Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cat de periculoasa este mancarea fast-food?

    De la inceputul anului, Guvernul a supus dezbaterii publice
    proiectul introducerii unei taxe pe viciu, care se referea si la
    produsele de tip fast-food. Daca aceasta ar intra in vigoare,
    influenta asupra comportamentului de consum va fi cat se poate de
    nesemnificativa, sustin specialistii chestionati de BUSINESS
    Magazin.

    “Taxa pe acest tip de produse nu are rolul de a educa, pentru
    ca, in lipsa unor demersuri puternice de educare, orice masura
    punitiva nu poate da efectele scontate”, sustine profesorul
    Gheorghe Mencinicopschi, directorul stiintific al Institutului de
    Cercetari Alimentare (ICA). Mencinicopschi aminteste de exemplul
    legii referitoare la alimentele care pot fi comercializate in
    incinta scolilor. In acel caz, interdictia de vanzare a produselor
    fast-food nu s-a corelat cu niciun fel de educatie a parintilor si
    a copiilor in privinta alimentatiei, asa incat acestia trec strada
    si isi cumpara in continuare tot gustari “nesanatoase”. “Parintii
    trebuie sa fie exemple, urmand ca, prin cunostintele lor si prin
    exemplul lor personal sa ii instruiasca pe copii. In aceeasi
    postura de educatori trebuie sa se regaseasca si gradinitele,
    scolile, universitatile si mass-media”, sustine profesorul.

    Intarind spusele sefului ICA, nutritionistul Marius Preda
    considera ca introducerea taxei pe fast-food are in vedere numai
    aducerea unor venituri suplimentare la bugetul sanatatii si nu
    reflecta nicidecum o grija brusca fata de starea de sanatate a
    oamenilor. “Pentru ca fast-food-ul a intrat deja in viata multora,
    o eventuala crestere a preturilor ca efect al taxei nu va reusi sa
    limiteze preferinta consumatorilor pentru acest gen de produse”,
    spune Preda.

  • Romania, cel mai mare datornic la FMI

    Valoarea datoriei catre FMI a Romaniei, la 1 aprilie 2010, era
    de 8,26 miliarde DST (9,32 miliarde de euro). Ucraina avea de
    platit 7 miliarde DST (7,9 mld. euro), dintr-un credit stand-by
    total de 11 miliarde (12,41 mld. euro), iar Ungaria era datoare cu
    7,63 miliarde DST (8,61 miliarde de euro), dintr-un credit stand-by
    de 10,53 miliarde (11,9 mld. euro). Acordul de imprumut al Ungariei
    cu FMI expira in octombrie 2010, iar al Ucrainei in noiembrie
    2010.

    Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
    2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
    euro la cursul de atunci), din care mai sunt disponibili, pana la
    expirarea liniei de credit, 3,18 miliarde DST (3,58 miliarde de
    euro).

    Raportul FMI precizeaza ca valoarea indatorarii Romaniei
    reprezinta 802% din cota de participare a ]arii la contul general
    de rezerve ale Fondului – cel mai mare procentaj la ora actuala.
    Urmatoarele clasate sunt Ungaria si Letonia, unde valoarea datoriei
    reprezinta sapte ori cota de participare, respectiv Islanda si
    Ucraina, unde valoarea datoriei reprezinta de peste cinci ori cota
    de participare.

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
    membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48% din total).

    La 1 aprilie, FMI avea in derulare 21 de acorduri de imprumut
    stand-by, in valoare totala de 56,77 miliarde DST (64 miliarde de
    euro). Tarile beneficiare datorau in total Fondului, la aceeasi
    data, 32,81 miliarde DST (37 miliarde de euro).

  • Are FMI o strategie de iesire din criza?

    Problema e ca FMI nu va mai putea sa ramana multa vreme
    indulgent cu tarile pe care le finanteaza, fiindca risca sa nu mai
    aiba fonduri pentru viitoarele crize, care vor veni probabil din
    Japonia sau China, afirma economistul Kenneth Rogoff, profesor de
    economie si politici publice la Harvard.

