BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Avem peste 600.000 de someri. Cati vor fi la anul?

    “Pe langa ce avem acum, sa ne mai asteptam la 200-300.000 de
    oameni si la anul”, spune taios Ion Giurescu, vicepresedintele
    Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
    Deja nimeni nu mai ia in gluma problema cresterii numarului de
    someri si nici nu isi mai permite sa treaca cu vederea acest
    aspect. O incarcatura in plus la buget, oricare ar fi el, este
    ultimul lucru de care aveam nevoie acum.

    Este insa o situatie greu de remediat, in conditiile in care se
    mai angajeaza doar pe ici-pe colo, iar de dat afara personal inca
    se mai da.
    “Din discutiile pe care le-am avut pana acum cu companiile, este
    clar ca si anul viitor va continua acest tip de comportament,
    pentru ca marile business-uri, care ar trebui sa traga economia
    dupa ele, sunt extrem de vulnerabile”, spune Dumitru Costin,
    presedintele Blocului National Sindical (BNS).

    Daca pana pe la mijlocul anului siguranta locului de munca era o
    problema in special pentru cei ce lucrau in mediul privat, acum
    toata atentia este indreptata asupra bugetarilor amenintati ca vor
    fi supusi unui val masiv de concedieri, in urma caruia, pana la
    sfarsitul lui 2010, sistemul de stat va plati cu 150.000 de
    angajati mai putin. In afara de aceasta, nu trebuie sa uitam nici
    de mult hulita propunere a fostului premier Emil Boc, ca fiecare
    bugetar sa-si ia 10 zile de concediu fara plata, pentru a face o
    economie totala de 0,3% din PIB.


    Potrivit lui Costin, rata de somaj la care am ajuns acum este
    nepermis de mare, in conditiile in care Romania ar fi putut sa
    profite de o multime de avantaje, cum ar fi accesul la bani si
    proiecte europene. Si Mariana Campeanu, fost ministru al muncii in
    guvernul Tariceanu, spune ca numarul de romani care acum au un loc
    de munca si contribuie la sistemul de asigurari sociale ar putea fi
    usor suplimentat cu alte patru sau cinci milioane, care insa
    deocamdata nu intra statistica oficiala a ocuparii.

    Modul in care este privit somajul si previziunile de evolutie
    sunt, de multe ori, contradictorii. Pe de o parte sunt angajatorii
    si sindicalistii, care nu sunt deloc optimisti si care avertizeaza
    ca nu am vazut inca ultimele transe de concedieri. Angajatorii, cu
    cateva mici exceptii, cei din domeniile pe care criza nu le-a
    daramat, spun deschis nu mai cauta oameni. Pe langa cei care si-au
    pierdut locul de munca, cei mai afectati sunt tinerii care acum
    cauta pentru prima oara sa se angajeze si nu au niciun fel de
    experienta. Pentru moment, cel putin, ei sunt o cauza pierduta si
    ajung sa munceasca oriunde gasesc un loc liber, indiferent daca se
    potriveste cu pregatirea sau asteptarile lor.

  • Revenirea ultimului colos industrial romanesc

    Si, la fel de neasteptat, aerul este curat, fara iz chimic.
    Lucru de mirare in inima unui combinat chimic, dar explicabil prin
    faptul ca Oltchim functioneaza acum la o treime din capacitate,
    afectat de criza si de regulile capitalismului. Cura: achizitia
    Arpechim, intrata pe ultima suta de metri, un plan de afaceri
    nou-nout si achizitia unui finantist de top ar putea duce compania
    la afaceri de un miliard in urmatorii trei ani.

    Fiecare zi a lui Alexandru Bucsa se imparte acum intre urmarirea
    crizei politice si multele telefoane si intalniri cu reprezentanti
    ai sistemului bancar. Miza este o afacere cu o valoare pe care o
    rotunjeste scurt la un miliard de euro, pentru fluenta discursului
    si pentru ca valorile mari il motiveaza. Bucsa, director general
    adjunct al combinatului chimic Oltchim, a venit la Ramnicu Valcea
    direct de pe calea Victoriei, dupa ce s-a ocupat ani buni de
    finantele Rompetrol, din postul de vicepresedinte al companiei
    petroliere. Este printre putinii manageri de top care au trecut din
    zona privata la o companie de stat si o achizitie importanta pentru
    combinatul chimic, una dintre putinele companii industriale ramase
    in portofoliul statului roman.

