BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Povestea celor doua prietene care conduc afaceri de peste 4 mld. euro

    “Nu suntem in competitie, chiar suntem foarte bune prietene.” Mariana Gheorghe zambeste larg cand face aceasta afirmatie. O leaga multe de Liliana Solomon: copilaria la Cluj, studiile in strainatate, experientele de management de la Londra si nu numai, multiculturalitatea si mai ales administrarea, de cativa ani incoace, a doua dintre cele mai mari afaceri din Romania. Mariana Gheorghe si Liliana Solomon au privit impreuna in urma si si-au detaliat atat experientele ca CEO, precum si planurile de viitor, in prima editie a “Meet the CEO”, un eveniment BUSINESS Magazin care si-a propus sa aduca fata in fata membri marcanti ai comunitatii de business cu manageri si oameni de afaceri din diverse domenii.

    Cu o seara inainte de a veni la “Meet the CEO”, Mariana Gheorghe si-a dat seama ca va trebui sa faca o expunere a carierei sale, care implineste 30 de ani in 2010: “Nu imi vine sa cred ca a trecut atata timp, e foarte ciudat cand spui cu voce tare ca ai o experienta de 30 de ani si ca nu mai esti o tanara speranta pentru business”. Mariana Gheorghe vorbeste din prisma managerului cu o experienta complexa – care a inceput in industrie, in productia chimica, a continuat cu comert intern si international, apoi cu macroeconomie (fiind angajata la inceputul anilor ’90 in Ministerul de Finante), iar de la mijlocul anilor ’90 cu banking in cadrul BERD: “Cei 14 ani de banking la Londra au fost cea mai lunga etapa din cariera mea, care a marcat foarte mult profilul meu de profesionist, dar si personalitatea si cariera in final”.

    Iar daca in urma cu ceva ani Mariana Gheorghe se gandea ca la 50 de ani s-ar putea retrage din business (“in Vest, bancherii mai reduc din motoare la 50 de ani”), chiar in jurul acelei varste a fost recrutata de unul dintre clientii cu care lucra ca bancher BERD in acea vreme, OMV: “Asa a inceput cea mai mare aventura din viata mea si nu este doar un alt job, ci un job la care, cand mi s-a oferit, am reactionat: wow, pot sa fac eu asta?”.

    Mariana Gheorghe conduce deja de patru ani OMV Petrom si tot in seara dinaintea evenimentului “Meet the CEO” si-a dat seama ca nu a fost niciodata in postura de a-si cauta un alt job: “Niciodata nu am trimis CV-ul unui head-hunter; pentru ca totdeauna am facut totul din pasiune, nu am simtit nevoia de schimbare, ci doar am acceptat oportunitatile care mi s-au oferit”. Iar cand isi descrie cariera, Mariana Gheorghe foloseste cuvintele “diversitate si schimbare”: “de fiecare data am invatat ceva nou, dar niciodata nu am trecut de la alb la negru, niciodata nu am facut o miscare fara sa am un fundament pe care sa construiesc urmatoarea miscare de cariera”.

     

  • Semne bune pentru imobiliare

    Inceputul de an a adus semnarea a doua contracte semnificative
    de inchiriere a unor spatii de birouri din Capitala, dupa o
    perioada de seceta in 2009: Raiffeisen Bank si-a prelungit sederea
    in Charles de Gaulle Plaza din Bucuresti, iar Rompetrol si-a adunat
    toti angajatii in proaspatul inaugurat City Gate. Cele doua
    tranzactii i-au facut pe multi consultanti sa afirme ca 2010 va fi
    mai bun pentru segmentul de birouri, dar si pentru segmentul de
    spatii logistice si industriale.

    O tranzactie semnata chiar inainte de Anul Nou – inchirierea a
    10.000 de metri patrati in Bucharest West de catre Antalis, o
    companie specializata in distributia de hartie tipografica – si una
    in luna ianuarie – Saint Gobain, din industria sticlei, a inchiriat
    3.200 de metri patrati in acelasi proiect – au fost interpretate ca
    semne bune pentru piata, fie si macar pentru faptul ca “2009 a fost
    un an foarte slab si 2010 nu are cum sa fie la fel”, dupa cum
    sustine Gabriel Chimisliu, vicepresedinte al The Advisers Knight
    Frank si cel mai experimentat broker din segmentul logistic.

