Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Tigarile se scumpesc cu mai mult de 5%. De ce?

    “In medie, 80% din pretul de raft al tigaretelor se incaseaza la
    bugetul de stat, sub forma de acciza si TVA. Orice crestere a
    acestor taxe atrage un efect considerabil asupra pretului final de
    desfacere”, declara Andrei Vasilescu, director corporate affairs
    pentru Romania si Bulgaria al Philip Morris, unul dintre cei mai
    mari producatori de tigarete de pe piata romaneasca.

    “De altfel, in ultimul an si jumatate cresterea abrupta a
    accizei la tigari a atras dupa sine cresterea pretului la tigari cu
    peste 50%. Incepand cu 1 iulie, pretul produselor noastre va fi
    majorat in medie cu 1 RON pe pachet”, a completat Vasilescu.

    Motivul pentru care cresterea de pret in cazul tigarilor este
    aproape dubla fata de cele cinci procente in plus la TVA este
    faptul ca “in cazul tutunului, cresterea TVA are efect de
    multiplicare”, explic= Gilda Lazar, director corporate affairs la
    Japan Tobacco International. Astfel, taxa pe valoarea adaugata
    intra in baza de calcul a accizei, care se calculeaza pe pretul
    maxim de vanzare cu amanuntul, care include si TVA. Prin urmare,
    creste fortat si acciza.

    Piata de profil a ajuns anul trecut, conform estimarilor
    BUSINESS Magazin, la o valoare totala ce se apropie de 3,5 miliarde
    de euro, dupa ce se plasase in 2008 la 2,5 miliarde de euro,
    potrivit estimarilor BUSINESS Magazin. Piata tigarilor este nu
    numai cea mai mare din domeniul bunurilor de larg consum, ci si de
    peste trei ori mai mare decat cea a berii, ocupanta locului secund
    in topul cheltuielilor pentru cosul de cumparaturi, dupa cum arata
    studiul Shopper Trends realizat de compania de cercetare
    Nielsen.

    Cele mai mari companii de profil din Romania sunt British
    American Tobacco Romania (BAT), urmata de Phillip Morris
    International Romania (PMI) si Japan Tobacco international (JTI),
    care detin, impreuna peste 98% din totalul vanzarilor legale de
    tigari, dupa ce producatorul local SNTR (actualul Galaxy Tobacco,
    care are in portofoliu marcile Snagov si Carpati) a pierdut masiv
    teren pe parcursul ultimilor zece ani.

  • Dupa Lukoil, Constantin Tampiza se viseaza viticultor

    “Pare mai usor, dar de fapt e mult mai greu ce voi face de acum
    incolo.” Presedintele Lukoil Romania, Constantin Tampiza,
    implineste anul acesta 63 de ani. Nu planuia neaparat sa se retraga
    din conducerea operationala a Lukoil Romania, dar mai putina
    implicare in detalii este ceea ce i s-a oferit in urma cu doua
    saptamani, in cursul unei vizite la Moscova: “Chiar daca cele doua
    impreuna (reteaua de retail si rafinaria Petrotel) sunt o
    raspundere mai mare, partea de strategie este mai potrivita cu
    varsta mea; ma voi ocupa de fluxurile dintre cele doua companii,
    care lucreaza independent pe piata, dar si de coordonarea de
    ansamblu a celor doua entitati”.

    Lukoil Romania si rafinaria Petrotel Lukoil sunt doua dintre
    cele mai mari companii din Romania dupa cifra de afaceri; in 2009,
    Lukoil Romania – care concentreaza activitatea de retail a
    companiei – a avut venituri de 1,1 miliarde de euro, iar rafinaria
    Petrotel Lukoil a avut afaceri de 1,2 miliarde de euro. Afacerile
    au scazut fata de 2008 – cand Lukoil Romania a raportat afaceri de
    1,25 miliarde de euro, iar Petrotel Lukoil a ajuns la 1,3 miliarde
    de euro.

