BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Piata de asigurari isi revine

    Anul trecut a fost unul al emotiilor extreme pentru asiguratori.
    In prima parte, au fost bombardati, dintr-o data, pe toate
    fronturile – clientii de grup nu mai aveau bani pentru aceste
    produse si anuntau ca nu vor sa-si reinnoiasca contractele,
    clientii individuali voiau rezilierea contractelor care inca nu
    ajunsesera la maturitate, iar atragerea de clienti noi, desi
    ramasese unul dintre putinele resorturi de crestere, era clar ca nu
    ar fi reusit sa compenseze pierderile create pe celelalte paliere.
    In plus, limitarea creditarii a fost o lovitura la fel de
    puternica. Dintr-o data, a disparut un potential foarte mare de
    clienti – aceia care la contractarea unui credit erau obligati sa
    incheie si o polita de asigurare. De altfel, bancassurance-ul, asa
    cum il numesc specialistii, era si cel mai important canal de
    atragere a unui numar mare de clienti noi.

    Spre sfarsitul anului, au inceput sa isi revina – au fost tot
    mai putini asigurati care cereau incheierea contractului, iar prima
    medie a crescut pentru aproape toate companiile. Programul Prima
    Casa a adus un nou val de asigurati, iar reluarea creditarii, care
    este tot mai des invocata pentru a doua jumatate a anului, va fi o
    noua gura de aer proaspat pentru asiguratori.

    La fel de brusc s-a facut si trecerea de la previziunile
    pesimiste, in care asiguratorii nici nu indrazneau sa pronunte
    cuvantul “crestere”, la cele de acum, mai mult decat optimiste,
    avand in vedere contextul economic general. Daca la sfarsitul
    anului trecut Angela Toncescu, presedintele Comisiei pentru
    Supravegherea Asigurarilor, estima ca in 2010 ar trebui sa ne
    asteptam la o crestere a pietei cu cel mult 5% fata de anul trecut,
    primele doua luni din acest an i-au facut pe asiguratori sa fie
    chiar mai indrazneti de atat. “Pentru acest an asteptam o crestere
    de aproximativ 10% a pietei asigurarilor de viata si un avans al
    numarului de clienti noi de circa 10-15% fata de anul trecut”,
    spune Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico Asigurari
    Romania.

  • Baiatul rau Petromidia se pregateste de iesirea din scena

    In urma cu aproape sase ani, pe 7 aprilie 2004, omul de afaceri
    Dinu Patriciu lista la Bursa perla imperiului sau petrolier,
    rafinaria Petromidia, denumita de atunci Rompetrol Rafinare
    (RRC).

    Listarea, venita la cateva luni dupa ce Patriciu obtinuse un
    ajutor de stat record de aproape 600 de milioane de euro, prin
    conversia datoriilor istorice ale Petromidia in obligatiuni, a
    generat ulterior un imens scandal si un proces in care au fost
    cercetati si chiar pusi sub acuzare Patriciu, politicieni, brokeri
    si membri ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) din
    cauza tranzactiilor derulate in prima zi cu actiunile RRC.

    Intrarea RRC pe Bursa a fost considerata la acea vreme un succes
    de proportii, volumul tranzactiilor din prima zi fiind atat de mare
    incat a blocat sistemul Bursei de Valori Bucuresti. Tranzactiile de
    atunci au insumat 2,2 miliarde de actiuni (cat in sase luni de
    tranzactii normale), rulaj care nu a mai fost depasit pana
    saptamana trecuta, cand pe Bursa s-au transferat peste 3,3 miliarde
    de actiuni RRC.

    Ancheta a pornit insa de la preturile la care s-au realizat
    tranzactiile de atunci, in conditiile in care grupul Rompetrol,
    actionarul majoritar al companiei, a vandut pachete mari de actiuni
    la pretul de 0,0116 lei/actiune (116 lei vechi pe actiune) catre o
    serie de investitori, unii apropiati omului de afaceri Dinu
    Patriciu, care au revandut apoi actiunile pe Bursa chiar in aceeasi
    zi la preturi mult mai mari.

