a anului, la Fantanele ar trebui sa fie instalate si
    functionale 139 de turbine eoliene. A doua parte a proiectului, de
    la Cogealac, va cuprinde 101 turbine si urmeaza a fi pusa in
    functiune in 2011, dupa cum declara oficialii companiei. Proiectul
    CEZ, al carui cost total este de 1,1 miliarde de euro, a fost
    cumparat anul trecut de la un dezvoltator regional (Continental
    Wind Partners, care a cumparat initial proiectul de la un grup
    local, Monssom Alma).


    Proiectul cehilor este cel mai avansat dintre toate zecile de
    proiecte sau intentii anuntate anul trecut de companii, dar mai
    ales de antreprenori locali, care vazusera in energia eoliana un
    inlocuitor al pietei imobiliare, care se aglomerase destul de mult
    si nici nu mai promitea randamente ca in trecut. “Focusul nostru
    din 2009 a fost pe energie eoliana, ca la toata lumea”, spune
    Monica Constantin, avocat specializat pe zona de energie la casa de
    avocatura Schoenherr si Asociatii. Monica Constantin a mai lucrat
    anul acesta si pe un proiect de centrala pe carbune in Albania sau
    pe documentatia pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiect
    care se afla insa cam la acelasi stadiu ca la sfarsitul anului
    2008.

    Dar prin mainile lui Markus Piuk, seful Schoenherr si Asociatii,
    si ale echipei sale au trecut aproximativ 80% din proiectele
    eoliene de pe piata (conform propriilor estimari): EDP (Energias de
    Portugal, care a cumparat anul trecut un proiect de 800 MW in
    Dobrogea) si Verbund (cea mai mare companie energetica austriaca,
    care discuta preluarea unui proiect eolian de circa 100 MW in
    Tulcea) fiind cele mai cunoscute, multe altele fiind deocamdata
    confidentiale, iar altele fiind de “domeniul fantasticului”. “Ne-am
    confruntat cu multi oameni, in special italieni, care au cumparat
    de pe piata locala cate un proiect, in cele mai multe cazuri un
    dosar subtire cu cateva studii de vant, fara ca macar sa existe
    ceva prestabilit pentru achizitia terenului respectiv. Astfel, daca
    in 2008 consultantii au lucrat pe proiectele serioase, in 2009 a
    venit randul speculatorilor. Cu toate acestea, au mai venit
    investitori seriosi: Markus Piuk vorbeste despre un investitor
    austriac care vrea sa faca un parc eolian si crede ca investitorii
    italieni (altii decat Enel) vor fi urmatorul val de autorizati
    pentru a construi proiecte eoliene.

  • Se inmultesc banii de pensii in 2010?

    Nu o data, administratorii fondurilor de pensii s-au plans ca
    n-au suficienta sustinere din partea autoritatilor, iar lovitura pe
    care au primit-o anul trecut prin inghetarea contributiei
    participantilor la 2% a reprezentat un motiv in plus de dezamagire.
    Noul guvern le-a adus insa o surpriza mai mult decat placuta, prin
    numirea la conducerea Ministerului Muncii a lui Mihai {eitan, cel
    care a stat in spatele reformei pensiilor si care inca de la
    introducerea celor doi piloni privati ai sistemului a militat
    pentru cresterea contributiilor si introducerea facilitatilor
    fiscale pentru participanti.

    Seitan a fost seful Oficiului pentru Coordonarea Reformei
    Sistemelor de Pensii din Romania, iar in perioada februarie
    2005-mai 2007 a condus Casa Nationala de Pensii si alte Asigurari
    Sociale (CNPAS) si a coordonat echipa care a elaborat proiectul de
    lege privind sistemul unitar de pensii publice. Dupa ce a parasit
    CNPAS, a condus compania FINCOP Broker de Pensii Private.

    Click aici pentru a vedea care sunt fondurile de pensii cu cei
    mai multi participanti.

    In aceste conditii, nu este greu de inteles de ce
    administratorii fondurilor de pensii au sperante mari de la 2010,
    nu doar intr-o oarecare recuperare pe care ar putea sa o aduca
    cresterea la 2,5% a contributiei participantilor la sistemul de
    pensii private obligatorii, ci si in ceea ce priveste majorarea
    contributiei de 3%, asa cum era prevazut in calendarul initial.
    Chiar daca anul trecut a fost luata decizia de inghetare a
    contributiei, administratorii au asteptari indraznete, inclusiv
    pentru urmatorii ani. “Revenirea la calendarul initial de
    contributii in 2010 este imperios necesara, insa ar fi de bun augur
    pentru sistem ca in urmatorii ani autoritatile sa ia in calcul
    chiar si cresterea contributiei la mai mult de 6% din venituri”,
    este de parere Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari
    de Viata si presedintele Consiliului de Administratie al ING Fond
    de Pensii.