    Numirea unei singure persoane care sa conduca cele doua afaceri
    – care au avut intotdeauna executivi diferiti – nu este un pas
    pentru unificarea celor doua afaceri. Cel putin deocamdata,
    Petrotel Lukoil si Lukoil Romania vor actiona independent pe piata.
    Constantin Tampiza spune ca rafinaria va avea acelasi director ca
    si pana acum, iar, in locul sau, la conducerea Lukoil Romania va
    veni Maxim Khitrov, executiv cu o experienta de peste 15 ani in
    sectoarele financiar-economic si management in domeniul industriei
    petroliere din Rusia. Khitrov a detinut, anterior numirii la
    conducerea Lukoil Romania, pozitia de director prim-adjunct al
    sefului Lukoil Severo-Zapadnefteproduct, iar de la venirea sa in
    Romania ii va raporta direct lui Constantin Tampiza.

    Dincolo de coordonarea activitatilor Lukoil pe plan local,
    Tampiza se va implica in proiecte comune pentru cele doua entitati,
    unul dintre ele fiind deja demarat: “|nca nu putem da detalii, dar
    vom face publice in curand noile proiecte”, spune Tampiza. Ca
    reprezentant al presedintelul Lukoil in Romania, Constantin Tampiza
    se va implica mai mult in strategie, dar si in dezvoltarea celor
    doua companii.

    Pentru reteaua de retail, Tampiza spune ca exista un proiect de
    extindere a acesteia cu 50 de benzinarii (care sa se alature
    retelei actuale de 310 benzinarii), pe masura ce vor fi construite
    noi autostrazi: “Am misiunea sa ii prezint presedintelui Lukoil,
    Vagit Alekperov, o viziune de mai lunga durata pentru Romania. I-am
    explicat ca retelele rutiere se vor dezvolta si in perspectiva
    Lukoil se va putea extinde cu inca 50 de benzinarii pe aceste
    artere.

  • Pasii mici ai gigantilor imobiliari

    “Merge incet, din pacate merge foarte incet. Lucrurile se misca,
    se intampla ceva, dar nu pot spune inca ceva, nu este nimic cert.”
    Ingo Nissen, managerul local al dezvoltatorului, proprietarului si
    administratorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra,
    simte poate cel mai bine incetineala cu care se misca segmentul de
    retail al pietei imobiliare. Dupa trei ani de la intrarea in
    Romania, Sonae nu lucreaza propriu-zis la niciunul dintre cele trei
    proiecte ale sale – in Bucuresti, Craiova si Ploiesti – ramanand,
    ca proiect care produce venituri, cu River Plaza din Ramnicu
    Valcea, achizitionat in 2007.

    “La Craiova incepusem deja lucrarile, dar a venit criza si, simtind
    amplitudinea pe care o avea, am decis sa oprim lucrarile”, afirma
    Nissen, care este in Romania de aproape doi ani si jumatate. A
    venit dupa inceperea proiectului Loop 5, situat in apropiere de
    Frankfurt, centru comercial a carui dezvoltare a supervizat-o. |n
    Romania nu a apucat sa avanseze la fel de mult, dar considera
    totusi ca “nu am stat degeaba. Aratati-mi pe cineva care a
    inchiriat in 2010 un procent de 30% din suprafata unui mall. Sunt
    contracte finale”, afirma managerul, vorbind despre proiectul de la
    Craiova initiat de Sonae Sierra.


    Acesta este cel mai avansat din portofoliul companiei, cu un
    grad de preinchiriere prin acorduri de peste 60% – un procent
    suficient, in general, pentru obtinerea unei finantari bancare si
    inceperea constructiei. Managerul sustine insa ca bancile prefera
    proiectele din Bucuresti, fiind cat se poate de rezervate fata de
    cele din provincie, indiferent de competitia din respectiva zona
    ori de contractele de preinchiriere deja semnate.
    Dezvoltatorul are pe planseta un proiect si in Bucuresti, ParkLake
    Plaza, a carui suprafata a fost micsorata cu aproape un sfert,
    pentru a putea fi finantat mai usor, dar si pentru a fi in
    concordanta cu cererea actuala de spatii comerciale in Capitala.
    Chiar si in contextul conditiilor actuale din piata, segmentul de
    retail a fost poate cel mai activ in 2010, fie si doar la nivelul
    planurilor anuntate.