    In ultimii sase ani, actiunile RRC au fost printre cele mai
    speculate de pe Bursa, avand o evolutie tumultuoasa marcata de
    numeroasele vizite la Parchet ale lui Dinu Patriciu, de rezultatele
    financiare din ce in ce mai slabe, de preluarea grupului Rompetrol
    de catre compania kazaha KazMunaiGaz si, in final, de oferta
    kazahilor pentru preluarea integrala a companiei.

    “Rompetrol Rafinare a fost fara indoiala o vedeta dupa ce a fost
    preluata de Dinu Patriciu. Dupa vanzarea catre KazMunaiGaz si
    schimbarile interne, care s-au suprapus peste criza financiara, a
    ajuns insa o dezamagire pentru investitori”, spune Adrian
    Simionescu, presedintele firmei de brokeraj Vienna Investment
    Trust.

  • Reportaj: Venetia, dincolo de carnaval (GALERIE FOTO)

    Februarie a fost luna petrecerilor la Venetia. Iti sarea in ochi
    imediat ce aterizai pe aeroportul Marco Polo. Cozi de zeci de
    minute de la check-in si controlul de securitate, mii de calatori
    veniti din Europa, Asia sau America de Nord. Zeci de avioane
    aterizau sau decolau ora de ora doar pe acest aeroport, fara a mai
    socoti cursele low-cost care aterizeaza pe celelalte trei
    aeroporturi, de la Treviso, Padova sau Vicenza, la 20-30 de
    kilometri de Venetia.

    La cinci minute de mers pe jos se afla portul turistic de unde
    pleaca, una dupa alta, barci inspre piata San Marco, locul unde vor
    sa ajunga toti turistii chiar inainte de a se caza la hotel.
    Distanta este de zece kilometri, circa 45 de minute de mers pe apa,
    iar pretul unei calatorii este de 13 euro.


    “Benvenuti”, ne-a spus capitanul Mariano, imediat ce am pasit pe
    salupa sa. Are 29 de ani si plimba turistii de cinci ani pe
    canalele insulei. “In perioada carnavalului vin de trei-patru ori
    mai multi turisti decat in restul anului”, povesteste tanarul,
    oarecum nemultumit ca afluxul de vizitatori nu rotunjeste decat
    veniturile patronului. Desi castiga aproape 2.000 de euro pe luna,
    Mariano spune ca viata la Venetia e mult prea scumpa, atat pentru
    el, cat si pentru cei 60.000 de locuitori ai insulei. “Totusi,
    locuind in imprejurimi te descurci mai usor”, marturiseste
    zgribulit Mariano, in timp ce conduce barca, printr-un vant taios,
    inspre statia de alimentare cu combustibil.

    Ambarcatiunea de 60 de locuri transporta in cele zece ore de
    program zilnic circa 500 de turisti, aducand un venit de circa
    5.000 de euro. “Cat costa motorina la voi?”, ma intreaba tanarul,
    aratandu-mi inspre panoul ruginit pe care se intrezarea pretul de
    1,10 euro/litru. Dintr-un val in altul, se ridica in zare
    Campanile, turnul cu clopot al bazilicii, semn ca ne apropiem de
    Piata San Marco. Spre deosebire de celelalte piete ale insulei,
    care se numesc “campo”, San Marco este denumita “piazza” tocmai
    pentru a o diferentia de celelalte locuri si a-i sublinia
    frumusetea unica.


    Cele doua coloane bizantine inalte de zeci de metri, inchinate
    patronilor spirituali ai Venetiei, sfintii Marco si Teodoro, din
    Piazzetta San Marco (Piazzetta este partea de piata dintre Palatul
    Dogilor si Biblioteca Marciana) sunt indiciul ca ne apropiem de
    miezul evenimentelor. Pe ele stau leul Sfantului Marcu si statuia
    Sfantului Teodor din Amasia, asezat pe un crocodil egiptean.
    Coloanele situate pe malul Grand Canale, candva locul de executii
    al orasului, sunt poarta oficiala spre Venetia. Piazzetta San Marco
    impresioneaza prin Palazzo Ducale – fostul Palat al Dogilor,
    cladire care a servit mai apoi ca Palat al Justitiei.