    Combinatul, care a marcat la un moment dat, in anii trecuti, o
    capitalizare bursiera de peste un miliard de euro, a ajuns acum la
    o valoare de cateva milioane de euro, afectat de pierderi si de
    lipsa materiei prime; mai mult, combinatul este in mijlocul unei
    dispute cu un actionar minoritar, compania PCC. Iar criza politica,
    ce ar putea aduce o retrogradare a ratingului de tara a Romaniei,
    ar reduce si ratingul combinatului valcean. Iar acum ratingul –
    atat al tarii, cat si al companiei – este esential: in conturile
    Oltchim trebuie sa intre prima transa a planului de finantare
    garantat de stat, plan care include achizitia si integrarea
    Arpechim, fara de care combinatul nu are sanse de
    supravietuire.

    “Nu stiu ca in ultimii 15 ani sa fi fost o perioada mai grea”,
    spune Radu Olaru, director general adjunct al combinatului pentru
    partea de investitii si tehnologie. Olaru nu se plange atat de
    criza economica, pe care o considera trecatoare, ci de faptul ca
    Oltchim nu are materie prima: “Piete si clienti am fi avut, am
    inregistrat cereri care ne-ar fi acoperit functionarea la intreaga
    capacitate”.
    Construit la mijlocul deceniului sase al secolului trecut, intr-o
    perioada de elanuri comuniste, combinatul a fost asezat la Ramnicu
    Valcea pentru ca pozitionarea era optima intre furnizorii de
    materii prime – etilena si propilena de la rafinaria Arpechim
    Pitesti, precum si sare, de la Ocnele Mari. Asfel a inceput
    povestea de dragoste dintre Oltchim si Arpechim, doua combinate
    care nu au logica separat – deoarece ceea ce produce petrochimia de
    la Arpechim poate fi folosit doar de un combinat chimic, iar
    singurul combinat chimic legat prin conducte de rafinarie este
    Oltchim.

  • Cu cat s-au ieftinit constructiile din cauza crizei

    Rudolf Sommer vorbeste rar si apasat despre afacerea lui, fara
    sa se fereasca de verdicte negative: chiar daca ultimele luni au
    fost mai bune: “Este un pic cam dura perioada aceasta ca sa o numim
    o gura oxigen”, spune directorul general si proprietarul Sommering
    Install, una dintre cele mai mari companii de instalatii de pe
    piata. |mbunatatirea pe care Sommering o simte, comparativ cu
    inceputul anului cand “nu s-a intamplat mai nimic”, tine mai ales
    de doua contracte care ocupa acum aproape tot timpul companiei:
    lucrarile la proiectele de birouri Lakeview, care va fi livrat la
    inceputul anului viitor, si reinceperea lucrarilor la Global City,
    ambele din Bucuresti.

    Chiar si cu un sfarsit de an mai bun, Sommer a revizuit in minus
    estimarea privind cifra de afaceri din acest an, noua tinta fiind
    de 20 de milioane de euro, fata de 25 anul trecut. “Proiectele care
    trebuia sa fie incepute au fost amanate. Erau intr-o faza finala de
    proiectare, nu trebuia decat sa ne apucam de lucru, dar… Din ce
    vad, nu se construieste”, reflecteaza omul de afaceri, care a pus
    bazele companiei in 1995. |n primii ani, firma s-a ocupat de
    lucrari de montarea centralelor termice, “moda vremii”, iar din
    2000 au inceput sa se inmulteasca contractele incheiate cu
    companii, desi “piata imobiliara era bazata atunci pe firmele de
    stat”.


    Anii de boom ai pietei imobiliare au dublat cifra de afaceri a
    companiei, ca de altfel a majoritatii firmelor din constructii,
    insa Sommer considera ca perioada cuprinsa intre 2005 si 2008 are
    multe asemanari cu actuala perioada. “Atunci venea dezvoltatorul si
    spunea ca vrea sa ridice repede o cladire ca sa aiba cui sa o
    vanda. Majoritatea cladirilor de atunci au o calitate slaba.”
    Asemanarea cu epoca de acum despre care vorbeste proprietarul
    Sommering vine din faptul ca pretul este principalul factor de
    diferentiere a ofertelor depuse la licitatiile pentru lucrarile de
    instalatii din marile proiecte imobiliare. Sommer afirma ca exista
    cazuri cand s-a facut rabat de la calitate pentru a reduce
    costurile.