    “Suntem de-abia in iunie, nu s-a terminat vara. Este timp
    destul”, comenteaza Matthew Proskine, director de marketing in
    inchiriere al Avrig 35. Dezvoltatorul a anuntat in iarna ca va
    incepe, alaturi de Cascade Group, constructia Pallady Shopping
    Center, prima faza planificata fiind cea a unui parc de retail, cu
    cativa chiriasi de mari dimensiuni – Auchan, Decathlon si un
    magazin de bricolaj.

    Aceasta este, de altfel, una din principalele schimbari aduse de
    criza economica: proiectele s-au micsorat sau au fost impartite in
    mai multe faze, prima fiind reprezentata de un parc de retail, mai
    usor de inchiriat, dar si de finantat. “Avem resurse financiare
    proprii si acorduri cu mai multe banci. Acum asteptam aprobarile
    urbanistice, estimez ca va mai dura o luna”, a mai declarat
    reprezentantul Avrig 35, care a finalizat si vandut mai multe
    proiecte imobiliare.

  • Dinu Patriciu pluseaza si pe serviciile de zbor

    La inceputul anilor 2000, Alexis Grabar (foto) renunta la o
    functie de director regional de vanzari din cadrul producatorului
    de avioane Airbus. Si-a luat un an sabatic, a facut un MBA si s-a
    gandit cum sa o ia de la capat. A cunoscut un partener de afaceri,
    au pus la bataie 50.000 de lire pentru marketing, au deschis linii
    de credit si au deschis o firma de transport cu limuzine in Londra.
    Cum insa cererile clientilor erau in special pentru avioane
    private, actionarii au regandit strategia si au investit mai mult
    pentru a oferi atat avioane private, cat si limuzine, iahturi si
    elicoptere, in functie de cerintele clientilor. Firma s-a
    dezvoltat, a ajuns la afaceri de 4 miliarde de lire in 2007, si-a
    deschis birouri la Moscova si in Dubai, iar in 2009 a fuzionat cu
    Eurojet, compania detinuta de omul de afaceri roman Dinu
    Patriciu.

    Cele doua companii, Eurojet si Avolus, au format in octombrie
    2009 o singura entitate, punand la bataie intregul pachet de
    actiuni. |n prezent, principalul actionar al grupului Avolus Group
    Bv este DP Holdings, cu 70% din titluri, in timp ce restul de 30%
    sunt impartite intre fostii actionari ai Avolus Ltd., Alexis Grabar
    avand cel mai mare pachet minoritar, de 12,5%.

    “Este fundamental ca si ceea ce am dezvoltat la Londra (unul
    dintre birourile grupului – n.r.) timp de sase ani, expertiza
    pentru Avolus, sa fie adusa si in Romania. Trebuie sa ma ocup
    simultan de cele doua echipe pentru ca ele sa conlucreze”, a
    declarat pentru BUSINESS Magazin Alexis Grabar, CEO al Avolus Group
    si general manager pentru Eurojet, explicand motivul pentru care se
    afla la conducerea ambelor companii. Anul trecut, grupul a
    inregistrat o cifra de afaceri cumulata de 14 milioane de euro, in
    crestere cu circa 5% fata de 2008 si impartita aproximativ egal
    intre cele doua companii. Principala diferenta intre cele doua
    membre ale grupului este ca Eurojet detine active, in timp ce
    Avolus este de fapt un broker, care intermediaza vanzarile si
    achizitiile de aeronave.

    Eurojet si-a intampinat la finalul saptamanii trecute, pe
    Aeroportul Baneasa, noua achizitie, o aeronava Cessna Citation XLS,
    pentru care a platit 9,6 milioane de euro. Aceasta se va alatura
    celorlalte trei aeronave din flota Eurojet: un Challenger 604, un
    Cessna Citation Excel si un Cessna Citation Encore.

    Citation XLS are o configuratie VIP de 9 locuri pentru pasageri,
    in conformitate operationala cu toate normele EU, raza de zbor de
    1.800 de mile nautice, ecrane cu o latime de 26,42 centimetri,
    dotate cu harti skymap si DVD, sistem de telefonie mobila si
    posibilitate de folosire a laptop-ului in timpul zborului. O ora de
    zbor cu aceasta aeronava costa aproximativ 5.000 de euro.