  • Anul demisiilor in asigurari

    Sanziana Maioreanu, fostul CEO al companiei de asigurari Signal
    Iduna, trimitea la inceputul lunii februarie un e-mail
    colaboratorilor prin care ii anunta ca a decis sa incheie
    activitatea in companie. Motivele plecarii erau legate, dupa cum
    scria Maioreanu, de misiunea dificila pe care a avut-o in 2009, dar
    si de lipsa de implicare din partea actionariatului: “Desi compania
    era pregatita sa ofere solutii profesionale si inovative intr-unul
    dintre cele mai asteptate si solicitate sectoare ale serviciilor
    financiare din Romania, lansarea noastra a coincis cu inceputul
    crizei economice, iar piata de asigurari de sanatate a evoluat in
    mod defavorabil”.

    Signal Iduna Germania a decis sa-si diminueze substantial
    expunerea financiara in Romania si sa isi limiteze activitatea pana
    cand piata va evolua pozitiv, spunea Maioreanu la inceputul
    lunii.


    Decizia a fost surprinzatoare, mai ales in conditiile in care
    Signal Iduna nu are o vechime mai mare de un an in piata, iar
    Sanziana Maioreanu fusese omul care se ocupase de deschiderea
    filialei de aici. La momentul intrarii in Romania, Signal Iduna era
    vazuta ca un viitor concurent serios in vanzarea de polite de
    sanatate de catre Eureko, liderul pietei de profil, iar la
    sfarsitul anului trecut, grupul german isi anunta intentia de a
    recruta 200 de noi agenti pentru activitatile locale. In momentul
    de fata, Maioreanu prospecteaza piata – ar vrea sa ramana in
    domeniu, insa nu priveste cu ochi buni nici acest an. Asa ca,
    deocamdata, a decis sa ia o pauza si sa se orienteze catre noul
    traseu pe care il va urma. Nici compania nu s-a grabit sa-i
    gaseasca un inlocuitor: urmeaza sa aiba loc in Germania o intrunire
    a Consiliului de supraveghere al Signal Iduna Romania, pentru a
    valida noul membru al Consiliului director.

    Plecarea Sanzianei Maioreanu este doar cea mai recenta dintr-un
    sir inceput inca de la mijlocul trecut si care nu a ocolit nici
    companii de dimensiuni mult mai mari. Anul acesta au aparut alte
    doua anunturi similare. Primul viza plecarea lui Shah Rouf,
    britanicul de origine indiana care a condus in ultimii trei ani
    operatiunile locale ale grupului Aviva. El nu paraseste grupul, ci
    doar Romania, urmand sa preia conducerea unei filiale din Sri Lanka
    incepand cu jumatatea lunii februarie.

  • Cel mai greu an pentru farma

    Scaderea in volum a pietei farmaceutice cu 9,1% anul trecut,
    evidentiata de bilantul prezentat saptamana trecuta de Cegedim, nu
    indica vreo stare mai buna de sanatate a populatiei, ci faptul ca
    in unele cazuri, pacientii au fost nevoiti sa renunte la o parte
    din medicamentele cu care se tratau. Faptul ca numarul zilelor de
    tratament a stagnat (o scadere neglijabila de 0,3% in total) indica
    faptul ca nevoia de tratament este la fel de mare, doar ca
    satisfacerea ei depinde de capacitatea farmaciilor de a sustine
    eliberarea de medicamente. “Stagnarea in numar de zile de
    tratament, raportata la scaderea in volum a pietei, inseamna ca
    unitatile care au eliberat medicamente, desi mai putine, au avut un
    numar mai mare de zile de tratament. Cu alte cuvinte, tratamentele
    afectiunilor acute au avut de suferit, in timp ce tratamentele
    afectiunilor cronice s-au conservat”, explica Petru Craciun,
    directorul general al Cegedim.