  • Ce sefi a schimbat criza pietei auto

    Catalin Gavra, 39 de ani, parea in vara acestui an primul mare
    executiv care simtise pe propria piele caderea pietei auto. In
    iulie, la circa 15 ani dupa ce venise in cadrul diviziei auto a
    grupului Tiriac, unde urcase treptat de la functia de vanzator de
    masini Ford pana la sefia tuturor dealerilor Ford, Mazda,
    Mercedes-Benz, Chrysler, Dodge, Hyundai, Jaguar, Land Rover,
    Mitsubishi pe care ii controla Ion Tiriac, Gavra parasea compania.
    Era, asa cum spuneau la acea vreme oficialii holdingului Tiriac, un
    moment “propice reorganizarii activitatilor pe criterii calitative
    si de eficienta maxima”.

    Planul de reorganizare, al carui artizan era Petru Vaduva, omul
    pe care Ion Tiriac il adusese din Statele Unite pentru a-i
    restructura holdingul, a inclus inlocuirea, cel putin temporar, a
    lui Gavra cu un alt manager cu multi ani de experienta in
    conducerea dealerilor auto, Viorel Eremia, seful TiriacAuto Brasov,
    dar si promovarea lui Dragos Draghici, unul dintre cei mai vechi
    executivi din cadrul grupului Tiriac, ca sef al operatiunilor de
    import.

    Cu alte cuvinte, Draghici, fost sef al unor importatori precum
    Hyundai Auto Romania (reprezentantul grupului sud-coreean Hyundai)
    sau Premium Auto (Jaguar si Land Rover), devenea responsabil pentru
    cele patru companii care anul trecut importasera masini de circa
    800 de milioane de euro (potrivit estimarilor), in timp ce Eremia
    prelua tot ceea ce tinea de vanzarea efectiva a masinilor
    (aproximativ 600 mil. euro).


    Restructurarea managementului Tiriac Auto nu a fost o masura
    singulara, anul acesta aducand sefi noi si pentru filialele locale
    ale BMW, General Motors sau Renault. Cel mai activ a fost din acest
    punct de vedere BMW, care pe parcursul a doar noua luni si-a
    schimbat de doua ori directorul general. Austriacul Stephan
    Breschan, 45 de ani, a preluat la jumatatea lunii septembrie sefia
    importatorului marcilor BMW si Mini pe piata locala. Fost director
    al BMW pentru regiunea de nord a Chinei si manager cu peste 19 ani
    de experienta in industria auto, Breschan l-a inlocuit pe Bernd
    John, 53 de ani, cel care abia venise in Romania la inceputul
    acestui an, o data cu retragerea lui Carl-Theo Fitzau, cel care a
    pus bazele filialei BMW.

  • Exclusiv: Planurile noului sef de la ArcelorMittal Galati

    “Pentru mine mesajul crizei nu s-a sfarsit. Poate in 2012, 2013
    vom reusi sa atingem din nou nivelul de productie din 2007 sau
    poate din 2008. Dar va lua ceva timp. Si trebuie sa fim foarte
    prudenti cand facem astfel de predictii. Sa nu uitam ca toate
    estimarile facute in ultimul an de experti au fost gresite”.
    Thierry le Gall, managerul de criza adus de ArcelorMittal la
    Galati, nu este genul optimist de manager. A preluat din iunie de
    la Augustine Kochurampil, fostul CEO, un combinat care lucrase in
    primele luni din 2009 la 40% fata de anul trecut, avea pierderi cu
    50% mai mari decat profitul obtinut in aceeasi perioada din 2008,
    avea sindicalistii furiosi pe platforma si, cel mai important, nu
    vedea capatul tunelului.

    Le Gall raspunde repede si scurt la intrebari si asculta foarte
    atent cand cineva vorbeste romaneste langa el. La prima incercare a
    cuiva de a-i traduce, da din mana semn ca a inteles. E foarte
    grabit. Nu are timp sa stea la povesti cu traducerile, asa ca
    prefera sa aproximeze intelesul frazelor folosind limba materna,
    franceza, precum si ceea ce aude de jumatate de an in Macedonia sau
    Turcia, tari pe care le coordoneaza de la Galati. Venirea lui Le
    Gall la conducerea combinatului de la Galati a coincis cu o
    reorganizare a activitatilor din regiune, ArcelorMittal Galati
    devenind centrul Diviziei de Produse Plate din Europa de Est,
    divizie coordonata de Le Gall din Cladirea Turn de la intrarea in
    combinat.