    “Obiectivul nostru pentru 2010 este de crestere a cifrei de
    afaceri cu 30%. Pentru aceasta crestere, ne imbunatatim flota
    incepand cu achizitia noului XLS. Suntem, de asemenea, in negocieri
    de preluare a unui alt Challenger 604 pentru inchiriere
    operationala pana la sfarsitul verii”, a declarat Alexis
    Grabar.

    Mai mult, strategia pe termen mediu a Eurojet este de a-si
    extinde flota la 8 aeronave pana in 2013. “Un avion costa circa
    10-20 de milioane de euro, iar operatiunile de intretinere sunt o
    parte importanta din cheltuielile noastre. Spre exemplu, la o
    aeronava de 20 de milioane de euro, cheltuielile de mentenanta
    ajung la un milion de euro anual”, a spus Grabar. Grupul Avolus Bv
    si-a bugetat pentru urmatorii cinci ani investitii in
    infrastructura si aviatie de 25 de milioane de euro, dupa ce in
    2009, a investit 29 de milioane de euro in aeronave si active de
    aviatie.

  • Dezvoltatorul Sun Plaza: Bucurestenii ravnesc mai mult la o pereche de jeans decat altii care au deja 10 perechi

    “Ambele centre comerciale pe care le-am construit la Sofia si la
    Bucuresti sunt inchiriate complet si arhipline de cumparatori”,
    declara Schmidtmayr, intr-un interviu pentru publicatia IPE Real Estate.
    “Bucurestenii ravnesc mai mult la o pereche de jeans din Vest decat
    unii care au deja 10 perechi.”

    Sparkassen Immobilien, divizia de investitii imobiliare a
    grupului austriac Erste, a investit 200 de milioane de euro in
    dezvoltarea mallului Sun Plaza din Bucuresti, deschis la sfarsitul
    lui februarie, si 220 de milioane in Serdika Center, cel mai mare
    mall din Bulgaria, deschis la Sofia in martie. Ambele proiecte au
    fost dezvoltate in parteneriat – in Romania cu firma EMCT, in
    Bulgaria cu ECE Projekt Management Bulgaria.

    Investitorii care nu au grija datoriilor si sunt in cautare de
    oportunitati ar trebui sa vada sectorul imobiliar din Europa
    Centrala si de Est ca pe o alternativa mai putin riscanta fata de
    alte piete emergente, recomanda Schmidtmayr, care considera ca
    Romania si Bulgaria s-au inscris pe o traiectorie economica
    ascendenta, comparabila cu cea a Cehiei din deceniul trecut.
    “Vorbim de piete emergente cu cadrul legal si structural al UE, iar
    acesta e un avantaj, pentru ca pietele emergente de obicei prezinta
    structuri politice si economice foarte fragile”, sustine
    reprezentantul Sparkassen.


    Austriacul a admis insa ca dificultatile de finantare fac
    improbabila aparitia unor investitii semnificative in viitorul
    apropiat. “Atata vreme cat nu ai o masa critica de preinchirieri,
    nici o banca nu va finanta o dezvoltare imobiliara. Multe banci au
    deja o expunere mai mare decat ar dori pe Romania”, spune el,
    subliniind avantajul pe care l-a avut Sparkassen fiindca a putut sa
    construiasca in Romania si Bulgaria din fonduri proprii.

    Sparkassen anunta in 2006 ca are pregatite 500 de milioane de
    euro pentru investitii in Romania. In 2006, compania a cumparat
    hotelul Novotel, cu 29,5 milioane de euro, pe care l-a inchiriat
    apoi grupului Accor. Ulterior a investit 200 de milioane de euro in
    Sun Plaza, deschis cu un an si jumatate intarziere fata de termenul
    anuntat initial, intarziere justificata de oficialii companiei prin
    intentia de a astepta ca preturile la materiale si cele cu mana de
    lucru sa mai scada. In prezent, Sparkassen are intentia sa mai
    construiasca in Bucuresti un complex de birouri si un parc de
    retail.