    Cu toate ca tranzactiile cu spatii de productie si depozitare nu
    au fost la fel de afectate de criza ca restul activitatii de pe
    piata imobiliara, efecte s-au vazut si aici. Cel mai vizibil se
    refera la stocul de spatii disponibile in Bucuresti, cel mai mare
    pol logistic din tara. Gradul de disponibilitate a ajuns la
    sfarsitul anului trecut la un record de 12%, dupa ce in perioada de
    boom economic nu mai era de gasit niciun spatiu disponibil.
    Segmentul de spatii logistice si industriale este, in mod evident,
    in stransa legatura cu mersul general al economiei.

    Un alt efect al crizei a fost disparitia aproape totala a
    cererii pentru spatii industriale. Inceputul lui 2010 a readus insa
    in piata atat producatorii, cat si companiile care cauta noi
    depozite. “Sunt companii care se uita acum in piata, diferenta
    majora fata de anul trecut fiind ca nu mai umbla ca gainile fara
    cap. Si-au dat seama unde se afla, cu cat le-au scazut afacerile,
    ce cheltuieli au, ce bugete si-au intocmit si ce isi doresc”, spune
    Viorel Opait, managerul diviziei de spatii industriale din cadrul
    Colliers International, companie care a intermediat cele doua
    tranzactii cu spatii din Bucharest West si cel mai recent contract
    de inchiriere a unor spatii logistice.

  • Reportaj: Cum s-a vazut lansarea Duster, la concurenta cu concertul lui Justin Timberlake

    Undeva la jumatatea avionului, pe scaunele dinspre coridor ale
    randurilor 22-23, patru barbati pe la 50 de ani se veselesc nevoie
    mare.

    “Aici e zona directorilor”, spune cel mai in varsta dintre ei,
    in timp ce ii saluta pe unii dintre ziaristii care incearca sa isi
    gaseasca un loc pentru bagajul de mana in avionul
    supraincarcat.

    Dan Mihoc, Brent Valmar, Cristian Helvig si Paul Badea glumesc
    permanent pe parcursul celor 40 de minute, cat dureaza zborul
    Zürich-Geneva. Nici nu ar fi greu sa fie asa, pentru ca cei patru
    se cunosc inca din anii ’90, cand piata auto insemna cateva mii de
    masini noi vandute si afaceri de cateva milioane de euro. Erau in
    piata si in anul 2007, cand vanzarile de masini noi treceau de
    350.000 de bucati, dar au trait si deziluzia prabusirii la mai
    putin de 150.000 anul trecut si, foarte probabil, si mai putin anul
    acesta.

    “Sa vedem ce o sa se mai intample si anul asta, ati vazut ca a
    inceput bine programul Rabla.” Afirmatia facuta cu jumatate de gura
    de Brent Valmar, seful celui mare importator, Porsche Romania, in
    timp ce astepta alaturi de amicii sai bagajele la banda numarul
    trei a aeroportului din Geneva, vizeaza cele 10.000 de masini deja
    casate de romani in prima saptamana a programului de stimulare a
    parcului auto prin prime de casare (cunoscut popular ca programul
    Rabla).

    “Nu am niciun dubiu ca in conditiile si la pretul de care se
    vorbeste si masina asta noua de la Dacia o sa fie un succes. Chiar
    daca o sa ia o parte dintre clientii Sandero. Dar mai vorbim maine
    despre asta, ne vedem la Dacia la stand, vine si Tariceanu”, imi
    spune Valmar si le face semn amicilor sai ca ii prinde din
    urma.

  • Paradoxul pensiilor private: numarul participantilor creste desi sunt mai multi someri

    La sfarsitul anului 2008, fondurile de pensii private
    obligatorii aveau putin peste patru milioane de participanti. La
    acelasi moment, in Romania erau aproximativ 400.000 de someri. Dupa
    un an, cresteri si de o parte si de cealalta: 4,5 milioane de
    persoane care contribuiau la sistemul de pensii private obligatorii
    si peste 700.000 de oameni ramasi fara un loc de munca. Datele sunt
    evident contradictorii, atat timp cat, pe masura ce au aparut
    oameni care ieseau de pe piata muncii, angajatorii au sistat in mod
    firesc platile in conturile de pensii private ale fostilor
    angajati, iar fondurile au ramas cu mai putini participanti
    activi.

