Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Vânzările de produse IT&C s-au majorat anul trecut cu 14-15%; telefoanele mobile şi eloctrocasnicele conduc în topul creşterilor

    În ultimii ani, telefoanele mobile sunt cele care conduc topul ratelor de creştere, cu peste 25%, urmate apoi de eloctrocasnice, în care cele mici au fost schimbate cu cele mari, şi electronice.

    De asemenea, se observă o tendinţă de creştere a ponderii telefoanelor şi laptop-urilor din categoria mediu şi premium, cu efecte pozitive asupra marjelor.

    Piaţa echipamentelor de printare continuă să scadă, iar sectorul IT creşte doar valoric pe segmentul laptop-uri, consumatorii orientându-se mai mult spre vârfurile de gamă.

    Gradul de concentrare al pieţei de retail este unul ridicat, dominată de Altex şi Flanco, urmaţi apoi de Dante International (eMag), deţinând aproximativ 60% din piaţa totală.

    Presiunea asupra marjelor de profit rămâne o caracteristică dominantă a întregului sector, parţial explicată de tendinţa consumatorilor de a face cumpărăturile online.  Potrivit analizei, fiind o piaţă a producătorilor, oportunităţile de creştere a marjelor importatorilor sunt limitate.

    O altă caracteristică dominantă a sectorului este sezonalitatea, vânzarile din ultimul trimestru (acoperind momentele de Black Friday şi sărbatorile de final de an) contribuind cu până la 40% în total.

    Băncile au manifestat şi ele un apetit crescut pentru finanţarea nevoilor de capital circulant în ultimii doi ani, mizând pe tendinţa ascendentă a consumului.

    Oportunităţile de dezvoltare sunt în special în cadrul segmentului online, atât prin creşteri organice (vânzările pe internet fiind acum doar câteva procente din totalul consumului), cât şi prin preluări şi achiziţii.

    ”Companiile care activează în mediul online au o capacitate redusă de a genera economii de scară iar vânzările anuale fiind în general cu mult sub pragul de 100 milioane euro (cu notabila excepţie a liderului)”.

    În plus, sezonalitatea şi preferinţele consumatorilor, care sunt într-o continuă schimbare, conferă un caracter volatil pieţei.

    Potrivit analizei, punctul forte al pieţei IT&C este cererea de consum susţinută probabil în continuare prin măsuri favorabile din partea executivului, în timp ce punctele slabe sunt sezonalitatea ridicată, care menţine performanţa anuală a companiilor într-o clară dependenţă de vânzările din ultimul trimestru, şi finanţarea creşterilor de venituri în special prin îndatorarea unor jucători deja îndatoraţi.

    La capitolul oportunităţi, Euler Hermes notează subvenţiile sub formă de ajutor de stat oferit producătorilor internaţionali, care au transformat anumite zone în centre de producţie pentru exportul de electrocasnice, şi dezvoltarea platformelor online aflate înca în faza de început şi care contribuie la lărgirea potenţialului pieţei.

    Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz, listată la Euronext Paris.

    Compania a înregistrat o cifra de afaceri consolidată de 2,6 miliarde Euro în 2017 şi a asigurat tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 miliarde Euro în expunere, la sfârşitul anului 2017.

  • Motivele principale pentru care cei mai buni angajaţi decid să plece de la jobul actual

    Aşadar motivele principale pentru care angajaţii pleacă sunt de trei feluri:

    1. Nu mai există provocări. Cei mai buni angajaţi trebuie constant provocaţi pentru că astfel se plictisesc şi vor altceva. De aceea este de datoria CEO-ul să-şi hrănească angajaţii cu provocări ce pot însemna promovări în roluri noi sau proiecte noi.

    2. Mulţi şefi sărbătoresc succesul angajaţilor lor, fie prin emailuri de felicitări sau poate chiar un prânz, dar nu este de ajuns. Angajaţii buni vor să se simtă implicaţi în companie, în ceea ce fac. Aceştia trebuie să primească feedback, să afle că munca lor face diferenţa în peisajul competiţional.

    3. Kat Cole, preşedintele Focus Brands, a spus-o foarte simplu: “Angajaţii productivi îi urăsc pe cei neproductivi, iar cea mai rapidă metodă pentru ca o companie să rămână fără angajaţii buni este permiterea existenţei celor neproductivi în peisajul companiei”. 