    Intrebat ce atitudine ar trebui sa aiba investitorii in privinta
    ingrijorarilor legate de coruptia din Romania, Holger Schmidtmayr
    afirma ca Uniunea Europeana are la dispozitie “un bici urias”: “UE
    ofera tarii sute de milioane de euro pentru proiecte de
    infrastructura. Romania trebuie sa se poarte bine, altminteri nu
    capata banii”.

  • Shachar Shaine: Trebuie sustinuta colectarea selectiva (VIDEO)


    “Cred ca este foarte important atunci cand vorbim de colectare
    selectiva ca fiecare producator sa aiba un sistem de genul acesta
    si pot spune ca unde lucrez avem asa ceva si facem deja colectare
    selectiva. (…) Primul pas este educatia. Nu putem sa facem ceva
    fara sa avem un sistem educativ; educatie si prin scoli si prin
    comunicare si prin publicitate”, a spus, in cadrul unui seminar
    BUSINESS Magazin, Shachar Shaine, care este si presedintele United
    Romanian Breweris Bereprod (URBB), producatorul marcilor de bere
    Tuborg, Carlsberg si Skol

  • Cum a ajuns Posta Romana la pierderi de 43 mil. euro anul trecut si la cheltuieli duble fata de acum cinci ani?

    Cum a ajuns Posta Romana sa treaca pe pierderi de la un profit
    net de 8 milioane de euro in urma cu cinci ani, cand transporta mai
    putine colete si mai putine scrisori decat in prezent?

    In timp ce Posta Romana va intra intr-un proces de restructurare
    pentru a evita intrarea intr-un “colaps financiar”, operatori
    privati precum Fan Courier, cel mai mare curier de pe piata,
    bugeteaza cresteri cu 10% ale afacerilor din expedierea de colete
    (un segment pe care operatorul de stat este putin dezvoltat) si
    investeste in sisteme informatice pentru a atrage cat mai multi
    clienti, pe o piata a curieratului estimata la 200 de milioane de
    euro.

    “In prezent, Posta Romana este singura posta din Europa care nu
    are un sistem contabil centralizat, un centru de sortare si care
    functioneaza dupa instructiunile din 1952”, a declarat Gabriel
    Sandu, ministrul comunicatiilor.

    Dacă la oficiile postale ale companiei nationale inca se
    formeaza cozi, iar clientii trebuie sa interactioneze cu
    reprezentantul postei printr-un geam, la oficiile postei din Franta
    sau ale celei din Italia “epoca ghiseelor cu geamuri” a fost
    depasita inca din anii ’90. Astfel ca, desi oficiile postale
    romanesti si-au pastrat aspectul comunist, reprezentantii companiei
    planuiesc sa investeasca in centre de sortare, sisteme informatice
    si echipamente.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Cine castiga din reciclare?

    “Nimeni nu credea in urma cu zece ani ca o sa ajungem sa aruncam
    selectiv gunoiul. {i acum am ajuns ca 94% dintre noi sa facem acest
    lucru corect si de bunavoie.” Exemplul lui Henri Meiersonne, seful
    Organizatiei Europene de Recuperare a Deseurilor de Ambalaje (PRO
    Europe) se refera la Belgia, cea mai performanta tara in privinta
    colectarii de ambalaje din Europa.

    “Dar nu vad de ce nu ati ajunge si voi la acelasi nivel”, adauga
    Meiersonne, in timp ce pe ecranul proiectorului apare un grafic in
    care sunt trecute toate tarile UE. Belgia este, evident, cap de
    lista, cu o cota de recuperare a deseurilor de ambalaje de peste
    80%, iar Romania, pe penultimul loc, cu doar putin peste 30%.

    “Din primul moment cand am venit la minister incerc sa imi
    explic de ce in perioada comunista a Romaniei consumatorii duceau
    sticlele catre reciclare, iar in prezent nu se mai intampla asta”,
    spune Laszlo Borbely, ministrul mediului si padurilor. El
    recunostea, saptamana trecuta, in cadrul unui eveniment organizat
    de BUSINESS Magazin impreuna cu Eco-Rom Ambalaje si Alianta pentru
    Colectare Selectiva, ca problema reciclarii deseurilor este extrem
    de importanta, cu mize mari, avand in vedere normativele impuse de
    Uniunea Europeana.Pana in anul 2013, Romania trebuie sa ajunga la
    un grad de valorificare prin reciclare de minim 60% pentru hartie
    si sticla, 50% pentru metale, 22,5% pentru plastic si 15% pentru
    lemn.