    In valoare (in euro), piata farmaceutica a scazut anul trecut cu
    1,7%, dupa ani la rand de crestere. Faptul ca scaderea n-a fost mai
    mare se explica prin rezultatele ceva mai bune ale vanzarilor de
    medicamente Rx (eliberate pe baza de reteta). In ultimele cinci
    trimestre, dupa o usoara crestere a Rx-urilor, ca urmare a
    actualizarii preturilor la medicamente de la inceputul anului
    trecut, toate segmentele au intrat insa intr-un declin care se
    anunta sa continue si in 2010. Consumul de medicamente OTC (care se
    elibereaza fara prescriptie medicala) si cel din spitale au avut
    parte de scaderile cele mai accentuate.

    Diminuarea vanzarilor de medicamente fara reteta se explica prin
    puterea mai redusa de cumparare, ca efect al crizei. De cealalta
    parte, scaderile din spitale nu sunt normale, dar nici
    surprinzatoare daca e sa privim la situatia spitalelor. “Nu sunt o
    raritate cazurile cand pacientul internat in spital este trimis
    sa-si cumpere medicamente din farmacii”, explica Petru Craciun. In
    plus, neavand bani, unii dintre pacienti au incercat sa isi procure
    pe baza de retete compensate sau gratuite medicamente pe care
    altadata le plateau. In situatia in care farmaciile isi primesc
    banii pe medicamentele eliberate pe baza de reteta abia dupa sase
    luni, problema se complica si mai mult.

  • Cum va redeveni Romania granarul Europei

    Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, este destul de scump
    la vorba cu ziaristii. Are mereu agenda plina si rareori poate fi
    prins in Bucuresti pentru o scurta discutie intre doua intalniri si
    cateva conversatii telefonice. Nu ii place sa vorbeasca despre
    afacerile sale si prefera discutiile despre starea agriculturii.
    Pentru el exista un lant cauzal lung care a dus la declinul
    agriculturii romanesti.

    “Romania are potentialul agricol pentru a hrani 80 de milioane
    de locuitori, dar asigura hrana doar pentru 8 milioane”, explica
    Anghel, creionand pe o foaie schema argumentatiei sale.

    In tara se produce sub 10% din potentialul total, iar cifrele
    tot scad de cinci ani. Estimarile pentru valoarea productiei
    agricole de anul trecut se refera la o scadere de 20% comparativ cu
    2008, pana la 7,2 miliarde de euro. Aceasta ar insemna ca
    agricultura a contribuit cu doar 6% la formarea PIB din 2009, adica
    jumatate fata de ponderea pe care o detinea in 2004. Spre
    comparatie, agricultura Frantei contribuie cu 45% la PIB.

    BUSINESS Magazin a identificat o intreaga lista de factori ce
    contribuie la crearea acestei situatii. Anghel semnaleaza ca unul
    dintre factori este lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a
    agriculturii, care a permis ca acum sa fie lucrate doar
    “aproximativ 3,5 milioane de hectare din cele 10 milioane de
    hectare de teren arabil”. Saptamana trecuta, ministrul finantelor a
    propus, din motive ce tin de veniturile insuficiente la buget, ca
    proprietarii de terenuri agricole care nu le exploateaza sa fie
    supusi unor impozite penalizatoare, insa ideea se afla inca la
    stadiul de proiect. Acum, un proprietar de terenuri arabile situate
    in extravilan plateste un impozit anual la bugetul local in valoare
    de 36 pana la 43 de lei pe hectar.

    Primul aspect care trebuie reglementat pentru a avea o
    agricultura functionala este stabilirea unei directii generale pe
    care sa o urmeze toate politicile, argumenteaza proprietarul
    Cerealcom Dolj. “Trebuie sa avem o strategie pe termen lung,
    asumata de toate partidele, pentru ca o data la patru ani, cand se
    produce schimbarea la nivelul ministerului, sa nu mai existe
    contradictii la nivel legislativ”, este de parere si Nicolae
    Sitaru, presedintele Asociatiei Cultivatorilor de Cereale si Plante
    Tehnice din Ialomita.