  • Întrebarea pe care nu trebuie să o pui niciodată unei femei la locul de muncă

    Întrebarea pe care foarte multe femei o primesc dezvăluie greutăţile întâmpinate de acelea dintre ele care ocupă funcţii de conducere: cum reuşeşti să te descurci cu toate?

    Întrebarea ar trebui să fie primită ca un compliment, dar este de fapt un enunţ sexist. Aceste greutăţi nu ar trebui să fie diferenţiate între femei şi bărbaţi, dar problema este ideea pe care mulţi o împărtăşesc, şi anume că funcţiile de conducere şi rolul de mamă al unei femei sunt lucruri ce nu merg bine împreună.

    Femeile tinere trebuie să vadă drumul către succes atât în plan personal cât şi în cel profesional; ceea ce le împiedică, de ce le mai multe ori, este lipsa altora de încredere în puterea lor de a face acest lucru.

    Un studiu realizat de compania Bain arată că 43% dintre femei aspiră la o funcţie de conducere încă din primii doi ani ai carierei, în vreme ce doar 34% dintre bărbaţi aspiră la asta. Surprinzător însă, în cazul femeilor acest procentaj scade cu peste 60% de-a lungul anilor; în cazul bărbaţilor, el rămâne aproape neschimbat.
     

  • Dermato-cosmeticele bazate pe nanotehnologie intră în România

    Produsele dermato-cosmetice şi tratamentele Sesderma sunt dedicate frumuseţii şi sănătăţii pielii. Compania a dezvoltat două linii principale: Sesderma, cosmetice accesibile direct consumatorului şi Mediderma, o marcă exclusiv dedicată profesioniştilor din domeniul dermato – estetic.

    Sectorul de igienă personală şi cosmetică din România a avut o rată medie de creştere în ultimii patru ani de 10%. În plus, perspectivele dezvoltării pentru următorii ani sunt încurajatoare. Creşterea vânzărilor în acest sector va fi determinată în principal de clasa de mijloc din ce în ce mai răspândită, de preocuparea tot mai vădită a populaţiei în ceea ce priveşte aspectul fizic şi de faptul că toţi consumatorii vor fi mai bine informaţi. În acest context, compania noastră a decis să intre pe piaţa din România.

    ,, Sesderma este una dintre companiile pionere în dermato-cosmetică ce doreşte să aducă şi în România produse dedicate tratării problemelor pielii şi a părului. Mai mult, Sesderma vine cu produse specializate cum sunt cele anti-îmbătrânire, anti pete, anti seboreice, împotriva căderii părului etc. Am remarcat că există consumatori români care cunosc marca deoarece, în călătoriile lor în afara ţării, au achizitionat sau au văzut această marcă.”, a declarat Serrano, fondatorul Sesderma.

    În prezent, compania are in portofoliu tratamente pentru numeroase afecţiuni ale pielii, dar şi pentru îngrijirea dermatologică, ce se disting prin utilizarea celor mai noi tehnologii. Este singurul laborator la nivel mondial care produce cosmetice şi dermato-cosmetice care utilizează produse încapsulate în bule lipidice (nanolipozomi) şi care aplică nanotehnologia în fabricarea produselor pentru piele. Această tehnologie favorizează stabilitatea şi, în special, transportul şi pătrunderea substanţelor active în profunzimea pielii.

    Compania a lansat recent mai multe linii de produse bazate pe geno-cosmetică, un alt pas în inovaţia dermato-cosmetică. Datorită acestei tehnologii se obţin substanţele active pentru a acţiona în structurile celulare şi sub-celulare cu scopul de a repara daunele care pot exista în acestea.

    Cea mai vândută linie a Sesderma este C-VIT, marca de vitamina C lider în farmaciile din Spania şi în toată lumea. Este linia antioxidantă favorită a clienţilor noştri care conferă luminozitate şi redă vitalitatea tuturor tipurilor de piele. De asemenea, compania este recunoscută pentru produsele cu nano retinol, care sunt cele mai eficiente şi cel mai bine tolerate pe piaţa mondială, în prezent. Se remarcă linia Retiage cu 3 tipuri de retinol încapsulate în lipozomi. În ultimii ani, sunt cunoscute în întreaga lume şi produsele cu acid tranexamic (Azelac RU, Atopises, Hidraderm TRX) care rezolvă problema petelor şi a pigmentării pielii.