    “Intrebarea pentru FMI in Europa nu este daca are un plan viabil
    de implicare, ci daca are o strategie viabila de iesire”, afirma
    Rogoff, intr-un comentariu distribuit de Project
    Syndicate
    .

    Daca Fondul isi pierde credibilitatea de catalist al reformei
    bugetelor, pachetele financiare generoase pentru tarile europene nu
    vor servi decat sa exacerbeze marea criza globala a datoriilor
    publice, care mocneste nu numai in Europa, ci si in SUA, Japonia si
    in alte zone, scrie economistul american. “Cresterea economica
    lenta, imbatranirea populatiei si deficitele publice in continua
    crestere formeaza un mix periculos.”

    Ca fost economist-sef al FMI, Kenneth Rogoff are toata
    autoritatea de a spune ca rolul de baza al FMI a fost, dupa al
    doilea razboi mondial incoace, de a sustine redresarea economiilor
    afectate de razboi, iar pana la actuala criza financiara, cele mai
    multe economii europene s-au considerat prea bogate pentru a se
    umili cerand asistenta financiara Fondului. Acum insa, dupa
    revenirea in forta a FMI in marile economii est-europene, din
    Ungaria si Romania pana in Ucraina, tarile zonei euro sunt de acord
    ca o implicare a institutiei nu este exclusa nici pentru Grecia,
    nici pentru Portugalia, Spania, Italia sau Irlanda, daca va fi
    nevoie.

    Revenirea Fondului are insa loc dupa ce “retorica populista din
    cursul crizei asiatice din anii ’90 l-a castrat”, determinand pana
    si tarile africane sa se fereasca de FMI ca de ciuma si sa prefere
    sa ia credite de oriunde din alta parte, de pilda din China. Daca
    decizia G20 de a creste de patru ori finantarea pentru Fond a
    rezolvat problema fondurilor, problema parghiilor FMI ramane insa:
    vechea severitate proverbiala a institutiei fata de indisciplina
    fiscala a debitorilor s-a dus.

    “Daca FMI ar impune conditii dure, ‘nemtesti’ pentru a da bani
    unei tari, ar risca sa provoace imediat opozitie si intrarea in
    incapacitate de plata a tarilor respective, ceea ce e ultimul lucru
    pe care si-l doreste. Pana acum, de pilda, s-a dovedit destul de
    bland in Europa de Est, sustinand programe care depind de proiectii
    optimiste atat asupra cresterii economice, cat si a restrictiilor
    bugetare”, sustine Rogoff.

    Or, FMI trebuie sa gaseasca o cale de a iesi din aceasta
    situatie, intrucat, chiar si cu resursele financiare majorate de
    care dispune, nu va putea face fata la infinit unor debitori carora
    li se tolereaza perpetuarea problemelor fiscale de frica de a nu le
    provoca incapacitatea de plata. In fond, si tari care au beneficiat
    de asistenta FMI au ajuns in incapacitate de plata: Argentina,
    Indonezia sau Uruguay sunt exemple recente, afirma economistul
    american.

    In cazul Romaniei, dupa cum stim, atitudinea FMI de la inceputul
    programului de imprumut stand-by de 12,9 miliarde de euro inceput
    in mai 2009 a fost de a accepta modificarea succesiva a tintelor de
    deficit bugetar, respectiv de a accepta, in premiera absoluta in
    istoria institutiei, folosirea a jumatate din fiecare transa de
    imprumut pentru finantarea deficitului bugetar, in loc de a cere ca
    toti banii sa fie folositi pentru sustinerea rezervei valutare.

    Comentariul lui Kenneth Rogoff poate fi ascultat printr-un

    click aici
    .

  • Topul celor mai scumpe frigidere la vanzare in Romania

    “In 2009, o partea importanta dintre cumparatorii de produse
    premium au inceput sa se orienteze catre o zona de mijloc, in timp
    ce o alta categorie si mai importanta a inceput sa aprecieze
    produsele ieftine”, a spus Dragos Salamac, Team Leader in cadrul
    Benq Romania. De altfel, completeaza acesta, chiar si multe marci
    considerate premium pana acum au inceput sa se adreseze prin
    anumite produse segmentului mediu de cumparatori.