  • Va scumpi Prima Casa 2 apartamentele? Ce parere ai?

    Anuntat ca unul din pilonii de baza ai programului de lupta
    impotriva crizei economice, programul Prima Casa a dus la o animare
    a pietei rezidentiale. Din pacate, doar atat. Pana la inceputul
    lunii februarie, circa 13.800 de cumparatori obtinusera garantarea
    unui credit pentru achizitionarea unei locuinte, potrivit datelor
    comunicate de catre Fondul National de Garantare a Creditelor
    pentru IMM (FNGIMM).

    Majoritatea locuintelor in cauza nu reprezinta insa constructii
    de la zero sau recent finalizate, iar acesta e unul dintre
    aspectele semnalate de catre dezvoltatori, consultanti imobiliari
    sau constructori deopotriva: gandit ca un program de stimulare a
    constructiilor noi, Prima Casa a dus de fapt la intensificarea
    tranzactiilor cu apartamente vechi, inclusiv din cauza pretului mai
    mic al acestora comparativ cu cel al locuintelor noi. Deplasarea
    centrului de greutate spre constructiile noi a fost considerata
    deci de actorii pietei imobiliare ca o modificare necesara a
    programului, iar aceasta modificare, potrivit graficului asumat de
    catre autoritati, ar trebui sa fie pusa in practica incepand cu
    jumatatea lunii februarie.


    Lucrurile nu sunt insa atat de simple pe cat par. “Cu exceptia
    caselor, constructiile noi nu pot fi stimulate, deoarece este
    foarte greu sa se finanteze direct clientii pentru apartamente
    intr-un bloc nou”, considera Ionut Bordei, directorul
    departamenteului rezidential din cadrul CBRE Eurisko. “Asta s-ar
    putea face daca avem toti clientii odata – ceea ce este visul
    oricarui dezvoltator, dar e in acelasi timp SF. Oricum, s-ar putea
    rezolva daca banii din credit vin pe parcursul constructiei, nu la
    sfarsit; altfel nu se poate rezolva problema finantarii blocului”,
    adauga Bordei.


    Problema semnalata de consultantul imobiliar, dar si de alti
    consultanti si reprezentanti ai dezvoltatorilor este ca o finantare
    bancara pentru achizitia unei locuinte noi se acorda, de regula,
    atunci cand proprietatea poate fi intabulata, adica atunci cand
    constructia este deja intr-un stadiu avansat. Pana la acel punct,
    dezvoltatorul trebuie sa construiasca folosind fondurile proprii si
    un avans platit de cumparator, avans care este mai redus decat cel
    acordat in cazul unui credit ipotecar clasic. Chiar si asa,
    Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania, afirma
    ca “in acest moment, dezvoltatorii sunt fericiti si cu un avans mic
    si cu o promisiune de garantare a imprumutului”.

    O alta neclaritate legata de modalitatile prin care ar putea fi
    stimulata achizitia de locuinte noi tine de faptul ca acordarea
    imprumutului se face dupa instaurarea unei ipoteci de gradul I pe
    locuinta ce urmeaza a fi achizitionata, care este insa deja
    ipotecata de catre banca care finanteaza dezvoltatorul proiectului.
    Consultantii imobiliari spun insa ca aceasta problema are o
    rezolvare mai usoara, bancile ce finanteaza clientii final fiind
    dispuse sa accepte, pentru cateva zile, o ipoteca de rang II.

    O alta cerinta venita dinspre piata imobiliara este legata de
    majorarea plafonului de garantare, variantele luate in calcul de
    catre autoritati fiind cuprinse intre 70.000 si 100.000 de euro,
    fata de 60.000 in prezent. “O crestere a plafonului la 80.000 de
    euro sau chiar mai mult ar debloca si segmentul de apartamente cu
    trei camere, nu doar cele de garsoniere si doua camere”, spune
    Laurentiu Plosceanu, presedinte al Asociatiei Romane a
    Antreprenorilor din Constructii (ARACO).