    Pentru cercetarea şi dezvoltarea continuă a tehnologiilor, compania lucrează în parteneriat cu cele mai bune institute ştiinţifice ori de tehnologie, centre şi universităţi, alături de care dezvoltă programe de cercetare şi soluţii inovatoare pentru piele, dintre care amintim: IECE, Echevarne, Bionos (Spitalul Universitar La Fe, Valencia), Spitalul General Universitar din Valencia, Facultatea de Farmacie din cadrul Universităţii din Valencia, Şcoala de chimie a Universităţii din Valencia etc.

    În anul 2018, Sesderma estimează în România vânzări cuprinse între 650.000 şi 750.000 euro, iar pentru anii 2019 şi 2020, se aşteaptă la o creştere de cel puţin 35%. Produsele din portofoliu au un preţ mediu de 25 euro. Produsele Sesderma vor fi comercializate în farmacii, iar cele profesionale în clinici medicale.

    La nivel global, Sesderma se aşteaptă la o creştere a vânzărilor de 30% pentru a atinge cifre de 100 milioane euro, la finalul anului 2018.

  • Cum au ajuns apele din România veritabile focare de infecţie

    “Topirea zăpezilor şi ploile din această primăvară au antrenat deşeurile aruncate de riverani şi turişti pe malurile râului Bistriţa şi a afluenţilor acestora. Hidroelectrica face şi în acest an eforturi pentru ecologizarea lacului şi pentru reducerea cantităţilor de deşeuri plutitoare al căror impact este semnificativ atât pentru mediu, cât şi pentru randamentul hidroagregatelor”, se arată în comunicatul transmis de Hidroelectrica.

    Acţiunile Hidroelectrica presupun colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor plutitoare din zona fronturilor de retenţie ale hidroecentralei Dimitrie Leonida, (Stejaru). Numai în ultimele zile angajaţii societăţii au strâns cca. 200 de saci, cu un volum de 240 de litri fiecare, cu gunoaie aduse de ape în perimetrul barajului. Lucrările sunt în desfăşurare la acest moment, acţiunea fiind departe de finalizare, şi se realizeză atât cu resurse proprii – angajaţi şi echipamente (bărci, greifere, macarale), cât şi cu sprijin extern, prin firme specializate. Hidroelectrica estimează pentru anul 2018 un efort financiar de 141.463,78 lei pentru ecologizarea Lacului Izvorul Muntelui.

    Hidroelectrica luptă an de an la Bicaz cu consecinţele poluării – o face ca parte a preocupărilor societăţii legate de mediu şi pentru evitarea problemelor tehnice ce ar putea fi cauzate turbinelor de aspirarea deşeurilor, însă responsabilitatea rezolvării de esenţă a problemei cade în sarcina autorităţilor care ar trebui să acţioneze mult mai hotărât, să aplice legile şi să nu mai permită escaladarea degradării mediului. Situaţia poluării din zona râului Bicaz este una de notorietate.

    Facem un apel către autorităţile publice locale, către Administraţia Naţională „Apele Romane” şi Garda Naţională de Mediu să îşi exercite prerogativele legale ferm şi în mod constant, pentru a identifica autoriilor reali ai poluării şi pentru a interveni pentru limitarea gradului de degradare a mediului din zonă”, a declarat Bogdan Badea, Preşedintele Directoratului Hidroelectrica. Principiul care ar trebui implementat este acela că ”poluatorul plăteşe”, ori în cazul societăţii noastre, acest lucru nu se aplică. Majoritatea lacurilor de acumulare sunt invadate de deşeuri iar adevăraţii poluatorii rămân anonimi şi scapă nepedepsiţi, deşi ar trebui sancţionaţi drastic. Milităm de asemenea pentru educarea populaţiei în ceea ce priveşte respectarea mediului înconjurător.

    In anul 2017 cantitatea de deseuri colectata a fost de doar o tona, deoarece regimul precipitatiilor a fost relativ scăzut, însă  în anul 2016 – prin forţe proprii şi prin acţiuni de voluntariat desfăşurate cu sprjinul ONG-urilor, s-au colectat 50.5 tone de deşeuri de pe malul lacului Izvorul Muntelui.

    În trecut deşeurile astfel recuperate nu au fost acceptate de catre colectorii autorizaţi ca fiind reciclabile, astfel că Hidroelectrica a fost nevoită să suporte costuri importante pentru depozitarea temporară şi eliminarea acestora.