    Oficialii companiei Altex, cel mai mare retailer de electronice
    si electrocasnice din Romania, sunt de parere ca principalul motiv
    pentru care comportamentul de consum s-a modificat sunt solutiile
    extrem de limitate de creditare. In aceste circumstante, resursele
    au fost si continua sa fie limitate, iar alegerea se transforma din
    placere in stres, adauga acestia, in timp ce decizia de cumparare
    presupune mai multe persoane (familia) si nu mai apartine
    individului. “De asemenea, calitatea produsului va fi un factor
    important si va trebui sa justifice mult mai mult pretul platit”,
    adauga oficialii Altex.


    Anul trecut, piata frigiderelor din Romania a fost de 127,1
    milioane de euro, in scadere cu 38,73% fata de 2008, cand a fost de
    207.4 milioane de euro, potrivit companiei de cercetare de piata
    GFK. “Dintre toate categoriile de electrocasnice, frigiderele au
    avut cea mai abrupta scadere in 2009”, a declarat Monica Iavorshi,
    CEO Arctic, precizand ca, dupa frigidere, au scazut vanzarile la
    masinile de spalat si mai apoi cele la aragazuri.

    “Sunt doua componente care au determinat scaderea pietei de
    aparate frigorifice: pe de o parte a scazut destul de mult si
    pretul – asta nu neaparat dintr-o reducere neta de pret, ci dintr-o
    revizuire a comportamentului de consum – si pe de alta parte, cu
    cat piata este mai matura, cu atat este mai afectata de criza”, a
    mai declarat acesta.

  • Cum se fabrica chips-urile

    Productia, in sine, este mai scumpa, pentru ca fata de
    condimentele artificiale, cele naturale sunt mai scumpe cu 30%.
    Atat conservantii cat si colorantii sunt de origine naturala – de
    la aroma de cascaval si pana la ardeiul rosu care coloreaza unele
    dintre variantele de chipsuri Chio. Compania mizeaza totusi pe
    faptul ca aceasta decizie strategica se va reflecta in cresterea
    vanzarilor. “Tinta pentru 2010 este sa crestem vanzarile cu 10%
    fata de rezultatele anului trecut”, spune Christian Rey, directorul
    general al Intersnack Romania.

    Noua fabrica dezvaluie raspunsuri la varii intrebari, pentru un
    vizitator care nu are tangenta cu productia de chipsuri. Spre
    exemplu, in hala dominata de un miros aprig de cartofi prajiti si
    in care temperaturile sunt suficient de inalte pentru ca angajatii
    (nu mai mult de 10 pe schimb) sa fie imbracati in bluze cu maneca
    scurta, cartoful parcurge un drum de cateva sute de metri pentru a
    ajunge in baxuri pline de pungi.

    La intrarea in fabrica, cartoful (cumparat de la unul din cei 30
    de fermieri ce au contract cu Intersnack) ajunge asa cum a fost
    luat de pe camp: cu pamant. Intra apoi in masinarii nebanuite unde
    este spalat, curatat (intr-o cuva centrifuga unde este “razuit”),
    feliat, taiat, ales apoi manual de lucratori (singurul loc in care
    angajatii ating ceea ce urmeaza sa fie chips), trecut prin baie de
    ulei incins, selectat (daca are defecte, un computer alege in
    functie de poze sa elimine chipsurile cu ajutorul unor jeturi de
    aer de pe linia de productie), ambalat in pungi cu azot (pentru ca
    oxigenul nu ar pastra produsul conform standardelor), iar dupa
    etichetare ajunge in cutii.

    Drumul pe care il mai are de parcurs pana la consumator
    continua: este incarcat, transportat, distribuit, ajunge pe
    rafturile magazinelor si apoi in cosurile cumparatorilor.