    Locarea lui Le Gall in Romania a fost motivata de faptul ca
    Galati reprezinta 80% din capacitatea si afacerile generate de
    aceasta divizie – in Macedonia este o fabrica de laminare, iar in
    Turcia e o divizie comerciala, dar si o capacitate de laminate
    zincate, tot pe parte de finisare. Galati furnizeaza acestor
    fabrici rulouri de otel, astfel ca cele trei capacitati lucreaza
    intregrat. Modificarea organizarii a urmarit in primul rand o mai
    clara localizare a deciziilor la nivel european: Le Gall este acum
    responsabil de productie si marketing de produse plate (rulouri si
    table) pentru intreaga regiune – Romania, Turcia, Balcanii,
    Grecia.

    Le Gall e grabit pentru ca are multe sedinte si multe teancuri
    de hartii pe birou, dar si pentru ca are un mandat de doar doi ani
    (desi ar putea fi mai mult sau mai putin de doi ani, dupa cum
    precizeaza managerul) in care trebuie sa rezolve problemele de la
    Galati. Pana acum, le-a identificat si se gandeste la un plan “de
    bataie”.

  • Ultima speranta a operatorilor turistici: Revelionul

    La Targul de Turism de saptamana trecuta, au venit cu 38% mai
    multi participanti fata de editia anterioara. Atmosfera a fost
    similara cu cea a unui targ de primavara, cu multe oferte, tot
    felul de variante de reduceri pentru vacante de ski sau de
    sarbatori, dar si cu cateva propuneri pentru vara din 2010. Targul,
    de multe ori ignorat in anii anteriori de multi operatori din
    turism, a redevenit in toamna lui 2009 o metoda de promovare pentru
    cele mai multe dintre agentiile de pe piata.

    Scaderea din sezonul de vara a fost principala cauza: “A scazut
    dramatic piata cumparatorilor. Dintre produsele unei agentii, cel
    mai mult au scazut vacantele leisure – cu 40%”, spune Doru
    Negulescu, director general al Kara Travel. Turismul de afaceri a
    scazut cu aproximativ 20-30%, iar agroturismul a inregistrat
    scaderi de pana la 30%, dupa cum arata estimarile agentiilor.
    Singurul segment unde s-a vazut o usoara crestere a fost segmentul
    de lux si premium, unde s-au inregistrat cresteri de aproximativ
    20-30%, ajungandu-se la aproximativ 10.000 de clienti anul acesta,
    conform estimarilor lui Dragos Raducan, secretar general al FPTR
    (Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc): “Lucrul acesta e
    motivat si de faptul ca pe acest segment tarifele s-au redus cu
    aproximativ 30%”. Doru Negulescu mai adauga si faptul ca in acest
    an s-a detasat o categorie de clienti care nu a fost afectata de
    criza sau a ignorat-o si a continuat sa cumpere vacante scumpe si
    foarte scumpe: “Au mers foarte bine vacantele care au depasit o
    medie de 1.000 de euro de persoana”.

    Solutia pentru turismul de masa a constituit-o adaptarea
    ofertelor la mai multe tipuri de buget. “Oamenii s-au indreptat
    spre tot ce a insemnat oferte speciale si last minute, practic asa
    s-a vandut tot sezonul verii 2009”, subliniaza Daniela Mitrica,
    marketing manager al Paralela 45. Tactica reducerilor nu a fost
    preluata de toata lumea, in special de hotelierii de pe Valea
    Prahovei – care spun ca nu s-au orientat catre scaderea preturilor,
    ci au preferat sa includa mai multe servicii in oferte: “O scadere
    cu cateva zeci de lei nu ii atrage in mod real pe turisti, deoarece
    le creeaza acestora senzatia ca serviciile oferite sunt de o
    calitate inferioara”.