    Vedeti aici ce au spus participantii la seminarul BUSINESS
    Magazin.

    “In masura in care se va crea cadrul necesar cred ca nu vom avea
    probleme si peste trei ani vom indeplini tintele impuse de Uniunea
    Europeana”, este de parere Mugurel Radulescu, presedintele Eco-Rom
    Ambalaje, o asociatie infiintata de filialele locale ale unor mari
    nume din industria bunurilor de larg consum, precum Coca-Cola,
    Heineken, Unilever, Pepsi Americas.

  • Cum sa dai o functie de top management pe agricultura

    Cu aproape 20 de ani in urma, Dorin Boboc pleca in America sa-si
    urmeze visul – acela de a deveni inginer in constructii de avioane.
    La acea vreme, Romania era departe de idealul lui in materie de
    perspective, evolutie profesionala si dezvoltare personala. A facut
    deci facultatea la New York si in scurt timp s-a angajat la una
    dintre cele mai mari companii care produc avioane militare si
    submarine nucleare. Nu era o meserie usoara, insa era pasionat de
    tehnica si arta constructiei de aeronave, iar cei trei ani
    petrecuti la Northrop Grumman au fost cea mai buna alegere pentru
    un inceput de cariera.

    N-a trecut mult pana cand in lumea lui Boboc a aparut un nou
    centru de interes – piata de capital, investitiile bursiere si
    instrumentele financiare. Noua pasiune a fost si cea care l-a
    readus acasa, unde il asteptau un MBA si apoi un loc de munca in
    domeniu. Din 2007, a ajuns sa conduca departamentul de investitii
    al celui de-al doilea cel mai mare fond de pensii private –
    Allianz-}iriac Pensii.

    Asadar, in mai putin de 10 ani, Dorin Boboc a dat New Yorkul pe
    Bucuresti, avioanele pe pensii, iar acum face o noua schimbare –
    pleaca si din Bucuresti si din pensii si se muta la Alexandria, in
    Teleorman, unde va prelua conducerea afacerii de familie,
    dezvoltata de parintii lui in urma cu 18 ani. “Parintii mei sunt
    agronomi de meserie. Initial au facut o ferma de cereale, insa
    afacerea s-a dezvoltat treptat, iar astazi face parte dintr-un
    proiect integrat, care cuprinde silozuri de depozitare, moara,
    brutarie, precum si utilaje pentru exploatarea terenurilor
    agricole”, spune Boboc.

    Este un business “care ruleaza cateva milioane de euro anual”,
    iar rolul directorului de investitii de la Allianz-}iriac Pensii va
    fi sa-l dezvolte, atat ca volum, cat si ca directii de activitate.
    Boboc a ales sa profite de cea mai importanta resursa care li se
    ofera acum oamenilor de afaceri din toate domeniile – fondurile
    europene: “Deja am trimis un proiect de cofinantare, care a fost
    aprobat si pentru care investitiile sunt in derulare, iar pana la
    jumatatea lunii iulie avem termen sa mai trimitem inca un proiect
    pentru dezvoltarea zonei de mecanizare a agriculturii”.

  • Picatura chinezeasca: Beijingul schimba regimul valutar, dar nu cum vrea Washingtonul

    Banca Populara a Chinei a anuntat sambata, printr-un comunicat
    difuzat si in chineza, si in engleza, ca de luni, 21 iunie, revine
    la practica dinainte de 2008, de a stabili valoarea yuanului in
    raport cu un cos de valute, nu numai in raport cu dolarul. A fost
    clar o cedare fata de presiunile SUA, tinand cont ca in Congres
    exista planuri de a impune limitari la importurile din China daca
    Beijingul nu renunta la legarea yuanului de dolar, considerata
    cauza de baza a excedentului comercial de ani de zile al SUA in
    raport cu China.