    Pe piata chipsurilor, care are o valoare anuala estimata de
    reprezentantii companiei la 100 de milioane de euro, mai sunt
    prezente companii ca Star Foods (parte din grupul Pepsi Americas,
    cu operatiuni pe piata romaneasca si in domeniul bauturilor
    carbogazoase), Europeean Food si Standard Snacks.

    Piata snacks-urilor include pe langa chipsuri din cartof si
    pop-corn, sticksuri, alune si seminte prajite. Valoarea vanzarilor
    anuale este estimata de Intersnack la peste 200 milioane de euro,
    cu un volum de 41.000 de tone.

    “Anul trecut consumul de snackuri sarate s-a redus cu un ritm
    estimat de noi la 8% in volum fata de 2008”, a spus Rey. Intersnack
    a raportat o cifra de afaceri de 37 milioane de euro pe 2009, in
    scadere fata de valoarea de 38 milioane de euro in 2008.

  • Cum arata cel mai nou mall din Romania (GALERIE FOTO)

    Cu o suprafata inchiriabila de 30.000 de metri patrati, Atrium
    Center Arad este invingatorul cursei cu mall-uri din oras, unde se
    anuntasere, inainte de declansarea crizei economice globale, nu mai
    putin de sase centre comerciale de mari dimensiuni. Intre timp,
    doar Armonia Arad (parc de retail avand ca principale ancore
    Carrefour si Flanco) a mai fost deschis.

    Desi s-a deschis la timp, potrivit termenului de inaugurare
    anuntat de catre dezvoltator, circa o treime din spatiile
    inchiriate de catre lanturile de magazine nu au fost deschise.
    “Unii comercianti aleg sa amane deschiderea unor magazine noi –
    chiar daca rateaza inaugurarea unor centre comerciale – evitand
    astfel sa functioneze pe perioada verii, cand vanzarile nu se
    asteapta sa fie spectaculoase”, comenteaza Georgiana Andrei,
    directorul diviziei de retail din cadrul companiei de consultanta
    Colliers International.

    In perioada urmatoare urmeaza a fi deschise magazine ale LC
    Waikiki, Jeans Club, Reserved, Cropptown, o sala de popice si
    biliard in luna mai iar operatorul de cinematografe Cinema City va
    deschide in luna august. Mall-ul are un grad de inchiriere de 92%,
    cei mai importanti chiriasi fiind Billa, C&A si New Yorker.

    “Chiar daca un aradean ar merge de sase ori pe an la Parndorf
    (n.red. un outlet din Austria), am pierde cateva vizite”, considera
    Adina Calinescu, country manager al Atrium Centers, dezvoltatorul
    proiectului. Mall-ul a facut, chiar cu o zi inainte de deschidere,
    obiectul unei tranzactii prin care Arcom, constructorul
    proiectului, a preluat 50% din acesta, tranzactia incluzand o
    componenta financiara de sase milioane de euro. Anterior, Michael
    Israeli, directorul general si unul dintre actionarii minoritati ai
    dezvoltatorului, preluase participatia fondului Carpathian de 75%
    din proiect. Atrium Centers mai are in plan dezvoltarea a trei
    mall-uri in Cluj – Napoca, Satu Mare si Baia Mare.

    In Arad ar mai fi trebuit sa fie dezvoltate AFI Palace, chiar pe
    trotuarul de vizavi de Atrium – proiectul nu a fost inca inceput –
    Galleria, centru comercial aflat in constructie, care ar urma sa
    fie deschis in 2011 potrivit ultimelor informatii disponibile, un
    mall Tiago si un alt parc de retail, dezvoltatorul celui din urma
    fiind si dezvoltatorul Militari Shopping Center din Capitala,
    proiect in care se afla singurul magazin local al Decathlon.

    Atrium Center Arad va fi ultimul mall care se va deschide in
    tara pentru cateva luni, 2010 fiind din acest punct de vedere un an
    sarac in materie de inaugurari de centre comerciale noi. Urmatorul
    mall care ar trebui deschis este Gold Plaza, in Baia Mare,
    inaugurarea fiind programata pentru toamna acestui an. Tot in acest
    an, BelRom ar mai trebui sa deschida doua parcuri de retail, in
    Drobeta Turnu Severin si in Botosani, Cocor Luxury Store ar urma sa
    se deschida in Capitala iar TriGranit a comunicat ca Polus
    Constanta va fi deschis la finalul anului.