    Vara a trecut, iar agentiile spun ca in oferta de iarna nu vor
    mai exista oferte similare celor din sezonul estival – “plateste o
    persoana si merg doua”. De data asta, agentiile au preferat sa
    rezerve mai putine locuri, iar reducerile se aplica in special
    pentru rezervari efectuate in sistem early – booking (inscrieri
    timpurii). Cu toate acestea, exista reduceri – de aproximativ
    15-20% la preturile in euro, insa nu si la cele in lei de la
    hotelurile si pensiunile din Romania. Estimarile ANAT arata insa
    ca, pana la urma, si hotelierii romani vor reduce tarifele cu pana
    la 20% pentru a avea un grad de ocupare prin care sa isi acopere
    costurile.

    |n termeni de volum, agentiile spera asadar ca scaderea sa fie
    de aproximativ 10% fata de iarna trecuta. Estimarea este optimista,
    tinand cont de faptul ca scaderile din vara au fost de aproximativ
    25% pe destinatii externe si de 20% in cazul turismului intern. Pe
    segmentul charterelor, vara a adus o scadere de 30-40%, dupa cum
    spune Traian Badulescu, reprezentant al ANAT. Principala explicatie
    sta in faptul ca charterele pentru vara au fost inchiriate din
    iarna 2008-2009, cand impactul crizei economice nu a fost corect
    estimat.

    Pentru charterele de sarbatori, piata este mult mai ponderata
    decat anul trecut – numarul locurilor pe curse charter fiind
    aproximativ la jumatate. “S-au organizat curse charter catre Egipt
    si Austria, dar deocamdata cererea este mult mai mica fata de anul
    trecut”, spune Dan Goicea, directorul general al Cocktail Holiday.
    Dincolo de ofertele premium, agentiile se bazeaza in ceea ce
    priveste turismul extern pe tarile invecinate, unde au lansat mai
    multe oferte decat in anii anteriori. |n Bulgaria, la munte, se pot
    gasi oferte de cazare de la 30 euro pe noapte, iar in Budapesta
    ofertele pornesc de la 35 de euro pe noapte. “Bulgaria ar putea
    deveni cea mai cautata destinatie externa pentru acest sezon de
    iarna”, spune Goicea, deoarece tarifele sunt atractive, iar
    diferenta de pret dintre un sejur cu avionul si un sejur cu masina
    este de aproximativ 20-30%, adica exact cu cat s-a redus bugetul
    romanilor pentru sarbatori.

  • Zara isi face magazin in cea mai saraca zona din Capitala. Vezi cine a mai mizat pe sud

    EMCT, dezvoltatorul proiectului comercial Sun Plaza, a anuntat
    ca noua data de deschidere a mall-ului este 18 februariei 2010,
    dupa amanari succesive in decursul ultimilor ani.

    “Cand am construit primul hipermarket, am terminat constructia
    noaptea si dimineata s-a deschis. Nu ne puteam permite sa facem
    acelasi lucru si in acest caz, sa nu deschidem in cele mai bune
    conditii. Spre exemplu, Grand Arena sau Armonia Braila nu s-au
    deschis in cele mai bune conditii (n.red. numar total de magazine
    deschise)”, a declarat Michael Richard, directorul general al
    EMCT.


    Sun Plaza, proiect dezvoltat cu sustinerea financiara a
    Sparkassen Immobilien AG, trebuie deschis initial in 2008, fiind
    amanat pentru luna octombrie a acestui an. “Cred ca cea mai mare
    problema a acestui proiect a fost legata de contextul economic
    general din ultima perioada”, a declarat Friedrich Wachernig,
    managing director si membru in consiliul de administratie al
    Sparkassen, investitorul Sun Plaza.

    Alegerea noii date de deschidere a fost facuta dupa ce
    dezvoltatorul a semnat o serie de contracte importante de
    inchiriere, totalizand o suprafata de 10.000 de metri patrati –
    dintr-un total de 76.000 de metri patrati. Tinand cont de faptul ca
    gradul actual de inchieriere al centrului comercial este de 90%,
    Sun Plaza s-ar fi deschis cu mai putin de 80% din spatii inchiriate
    daca s-ar fi pastrat termenul stabilit pentru aceasta luna.



    Noii retaileri adusi in centrul comercial sunt Inditext (cu
    brandurile Zara, Pull and Bear, Bershka si Stradivarius), C&A,
    New Yorker si Oxygen. Printre cele mai importanti retaileri care
    vor deschide in Sun Plaza sunt BauMax, Cinema City Cora, Deichmann,
    Flanco, KFC, McDonalds si Mobexpert.