     

  • Ce salariu câştigă un oficial de top al Băncii Transilvania

    Nicolae Petria, 64 de ani, fost preşedinte al Băncii Carpatica între 2010 şi 2015 (devenită între timp Patria Bank), candidează pentru funcţia de membru pentru următorii patru ani al consiliului de administraţie al Băncii Transilvania, poziţie care ar putea fi remunerată anul acesta cu 35.000 de lei lunar dacă va trece de votul acţionarilor şi implicit de aprobarea BNR, potrivit documentelor de pe site-ul băncii.

    „Fixarea remuneraţiei pentru administratori pentru exerciţiul 2018 la nivelul de 35.000 lei/lună pentru fiecare membru al consiliului de administraţie, respectiv 50.000 lei/lună pentru preşedintele consiliului de administraţie, precum şi stabilirea unei limite maxime procentuale din capitalurile proprii pentru remuneraţiile suplimentare (fixe şi variabile) acordate administratorilor şi directorilor, la nivelul analizat şi propus de consiliul de administraţie“, este unul dintre punctele de pe ordinea de zi a acţionarilor pentru şedinţa din 25 aprilie. Documentul nu precizează dacă este vorba despre remuneraţie brută sau netă.

  • O ecuaţie doar cu semne de plus

    „Dacă ar fi să ne uităm doar la modul în care a evoluat piaţa în primele luni ale anului, lucrurile arată foarte bine comparativ cu anul trecut“, spune Victor Armăşelu. ”Sunt creşteri de două cifre în toate categoriile de produse, în special pe zona de televizoare, dar trebuie să privim cu circumspecţie aceste rezultate. Fiind comparate cu cele de anul trecut, trebuie să ne gândim că în aceeaşi perioadă din 2017 am avut vreme rea, a nins, au fost zile întregi în care nu s-au putut face livrări, în care oamenii nu au avut din ce magazine să cumpere.“
     
    Una peste alta, comentează reprezentantul Samsung, creşterea este consistentă, iar previziunile pentru întreg anul 2018 se referă la plusuri: ”Ne aşteptăm la un comportament de piaţă pozitiv, alimentat de evenimentele sportive majore“. Referindu-se la Campionatul Mondial de Fotbal care va avea loc în Rusia, la finalul lunii iunie, el a constatat că de fiecare dată când există un campionat  fie el european sau mondial  piaţa reacţionează pozitiv; interesul pentru sport există, iar răspunsul consumatorului la produsele noi este pozitiv.
     
    Aşadar, reprezentantul companiei se aşteaptă ca trimestrul II al acestui an să fie mai bun decât cel din 2017, datorită evenimentelor sportive, dar concluzionează că plusul faţă de anul trecut va fi inferior celui înregistrat după primele luni ale anului. ”Segmentele care nu au mers atât de bine probabil că nu sunt în portofoliul nostru“, spune el râzând. ”Nu aş putea să nominalizez o categorie care a avut un comportament negativ sau neaşteptat dintr-un punct oarecare de vedere.“
    Piaţa românească e din ce în ce mai matură şi mai informată, crede Armăşelu.
     
    ”Fără îndoială că piaţa răspunde şi la alte elemente din exteriorul ei; dacă ar fi să comparăm cu momentele de reducere a TVA-ului sau cu cele care au dus, prin diverse decizii de ordin politic, la creşterea veniturilor anumitor categorii de populaţie, fără îndoială că acestea au reprezentat impulsuri pozitive în creşterea consumului de care am beneficiat şi noi, ca o companie cu activitate pe această piaţă.“ Dacă vor mai fi impulsuri pozitive, ele se vor regăsi şi în vânzările Samsung, crede el. ”Ne e foarte greu să estimăm impulsurile negative, pentru că nu avem cum, dar orice impuls negativ care poate afecta încrederea consumatorului sau disponibilitatea pentru creditele de consum va avea un impact negativ asupra industriei în general. Deocamdată nu avem semne în această direcţie.“
     
    Privind la evoluţia pieţei în 2017, creşterea s-a situat în jurul valorii de 10%, spune managerul de la Samsung, principalul motiv fiind impulsurile pozitive care au generat creşterea încrederii consumatorului şi, implicit, interesul pentru achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată. Victor Armăşelu se aşteaptă ca anul 2018 să urmeze acelaşi trend, nu neapărat datorită unor creşteri salariale, ci mai curând a unei inerţii pozitive venite din creşterile economice succesive ale ultimilor ani.
     
    Samsung Electronics a raportat pentru anul trecut un profit operaţional de 50 mld. dolari la o cifră de afaceri de 223,45 mld. dolari şi un venit net de 39,34 mld. dolari, acestea fiind cele mai bune rezultate financiare înregistrate de gigantul sud-coreean în cei 80 de ani de existenţă. 
     