    Cum se explica atunci fenomenul? “O parte dintre nou-intratii
    participanti sunt, probabil, absolventi de facultate care au apucat
    sa se angajeze in ciuda faptului ca in multe companii au avut loc
    concedieri”, a spus Mircea Oancea, presedintele Comisiei pentru
    Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in cadrul
    seminarului organizat de Mediafax, “Mediafax Talks About Private
    Pensions”. In afara de absolventii care, intr-o forma sau alta, au
    intrat pe piata muncii in ultimul an, mai trebuie adaugati si cei
    ale caror contributii au fost reluate odata ce s-au reangajat,
    pentru ca in timp ce un numar semnificativ de companii din piata au
    renuntat la o parte din angajati, altele au continuat sau chiar au
    inceput recrutarea. Cifrele arata insa ca numarul celor angajati in
    ultimul an nu a fost mai mare decat al celor concediati, motiv
    pentru care inca ramane surprinzatoare evolutia numarului de
    participanti.

    Desi nu vorbim de cresteri exponentiale, numarul participantilor
    la pilonul al doilea de contributii s-a majorat anul trecut cu mai
    mult de 10.000 pe luna. Implicit, a crescut si valoarea activelor
    nete administrate – de la 832 de milioane de lei la sfarsitul
    anului 2008 la 2,3 miliarde de lei un an mai tarziu.

    Cresteri – desi mai mici – s-au observat si la fondurile care
    administreaza pensii private facultative (pilonul al treilea al
    sistemului), segment ce insa nu a luat suficient avant, desi a fost
    lansat inaintea celui obligatoriu. De la sfarsitul anului 2008 si
    pana la finele lui 2009, circa 36.000 de participanti au incheiat o
    pensie facultativa, iar aproximativ 200.000 de persoane detin acum
    un astfel de produs. Criza a avut o influenta vizibila, avand in
    vedere ca multi dintre contributori aveau trecut in pachetul
    extrasalarial un astfel de beneficiu, platit de angajator. Odata cu
    regandirea pachetelor salariale, au fost eliminate o serie de
    beneficii, printre care si pensiile facultative. Desi aveau
    posibilitatea de a prelua platile lunare in locul angajatorului,
    multi dintre beneficiari au decis sa opreasca platile, care vor fi
    reluate, cel mai probabil, odata cu calmarea apelor in
    economie.

  • De ce se va scumpi zaharul

    La prima vedere, titlul si primul paragraf s-ar putea
    contrazice: unul se refera la cresteri de pret, iar celalalt la
    concurenta unor produse mai ieftine. Nu e nicio greseala. Pretul la
    zahar are toate sansele sa creasca, pentru ca pretul de bursa al
    zaharului nerafinat este mare, sustine Ioan Armenean, director
    general al fabricii Zaharul Ludus.

    Un pret mai mare al materiei prime – melasa sau zaharul brut –
    ce se prelucreaza in fabricile din tara se va transfera la raft, in
    pretul final. Pe de alta parte insa, fabricile europene pot invada
    piata cu produse mai ieftine decat zaharul produs local, astfel
    incat fabricile autohtone sunt prinse de cele doua constrangeri de
    pret ca intr-o menghina. “Incepand din acest an nu mai avem nicio
    facilitate pentru a cumpara zahar brut din Brazilia, rafinariile
    fiind nevoite sa cumpere la pretul pietei zahar din tarile APC
    (Africa, Pacific, Caraibe)”, declara directorul general al Zaharul
    Ludus, companie ce si-a dublat cifra de afaceri in prima jumatate a
    anului trecut, fata de perioada corespunzatoare a anului 2008,
    ajungand la 9,7 milioane de euro si un profit de 800.000 de
    euro.