    Proiectul, care va dispune de 2.000 de locuri de parcare, este
    prevazut si cu o componenta de birouri (9.600 de metri patrati
    inchiriabili). Investitiile totale in proiect sunt de 200 de
    milioane de euro. Sun Plaza va fi cel de al treilea proiect
    comercial de mari dimensiuni din partea de sud a orasului, dupa
    City Mall si Grand Arena.

    Sparkassen Immobilien detinea la finalul anului trecut un
    portofoliu evaluat la 1,8 miliarde de euro, format din proiecte
    rezidentiale, de birouri si hoteluri, compania fiind prezenta pe
    plan local prin achizitia hotelului Novotel din Bucuresti. Sun
    Plaza este primul proiect de dimensiuni mari dezvoltat de catre
    EMCT Romania, care a mai construit unitati pentru retaileri ca
    Bricostore, Carrefour si Cora.

  • Revelion in Sapanta, Austria sau Johannesburg?

    Operatorii turistici au venit la Targul de Turism, editia de
    toamna, cu oferte diversificate atat pentru destinatiile interne,
    cat si pentru cele externe. Pentru Craciun, Ministerul Turismului a
    decis sa recomande Maramuresul, avand in derulare un program de
    promovare a acestei destinatii similar celui de Paste, cand a fost
    promovata Bucovina. “Sarbatorile de iarna s-au pastrat foarte bine
    in Maramures”, spune Ioana Tripon, Directorul Biroului Judetean de
    Turism din Maramures. Pe perioada Craciunului, turistii care vor
    ajunge in zona vor putea asista la taiatul porcului, pregatirea
    colacilor, aranjatul caselor de sarbatori sau invatarea colindelor
    pentru a merge din casa in casa.

    Anul turistic destul de slab, cu scaderi de 25-40% pe timpul
    verii, a facut ca hotelierii sa vina cu oferte accesibile inclusiv
    in statiuni care sunt de obicei mai scumpe decat media pietei.
    Astfel, la Targul de Turism se pot gasi oferte de Revelion la
    Predeal cu aproximativ 300 de lei/ 3 nopti. Pe de alta parte,
    Poiana Brasov este unul dintre locurile cu cele mai scumpe sejururi
    de final de an. Hotelierii din zona ofera in special servicii
    all-inclusive si preturile sunt in jur de 3.200 lei/ 5 nopti/ hotel
    de 4 stele.


    In afara tarii, oferta agentiilor cuprinde orase – precum Viena
    sau Praga, acestea fiind cele mai populare destinatii externe
    pentru aceasta perioada. Ofertele pentru Viena se incadreaza, in
    medie, la 179 Eur/ 3 nopti/ hotel 4 stele/sejur individual, avand
    inclus ca bonus biletul la concertul de Craciun. Praga poate fi
    vizitata cu 399 euro/sejur/ avion/4 nopti/ hotel 4 stele.

    Atragatoate ca destinatii pentru ski, Austria si Bulgaria sunt
    atragatoare si din punctul de vedere al preturilor. Cazarea intr-o
    statiune montana din Bulgaria poate ajunge undeva la 30Euro/noapte
    in perioada Revelionului, iar zona este cunoscuta ca avand preturi
    mici pentru facilitatile de schi. Austria este deja consacrata
    pentru partiile de schi foarte bune, atragand foarte multi romani
    in ultimii ani. Cazarea poate varia intre 43 euro/noapte la o
    pensiune de 3 stele sau pot urca pana la 250 euro/noapte intr-un
    apartament de lux.

    O alternativa pentru sarbatori poate fi India, unde preturile la
    cazare s-au redus cu aproape 50% fata de anul trecut. Astfel,
    pentru un sejur de 7 nopti, la un hotel de 3-4 stele, cu pensiune
    completa, turistii ar putea plati 360 de euro, fata de 600 de euro
    cat costa acelasi sejur anul trecut. Agentiile mai ofera si pachete
    catre destinatii calde cum ar fi Dubai cu 1.065 euro/ sejur,
    Thailanda cu 1.647 euro/ sejur sau Republica Dominicana cu 1.999
    euro/ sejur.

  • Cel mai mare vanzator de mall-uri

    Cea mai mare tranzactie imobiliara de investitii din acest an
    s-a semnat la data de 2 octombrie, iar dupa doua zile a fost facut
    anuntul oficial. Carl Decoopman, omul identificat in ultimii ani cu
    dezvoltarile BelRom, se arata multumit. “A durat ceva, dar e o
    afacere buna”, comenteaza omul de afaceri vanzarea proiectului
    comercial European Retail Park Braila catre fondul de investitii
    New Europe Property Investments (NEPI), intr-o tranzactie de 63 de
    milioane de euro.