    Cresterea plafonului de garantare ar putea avea insa si un efect
    nedorit pentru potentialii cumparatori: o scumpire apartamentelor
    din segmentul locuintelor vechi si cel putin o oprire a scaderii la
    preturile apartamentelor noi, in contextul in care multi
    dezvoltatori au incercat, in ultimele luni, sa reduca preturile
    astfel incat sa se apropie cat mai mult de suma garantata de catre
    stat.

  • Gripa porcina, norocul asiguratorilor

    Nu o data s-a intamplat ca in momentul in care era anuntata
    aparitia unui nou virus si a unei noi pandemii sa apara numeroase
    voci care sa sustina teoria conspiratiei, potrivit careia totul nu
    este altceva decat o scorneala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii,
    care incearca sa faca rost de bani de pe urma vanzarilor de
    medicamente, a serviciilor de ingrijire medicala sau a politelor de
    sanatate. Indiferent daca este sau nu adevarat, un lucru este cert:
    astfel de momente arata cresteri clare in vanzarile companiilor
    producatoare de medicamente, ale clinicilor private si chiar si in
    afacerile companiilor care vand asigurari de sanatate. Aproape
    7.000 de cazuri de gripa porcina au fost confirmate pana acum la
    noi, ceea ce inseamna alte zeci de mii de noi potentiali clienti.
    |n multe cazuri, companiile de pe piata de profil au inceput deja
    sa adune castigurile – farmaciilor nu le-a mers prea rau anul
    trecut, iar clinicile private incep sa atraga tot mai multi clienti
    individuali. {i in asigurari lucrurile au inceput sa se miste, insa
    cu o forta mult mai mica.

    Pe aceasta piata, primii care au inteles ca din isteria creata
    de virusul AH1N1 poate iesi un castig frumos au fost bulgarii de la
    Euroins, care au lansat la inceputul anului un produs de asigurare
    care acopera cheltuielile in cazul imbolnavirii cu gripa noua.
    Polita, valabila incepand cu a saptea zi de la incheierea
    contractului, a fost introdusa sub forma unei clauze suplimentare
    la asigurarea de accidente, iar prima este cuprinsa intre 30 si 35
    de euro pe an. |n cazul spitalizarii, asiguratul primeste 20 de
    euro pe zi, pentru maximum 45 de zile. Asigurarea ofera si
    despagubiri pentru convalescenta de dupa spitalizare, in valoare de
    15 euro pe zi, pentru maximum 60 de zile. |n cazul decesului
    persoanei asigurate, despagubirea este de 5.000 de euro. Suma nu
    este uriasa, insa impactul mediatic pe care l-a avut semnalarea
    aproape zilnica a unor noi cazuri de gripa a fost foarte mare. Desi
    initial polita era valabila doar pe teritoriul Romaniei, interesul
    brusc si crescut al romanilor i-a facut pe cei de la Euroins sa
    extinda aria de valabilitate si pentru strainatate, prima fiind de
    70 de euro, in acest caz.

    “Cred ca mai castigate ies clinicile private si companiile
    producatoare de medicamente. Mai putini sunt aceia care isi incheie
    si o polita de sanatate pentru ca prefera sa urmeze tratament sau
    sa faca un vaccin”, spune Sanziana Maioreanu, directorul general al
    companiei de asigurari Signal Iduna, specializata in vanzarea
    asigurarilor de sanatate. {i totusi, in doar o luna, Euroins a
    vandut peste 400 de polite impotriva virusului AH1N1. Un semnal
    clar ca pana cand virusul nu va disparea, nici vanzarile nu vor
    intra pe o panta descendenta.

  • A doua explozie a cotatiilor la SIF-uri

    Ultimii cinci ani, din istoria de 15 ani a Bursei de Valori
    Bucuresti, au fost dominati de o maniera categorica de cele cinci
    societati de investitii financiare (SIF), si totul a inceput cu
    ridicarea in 2005 a pragului maxim de detinere de la 0,1% la
    1%.