    În România, subsidiara locală a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 3,64 miliarde de lei (811,3 mil. euro), în creştere cu 10,1% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Compania a raportat un profit net de 54,6 mil. lei (12,2 mil. euro), în scădere cu 9,1% faţă de anul anterior, în timp ce numărul mediu de angajaţi a crescut cu 48 de persoane la 163.
     
    ”Piaţa de televizoare din România e în creştere, cel puţin 30% din gospodăriile româneşti încă deţin televizoare cu tub; asta înseamnă că potenţial de creştere există“, remarcă Victor Armăşelu. ”Cota noastră de piaţă este întotdeauna în jurul a 40-45%, fără ca asta să fie însă o informaţie să spunem oficială – ţine de tipul de produs şi de segmentul de piaţă.“
     
    Electronicele în general şi electrocasnicele în particular au intrat, relativ recent, în hora Internet of Things (IoT). Conceptul se referă la ideea de a lega toate dispozitivele inteligente între ele, dezvoltând astfel un ecosistem care să uşureze treaba utilizatorilor. ”IoT e un buzz word care a tot apărut în ultimii ani. Uneori vorbim despre el imaginându-ne că ar fi ceva care ţine de viitorul îndepărtat, de nişte lucruri spectaculoase; în realitate, IoT nu înseamnă altceva decât modul în care cele mai multe dintre dispozitivele pe care noi le folosim trebuie pentru a funcţiona corect, să fie conectate la ceva prin internet  fie că e vorba de o reţea externă sau de una internă, creată ca un ecosistem al acelor produse“, opinează Victor Armăşelu.
     
    Multe dintre dispozitive sunt deja conectate, spune el, fără ca noi să ştim sau fără să avem vreun beneficiu din asta. ”Sigur, orice producător care are capacitatea tehnologică de a dezvolta o gamă largă de produse, acoperind o arie largă de utilizări, are un beneficiu suplimentar. De la bun început, din momentul de cercetare şi dezvoltare, acest device este gândit ca făcând parte dintr-un sistem. Pe de-o parte, nu există interesul niciunui producător mare de a limita, într-un fel sau altul, experienţa de utilizare a consumatorului prin obligativitatea achiziţiei de produse de la acelaşi brand.“
     
    Ca exemplu, el vorbeşte de televizoarele Samsung smart, care beneficiază de mai multe facilităţi ce ţin de conectivitate, dar care nu au nicio limitare în ceea ce priveşte sistemul de operare al dispozitivului mobil ce urmează să fie conectat la televizor. 
    ”Lucrurile trebuie discutate pe două paliere“, subliniază Victor Armăşelu. ”Unul este legat de percepţia asupra unui anumit brand – dacă vorbim de Samsung, vorbim de un brand care de ani de zile s-a stabilit în mintea şi emoţiile consumatorului.“
    Un al doilea element ţine de experienţa de utilizare – avantajele care derivă din faptul că produsele respective fac parte dintr-o familie care a fost creată, încă din faza de design, astfel încât să se poată conecta rapid şi să existe o uşurinţă în comunicarea dintre utilizator şi produse sau chiar în cea dintre produse.
     
    Prin urmare, ideea de a cumpăra de la acelaşi brand este atractivă. ”În al doilea rând, designul produselor, aspectul lor, interacţiunea dintre utilizator şi aceste produse sunt familiare sau nu. Dacă ne decidem să schimbăm dintr-o dată toate produsele din bucătărie, sigur că ne-am dori să fie din aceeaşi familie de design, aceeaşi familie a culorii, din aceeaşi familie a tipului de utilizare. Dacă eşti o companie cum e Samsung, care poate oferi întreaga gamă de produse pentru utilarea unei bucătării, atunci dai această oportunitate cumpărătorului. De aici şi modul în care observăm corelarea pieţei imobiliare – dezvoltarea de zone rezidenţiale, case, blocuri, care are o dinamică pozitivă în ultimii ani, cu achiziţia de produse electrocasnice şi mai exact produse din zona menţionată mai devreme. Ciclul de utilizare a unui produs electrocasnic variază, să spunem, între 6 şi 8 ani; e de aşteptat ca acesta să se scurteze dacă un consumator vrea să aibă toate produsele din aceeaşi familie.“
     
    În ceea ce priveşte noutăţile Samsung pentru 2018, Victor Armăşelu se referă la trei produse: a doua generaţie de televizoare QLED (Quantum Dot Light Emitting Diode – n.red.), maşina de spălat QuickDrive, care poate încheia un ciclu complet de spălare în jumătate din timpul necesar unei maşini normale, şi cuptorul Dual Cook, ce permite gătirea a două tipuri de alimente care nu sunt compatibile ca temperatură de coacere, durată de coacere sau miros.
     