    De ce s-a produs aceasta schimbare? In urma ultimelor decizii
    ale Uniunii Europene, procesatorii trebuie sa negocieze in nume
    propriu contractele, iar rafinatorii romani nu au relatii
    comerciale de durata stabilite cu marii producatori de zahar.
    }arile din zona ACP sunt in majoritate foste colonii britanice, cu
    firme ce detin de zeci sau chiar sute de ani culturi. In fata lor,
    reprezentantii procesatorilor romani au putine sanse de negociere.
    “In urma acestei schimbari, rafinatorii romani au contractat
    licente doar pentru 100.000 de tone zahar brut, fata de 330.000 de
    tone, cat negociasera anul trecut”, a declarat Emilian Dobrescu,
    reprezentantul Agrana in Romania, cea mai mare companie de profil
    de pe piata locala, cu o cifra de afaceri de 163 de milioane de
    euro in 2008.

    Rezultatul faptului ca au fost contractate volume mai mici e
    clar: cele sase fabrici de zahar din Romania vor avea mai putin de
    lucru. Motivul pentru care procesatorii autohtoni au contractat
    pentru 2010 licente pentru o cantitate de trei ori mai mica decat
    anul trecut este pretul mare al tonei de zahar brut pe piata
    mondiala, care a ajuns chiar si la 600 de euro pe tona. “Pretul
    zaharului a ajuns la un maxim istoric, dar este un fenomen ciclic,
    influentat de mai multi factori”, explica Dragos Dima, consultant
    in domeniul agriculturii. Conteaza cat de performante au fost
    culturile – daca recolta e slaba, preturile urca. E important si de
    cat de mult zahar are nevoie pentru consumul intern tara
    producatoare, care vinde doar ce ii prisoseste, dar un rol
    important il joaca si speculatorii – care pot fi interesati sa faca
    stocuri mari in speranta unor castiguri ulterioare.

  • Cele mai tari masini lansate la Geneva (GALERIE FOTO)


    Printre cele mai importante lansari se numara cele ale Audi A1,
    doua noua modele de la Nissan precum si mai multe facelift-uri,
    printre care seriile 3 si 5 de la BMW, Toyota Auris sau Opel
    Corsa.

    Ramaneti pe www.businessmagazin.ro pentru ultimele amanunte legate
    de lansarea Dacia Duster.

  • Revin cresterile de salarii

    “La nivelul intregii piete, putin peste 70% dintre companii au
    dat anul trecut salarii mai mari decat in 2008”, spune Ruxandra
    Stoian, partener in cadrul companiei de consultanta
    PricewaterhouseCoopers. Daca pana anul trecut cele mai darnice
    companii erau cele din sectorul financiar-bancar, in 2009 au fost
    detronate nu numai de un domeniu, ci de trei – farma, industrie si
    IT. Potrivit studiului HR Barometer, realizat de
    PricewaterhouseCoopers in luna decembrie 2009, 85% dintre
    companiile farmaceutice au acordat majorari salariale anul trecut.
    Angajatii acestor companii au fost printre cei mai protejati din
    intreaga piata si in ceea ce priveste politicile de concedieri, in
    conditiile in care companiile de profil nu au fost atat de puternic
    lovite de criza incat sa fie nevoite sa trimita oameni acasa.

    Urmatoarele categorii de angajati care in 2009 au castigat mai
    bine decat in 2008 au fost cei din industrie si IT. In ceea ce
    priveste salariile din sectorul financiar, doar 60% dintre
    angajatori au aprobat mariri. Fata de anii trecuti, cand erau
    considerate exceptionale cazurile in care salariile erau inghetate
    de la un an la altul, diferenta este destul de mare. “A avut loc o
    trecere brusca a sectorului financiar de la vedeta cresterilor
    salariale la o zona mai degraba moderata din acest punct de vedere.
    Anul trecut a fost pentru prima oara cand s-a intamplat acest
    lucru”, observa Ruxandra Stoian.

    In mod evident, majorarile mentionate in barometrul
    PricewaterhouseCoopers nu au fost aplicate la nivel general, ci in
    mod selectiv, fie ca instrument de retentie, fie sub forma unor
    bonusuri de performanta pentru o anumita parte a angajatilor.