    Aceasta decizie a transformat aproape peste noapte SIF-urile in
    vedetele Bursei, in conditiile in care, desi dispuneau de active
    foarte valoroase, erau un fel de fruct oprit pentru marii
    investitori din cauza ca pragul de 0,1% nu le permitea acestora sa
    plaseze sume mari, de ordinul milioanelor de euro.

    O noua majorare a pragului de detinere, de aceasta data de la 1%
    la 5%, ar duce jocul la un alt nivel si ar face din actiunile
    SIF-urilor una dintre principalele tinte din regiune, cu conditia
    ca pietele sa-si continue revenirea. Explicatia e simpla: daca la
    1% investitorii puteau sa investeasca sume relativ mari intr-un
    portofoliu valoros, care a fost aproape permanent subevaluat pe
    Bursa in ultimii ani, la 5% investitorii mari vor putea sa aiba si
    un oarecare control asupra acestui portofoliu, care valoreaza circa
    1,76 miliarde de euro, sa se implice in administrarea lui si sa
    incerce sa obtina profituri mai mari decat pana acum.

    “Ridicarea pragului la 5% ar putea fi un nou catalizator pentru
    SIF-uri, dar asta mai depinde de un lucru, respectiv rezolvarea
    chestiunii privind votul concertat. Fondurile de investitii straine
    nu vor sa auda de SIF-uri pana ce nu se rezolva aceasta problema,
    dupa ce au investit bani in SIF-uri, iar drepturile le-au fost
    incalcate”, explica Laurentiu Floroiu, director de operatiuni la
    firma de brokeraj EFG Eurobank Securities, una dintre cele mai mari
    de pe piata locala.

  • Reteta proprietarului Blue Air pentru afaceri de jumatate de miliard de euro

    Toate afacerile lui Nelu Iordache sunt legate de drumuri. Pe
    pamant sau prin aer. Nici nu e de mirare ca a angajat un pilot sa i
    le conduca. Gheorghe Racaru (foto), fostul director al Blue Air si
    actualul strateg al afacerilor lui Iordache, considera 2010 un nou
    inceput. Anul trecut, cand Racaru s-a mutat de la Blue Air la
    conducerea grupului de firme controlat de Nelu Iordache, a insemnat
    si startul mai multor afaceri noi, iar cifra de afaceri de anul
    trecut, de 500 de milioane de euro, nu le include si pe acestea, ci
    doar pe cele existente deja in 2008. Oricum, atat 2009, cat si 2010
    sunt ani speciali pentru grupul de firme construit de Iordache in
    ultimii 20 de ani, aflat intr-o dinamica aproape surprinzatoare
    pentru un an ca 2009, an in care cuvantul de ordine pentru toata
    lumea a fost prudenta.

    In afacerile lui Iordache, nu prea este liniste. Urmeaza mutarea
    tuturor operatiunilor intr-o cladire proprie, inregistrarea tuturor
    afacerilor intr-un holding in afara tarii, precum si deschiderea
    unor noi linii de business. In fond, de ce nu? Companiile sunt in
    crestere, 2009 a adus putin profit, iar viitorul suna destul de
    bine: anul acesta, grupul va finaliza constructia cele mai inalte
    sosele din Romania si va pune prima baza a unei companii aeriene
    romanesti in afara tarii.

    Romstrade si Blue Air sunt inima holdingului lui Nelu Iordache.
    Dar, cu toate acestea, pe masa din biroul lui Gheorghe Racaru nu
    este o macheta de autostrada sau de avion. Este un mar, perfect, cu
    diametrul de 6,5 centimetri, care a crescut intr-un copac alaturi
    de alte 119 mere. Detalii pe care Gheorghe Racaru le da fara sa
    clipeasca, desi fostul pilot nu s-ar fi asteptat niciodata sa se
    ocupe de o livada. Si totusi, o face acum.