  • Salariile compensatorii va scapa de procese (VIDEO)

    “In ultimul an, afacerile noastre au crescut substantial de pe
    urma cazurilor de conflicte de munca”, spune Carmen Stirbu, senior
    associate in cadrul casei de avocatura Schonherr si Asociatii.
    Multe companii au fost nevoite anul trecut sa apeleze la ajutorul
    caselor de avocatura pentru ca angajatii pe care i-au concediat
    le-au intentat proces.

    Cei mai multi au vrut sa urmeze calea cea mai putin costisitoare
    si au concediat oameni fara sa le dea cel putin un salariu
    compensatoriu, asa cum este legal. Drept urmare, angajatii i-au
    adus in instanta si, in cele mai multe cazuri, au avut si castig de
    cauza. “De obicei, angajatii sunt cei care castiga si, la nivel de
    manager, ajung sa ia de la companie intre sase si 12 salarii
    compensatorii”, mai spune Stirbu.

    In cazul in care este vorba despre concedieri colective,
    situatia este si mai grava, companiile putand ajunge sa aiba
    pierderi substantiale daca sunt obligate sa plateasca salarii
    compensatorii pentru zeci sau sute de angajati.

  • Doar un manager din 250 este bun (VIDEO)

    “Au aparut foarte multi candidati pe pozitii de management, dar
    la o calitate scazuta. Pentru un post pe care l-am avut liber, din
    250 de aplicatii, am reusit sa trimitem doar un singur om pe lista
    scurta”, spune Raluca Parvu, senior consultant business
    development, in cadrul companiei specializate in consultanta pe
    resurse umane BPI Group.

    Candidatii la pozitiile de management au devenit nu doar mai
    multi, ci si mai putin pretentioasi. Daca pana acum se lasau vanati
    de head-hunteri, acum ei sunt cei care ii cauta si accepta, in urma
    negocierilor, salarii cu pana la 30% mai mici decat cele pe care le
    cer in prima faza.

    Pe de alta parte, angajatorii au devenit mult mai pretentiosi si
    nu mai accepta, ca in 2007 sau in 2008, pe orice in companie.
    Tocmai de aceea, selectia este mult mai riguroasa si multi dintre
    candidati se dovedesc insuficient pregatiti pentru a conduce un
    departament sau o divizie dintr-o companie.

  • De la 1 aprilie, sanatatea costa si mai mult. Si nu e pacaleala

    Noul contract-cadru al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
    prevede, dincolo de actualizarea pretului medicamentelor la un curs
    valutar de 4,25 lei, fata de 4 lei, cel folosit in 2009, si
    modificarea pretului de referinta al compensatelor in functie de
    costul substantelor continute de medicament, unele dintre ele
    foarte scumpe. Cu alte cuvinte, va fi compensat doar cel mai ieftin
    produs din fiecare clasa terapeutica. “Aceasta desi, de exemplu,
    desi se adreseaza finalmente acelorasi afectiuni, zece produse ale
    unei clase terapeutice au efecte diferite”, afirma ingrijorata
    farmacista Ioana Cacovean.

    Presedintele Patronatului Farmacistilor din Romania considera ca
    noua metoda de compensare va pune in dificultate si cadrele
    medicale, care nu vor mai sti daca sa recomande un medicament
    adresat precis afectiunii respective si pentru care pacientul ar
    plati sau, dimpotriva, unul ieftin, dar mai putin specific pentru o
    anumita boala. “Fie ca este mai scump sau mai ieftin, fiecare
    produs are o reactivitate individuala, iar compensarea celui cu
    pretul cel mai mic va introduce o confuzie generalizata in sistem”,
    crede Cacovean, adaugand ca exista situatii cand starea pacientilor
    se poate agrava din astfel de cauze sau altele cand pacientul sa
    creada ca doctorul i-a gresit tratamentul.