    Presedintele Obama, oficialii Bancii Centrale Europene si cei ai
    FMI au salutat cu entuziasm comunicatul, sperand probabil ca el
    semnaleaza disponibilitatea Chinei de a lasa yuanul sa se aprecieze
    rapid si substantial, adica asa cum isi doresc americanii. Numai ca
    duminica, aceeasi Banca Populara a Chinei a precizat, intr-un

    alt comunicat
    difuzat numai in chineza, ca “nu exista nici o
    baza pentru o apreciere substantiala a renminbi (yuanul)” si ca
    banca “este decisa sa imbunatateasca administrarea cursului valutar
    si sa mentina cursul renminbi la un nivel rezonabil de stabilitate,
    pentru a mentine stabilitatea macroeconomica si financiara”.

    Cu alte cuvinte, eliberarea yuanului urmeaza sa fie mai curand
    simbolica, iar Beijingul n-are in nici un caz de gand sa-si puna in
    pericol economia printr-un curs de schimb volatil. Unii
    analist
    i au vazut si partea buna, temandu-se ca daca yuanul ar
    deveni prea flexibil, China ar inceta sa mai cumpere obligatiuni de
    trezorerie americane (instrument prin care pana acum a mentinut
    raportul stabil intre yuan si dolar).

    Cat despre analistii chinezi, ei prevad ca toate companiile
    importante ale bursei chinezesti, de la companii aeriene la firme
    financiare si banci, vor avea de castigat, fiindca activele lor se
    vor scumpi odata cu eventuala apreciere a monedei. In ce ii
    priveste pe exportatori, care evident ar fi afectati de o crestere
    de valoare a yuanului, “scumpirea mainii de lucru si slabiciunea
    pietelor de export inseamna ca nu ne vom mai putea baza pe
    exporturi ca motor al cresterii, asa incat companiile concentrate
    spre piata interna, ca bancile si firmele de investitii, vor avea
    de castigat”, sustine
    Cao Xuefeng
    , analist la Western Securities din Chengdu.

    DAR DACA YUANUL SCADE?

    Altii, intre care economistul Nouriel
    Roubin
    i sau Li Daokui, consilier al comitetului de politica
    monetara al bancii centrale chineze, au atras atentia ca
    liberalizarea cursului de schimb ar putea duce, dimpotriva, la
    deprecierea yuanului, in lumina ingrijorarilor privind starea
    economiei asiatice si a somajului intern, asa incat flexibilitatea
    yuanului s-ar putea intoarce exact contra sperantelor SUA.

    Intre 2005 si 2008, Beijingul a decis sa treaca de la cursul fix
    la un regim de flotare controlata in care valoarea yuanului era
    calculata in raport cu un cos de valute ce includea dolari, euro,
    yeni, woni coreeni, dolari Singapore, ringgiti malaezieni, ruble
    rusesti, dolari australieni, bahti thailandezi si dolari canadieni.
    In iulie 2008 insa, China a legat yuanul de dolar (in raport cu
    care putea varia zilnic cu pana la 0,5%), motivand prin necesitatea
    de a apara economia de turbulentele pietei si prin efectele
    negative ale influxurilor de capital din anii precedenti, care au
    creat bule ale activelor pe piata chineza si au distorsionat
    economia.

    De atunci, autoritatea monetara a mentinut aproape neschimbata
    valoarea monedei, in jur de 6,83 yuani/dolar, prin cumparari anuale
    de miliarde de dolari si de euro. Finantarea acestor achizitii s-a
    facut prin sistemul de banci de stat, care a devenit astfel foarte
    greu accesibil pentru necesitatile de fonduri ale afacerilor mici
    si mijlocii din tara.

    Intre 2005 si 2008, yuanul
    s-a apreciat cu 21%
    fata de dolar. Acum, economistii nu prevad
    o miscare in sus sau in jos fata de dolar mai mare de 2-3% pana la
    sfarsitul anului si 3-4% la anul, mai ales ca in compozitia cosului
    de valute intra si euro, fata de care yuanul deja s-a apreciat cu
    15% in ultimele doua luni. Daca euro va continua sa scada fata de
    dolar, atunci si yuanul va fi lasat sa se deprecieze, a sugerat
    Li
    Daokui
    .