    Tot selectiv au fost acordate si beneficiile extrasalariale,
    precum tichetele de masa sau accesul la masina si telefonul de
    serviciu. In companiile din sectorul financiar, spre exemplu,
    directorii de resurse umane au eliminat tichetele de masa acordate
    managerilor, insa le-au pastrat pe cele pentru restul angajatilor.
    De asemenea, o companie din zece a renuntat la asigurarea de viata
    sau accident, iar accesul nelimitat la masina si telefonul de
    serviciu au devenit din 2009 limitate.

    Interesant este si faptul ca primele anuale traditionale, precum
    al 13-lea salariu, prima de Craciun, Paste sau de concediu au ramas
    in pachetele celor mai multi angajatori si vor continua sa ramana
    si in 2010. Unii angajatori au reusit sa pastreze intacte pachetele
    de beneficii extra in urma renegocierii cu furnizorii. Acestia au
    fost de acord sa ofere reduceri mai mari companiilor daca urmau sa
    fie promovate in randul angajatilor. Alti angajatori au preferat sa
    blocheze angajarile noi si sa reduca, astfel, o serie de costuri
    suplimentare.

  • Cine a avut cele mai mari cresteri salariale in 2009


  • Carpatair va zbura din Craiova spre Italia

    Zborurile vor fi operate cu o frecventa de doua ori pe
    saptamana, in zilele de marti si vineri. Pentru primele zboruri,
    pretul unui bilet ‘dus’ este de 49 de euro plus taxe. Zborurile nou
    anuntate vor fi efectuate cu aeronave de tip Fokker 70.

    In prezent zborurile pentru Milano si Roma sunt efectuate zilnic
    prin intermediul HUB-ului de la Timisoara. Prin lansarea zborurilor
    directe din Craiova, compania aeriana Carpatair isi extinde
    prezenta pe aeroporturile din Milano si Roma cu inca patru zboruri
    saptamanale, ajungand astfel la 8 zboruri saptamanale pentru
    fiecare aeroport. In Romania, Carpatair opereaza pe 10 aeroporturi
    interne, Craiova fiind al treilea oras dupa Timisoara si Bucuresti
    pentru care compania a lansat zboruri directe catre Italia.

  • Calea Victoriei – povestea unei strazi care nu vrea sa moara

    Calea Victoriei, numarul 14, colt cu Strada Lipscani.
    Intersectia a doua din cele mai cunoscute artere, primele
    mentionate cand vine vorba de existenta unei zone de comert
    stradal, plina cu magazine ale brandurilor cunoscute la nivel
    international. Nu si in Bucuresti, si asta deoarece zona este plina
    de contraste.

    “Orice produs la 3,9 lei”, aceasta este denumirea cu care este
    cunoscut magazinul aflat la intersectia dintre cele doua artere. Un
    melanj de produse, de la icoane, brichete si pixuri la gablonzuri,
    articole de uz casnic in bucatarie sau imbracaminte, toate isi
    asteapta cumparatorii, iar una dintre vanzatoare spune ca perioada
    de criza a prins bine la vanzari. Langa, un alt magazin rupt parca
    din perioada de dinainte de Revolutie vinde cizme, posete de dama
    si alte articole de imbracaminte si incaltaminte.

    Peste drum, un magazin care tinteste clientii cu venituri medii
    si ridicate, iar un pic mai sus, pe portiunea din Calea Victoriei
    unde se afla mai multe hoteluri de patru si cinci stele, putem gasi
    posete la preturi ce incep la cateva sute de lei sau ceasuri de
    zeci de mii de euro.


    Toate aceste magazine incearca sa supravietuiasca in zona care
    ar trebui sa fie sinonima cu comertul stradal din Bucuresti.
    Primele, cele cu produse ieftine, par a o duce insa mai bine.

    “Da, Calea Victoriei este mai goala acum comparativ cu perioada
    de dinainte de criza, din punctul de vedere al numarului de
    clienti”, recunoaste Alexandru Preda, senior broker in cadrul
    diviziei de retail a Colliers International si unul dintre cei mai
    experimentati agenti de inchiriere a spatiilor comerciale stradale
    din Capitala. Goliciunea arterei vine si dupa ce o serie intreaga
    de magazine s-au inchis, plecand de la cea mai importanta victima a
    crizei, magazinul Hugo Boss, si pana la magazinele Versace Jeans
    Couture, Escada sau La Perla.