    “Nu este pretul de acum un an-doi, dar este un pret bun”, adauga
    Decoopman, a carui opinie este impartasita de Cristian Ustinescu,
    directorul departamentului de investitii din cadrul companiei de
    consultanta imobiliara DTZ Echinox, cea care a intermediat
    tranzactia. “Pretul reflecta o rata de capitalizare de 9,3% la o
    chirie medie de 9,5 euro/mp/luna. Cred ca am facut un client
    fericit si in momentul actual nu se putea obtine un pret mai
    bun.”

    Pretul, privit prin prisma randamentului de investitie pentru
    cumparator (yield), care cu cat este mai mic denota un pret mai bun
    obtinut de vanzator, poate fi considerat mic, avand in vedere
    centrele comerciale vandute in anii buni ai pietei imobiliare la
    yield-uri medii de 7%. Carl Decoopman explica insa ca nu doar
    pretul a contat in acest caz, ci si faptul ca s-au pus bazele unui
    parteneriat cu NEPI. Tranzactia de la Braila include si vanzarea
    proiectelor similare dezvoltate si deschise de catre BelRom in
    Bacau si Focsani, valoarea totala a intelegerii putand sa ajunga la
    160 de milioane de euro. “Dar va rog sa discutati mai multe cu unul
    dintre asociatii mei, Steven Vandenbossche, el e mult mai prezent
    in Romania si in ultima perioada este mult mai implicat.”

  • Cum se lupta Ferrari si Bentley sa vanda masini in Romania

    Prabusirea industriei auto, unul dintre cele mai afectate
    domenii de efectele crizei financiare globale, s-a simtit din plin
    in segmentul masinilor de lux. Vanzarile automobilelor din
    categoria premium au scazut in medie cu peste 60% iar companiile de
    leasing s-au confruntat cu o avalansa de masini ale caror rate nu
    au mai fost platite si pe care acum trebuie sa le vanda pe piata
    second-hand.

    “Clientul de lux nu s-a schimbat, dar a devenit mult mai
    pretentios. Asteapta mult mai mult pana in momentul cumpararii.
    Piata masinilor de lux resista in continuare, dar este restransa in
    comparatie cu acum doi ani sau cu anul trecut”, spune Adrian Pascu,
    seful Bentley in Romania.

    Practic, cine isi cumpara acum o masina o face de cele mai multe
    ori pentru a inlocui o alta masina din garaj. “Nu pentru a-si
    completa garajul”, completeaza Pascu, care sustine insa ca cei mai
    multi dintre clientii Porsche si Bentley detin cel putin inca un
    model al acestor marci in garaj.


    Situatia este insa diferita in cazul altei marci de lux, Ferari,
    care a deschis primul show-room de pe piata locala in urma cu abia
    un an si jumatate. Comenzile nu par a fi afectate foarte mult de
    criza financiara si economica. Importatorul Ferrari, compania Forza
    Rossa, condusa de Camelia Bazac, sotia fostului ministru al
    sanatatii Ion Bazac, are in prezent in derulare 40 de comenzi, ceea
    ce inseamna ca au fost aproape vandute cotele alocate pietei locale
    atat pentru acest an, cat si pentru 2010. “Anul acesta vom livra 25
    de masini. O mica dificultate s-a inregistrat la nivelul
    posibilitatilor de finantare”, afirma Camelia Bazac.

    Masinile ce urmeaza a fi livrate in acest an au o valoare totala
    de peste 5 milioane de euro, cel mai scump model fiind pana acum un
    599 GTB Fiorano HGTE, cu un pret de peste 320.000 de euro.

    Cele mai scumpe modele livrate de Ferrari si de Bentley in
    Romania in acest an

    1. Ferrari F430 Scuderia Spider editie limitata 257.685 de euro
    (cu TVA)

    2. Bentley Flying Spur 249.900 de euro

    3. Ferrari 599 GTB Fiorano 240.380 de euro

    Cum vi se pare faptul ca in plina criza economica cota de masini
    alocata de Ferrari pentru Romania este deja consumata?
    Comentati pe blogul BUSINESS Magazin.