    Medicii sunt de parere ca, pe langa cresterea de circa 6% venita
    din actualizarea cursului leu-euro, masura compensarii va duce la
    plata din partea pacientilor a unor sume chiar si de noua ori mai
    mari pentru anumite afectiuni, intrucat medicamentele alta data
    compensate cu 50-90% vor fi platite integral. Aceasta se va
    intampla daca proiectul de contract-cadru al Casei Nationale de
    Asigurari de Sanatate va fi aprobat de Guvern.

  • Revin tranzactiile in imobiliare?

    In 2003 asistam vanzarea Opera Center pe… nici nu mai stiu cat
    era, 25 de milioane de dolari?”, incearca avocatul Francisc Peli sa
    isi aduca aminte de prima tranzactie imobiliara de referinta de la
    noi, cumpararea cladirii de birouri Opera Center din Bucuresti de
    catre fondul CA Immo pentru 26,5 milioane de dolari. Rememorarea
    acelui moment este un punct firesc intr-o discutie despre nivelul
    actual al pietei de investitii, unde tranzactiile cu cladiri de
    birouri sau centre comerciale se masoara in sume de ordinul zecilor
    de milioane de euro, sume relativ mici daca sunt comparate cu
    recordurile de sute de milioane din 2007 si 2008.


    Avocatii specializati in real estate si activitatea lor pot fi
    un bun exemplu despre cat de dramatic s-au schimbat lucrurile in
    ultimul an. Implicati uneori alaturi de unii investitori inca de la
    inceputul unei tranzactii sau al unui proiect imobiliar – cum ar fi
    intregul ciclu de gasire a unui teren, cumpararea lui, obtinerea
    finantarii bancare, construirea si vanzarea proiectului catre un
    investitor – avocatii de business au fost parte activa a iuresului
    imobiliar transpus in sute de proiecte anuntate si incepute si prin
    tranzactii record. Iar perioada nefasta de la declansarea crizei
    le-a schimbat si lor viata.

    “De la jumatatea lui 2008, chiar si noi, avocatii, am avut un
    pic mai putin de lucru. Ultimul Craciun a fost mai relaxat daca
    facem comparatie cu perioada dinainte, dar este in continuare mult
    de munca”, declara Gabriel Biris, managing partner al casei de
    avocatura Biris Goran si unul dintre avocatii cu o mare experienta
    in imobiliare. Biris, care a fost implicat in mai multe tranzactii
    – cea mai importanta fiind recordul local, vanzarea Upground in
    2008 catre Deutsche Bank, intr-o tranzactie estimata la 340 de
    milioane de euro -, spune ca “se mai misca ceva” in piata de
    investitii, insa pe proiecte foarte specializate, cum ar fi cele
    logistice.

    Un volum foarte mic de tranzactii de investitii, de peste zece
    ori mai redus anul trecut fata de recordul din 2007, nu inseamna
    insa mai putin de munca, precizeaza Francisc Peli, partener in
    cadrul firmei PeliFilip si care a fost la randul sau implicat in
    mai multe tranzactii de referinta, precum vanzarea cladirii de
    birouri America House in 2008, pentru 120 de milioane de euro – un
    record la acea vreme – sau vanzarea aceluiasi ansamblu Upground,
    pentru care l-a asistat pe cumparator (fondul RREEF al Deutsche
    Bank), in vreme ce Biris l-a asistat pe vanzator, Ioannis
    Papalekas. “Inainte eram in <transaction mode>, intr-o vreme
    a dinamismului, cand era important sa impingi tranzactia inainte
    evaluand bine riscurile. In 2009 a venit decontul pentru
    tranzactiile respective, s-au materializat anumite riscuri si rolul
    nostru este acum sa inchidem astfel de riscuri.” Exemple pentru
    situatii de acest gen sunt contractele de inchiriere cu probleme,
    restructurarea finantarilor bancare sau litigiile pentru diverse
    proprietati – “lucruri care in valtoarea tranzactiilor de atunci
    contau poate mai putin pentru un investitor”.