    ”|n general, partea de cercetare şi testare durează între doi şi trei ani, depinde de dimensiunea inovaţiei şi modificările aduse. |n principiu, înainte de a fi lansat pe piaţă, orice produs Samsung este testat intensiv, pe loturi mai mici sau mai mari de producţie, şi trece printr-o succesiune de certificări“, încheie managerul de la Samsung.
     
  • Airbnb vs chirie: ce este mai profitabil?

    România a atras anul trecut peste 12 milioane de turişti, fiind cel mai bun an din 1990 încoace din acest punct de vedere, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Capitala a depăşit pragul de 2 milioane de turişti anul trecut, iar odată cu ei a crescut şi numărul de hoteluri. Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în 2000 erau 7.422 de locuri de cazare, în prezent sunt de aproape trei ori mai multe (în jur de 20.000). |n aceşti ani au apărut atât hoteluri noi, cât şi multe apartamente care funcţionează în regim hotelier, fiind clasificate ca hosteluri sau închiriate prin Airbnb. Bucureştiul a devenit o ţintă de city break de vacanţe atât pentru români, cât şi pentru străini.

    Mădălin Pop este una dintre persoanele care s-au gândit să-şi închirieze o proprietate pentru a obţine un venit în plus. Ideea i-a venit când se uita după un spaţiu de cazare în urmă cu patru ani în Copenhaga. ”Am reuşit să găsesc un apartament perfect pentru ce aveam nevoie la acel moment şi m-am gândit că şi eu aş putea introduce în acest sistem o mansardă, care se afla în casa unde avem birourile afacerii de familie“, spune el.

    Mădălin Pop trăieşte în Braşov, unde are două locuinţe listate pe Airbnb, şi a primit distincţia de ”superhost“, ce îi asigură o vizibilitate mai mare şi, drept urmare, şi mai mulţi clienţi.

    Livia Radu este antreprenoare, cu experienţă în real estate şi în management; şi ea a vrut să încerce modelul de business Airbnb. A început în vara anului trecut cu o proprietate în centrul vechi şi acum a ajuns la cinci şi la statutul de ”superhost“. ”Cel mai important pentru o afacere în sistem Airbnb este locaţia. În Bucureşti, cel mai bine se mişcă centrul vechi. Am avut un apartament care nu era central şi în iarnă am mers pe pierdere cu el, am renunţat la proprietate“, spune Livia Radu.

    În acest moment, preţul pe noapte al celor două locuinţe deţinute de braşovean începe de la 159 de lei, iar Pop consideră că este ”o afacere profitabilă deoarece costurile de întreţinere şi funcţionare sunt mici“. În cazul mansardei nu a existat o investiţie iniţială, pentru că spaţiul era deja amenajat, astfel pentru acest spaţiu a făcut câteva modificări decorative şi a cumpărat electrocasnice. ”Cea mai nouă locaţie, Sunset Cottage, pe care am finalizat-o în vara anului 2016, este o veche căsuţă aflată în aceeaşi curte cu mansarda. Din cauză că era o casă relativ veche, investiţia cu renovarea ei şi amenajarea grădinii cât şi a interioarelor ne-au costat peste 10.000 euro, investiţie pe care am estimat că o vom recupera în aproximativ doi ani“, spune Mădălin Pop.

    O garsonieră centrală în Bucureşti se poate închiria în mod tradiţional cu 300-400 de euro pe lună, este de părere Livia Radu, care adaugă că prin Airbnb se poate câştiga chiar mai bine; pentru aceeaşi locuinţă ”închiriată cu 20-25 de euro pe noapte, cu un grad de ocupare de 60-70%, câştigi cam 550 de euro“. Totuşi, cei 150 de euro în plus nu sunt un profit net deoarece intervin costuri de curăţenie, de spălare a lenjeriilor şi trebuie plătită o persoană pentru primirea oaspeţilor. ”Dacă te ocupi tu de primirea clienţilor, atunci trebuie să renunţi la jobul tău deoarece, în general, check in-urile se fac între 12 şi 14“, crede antreprenoarea.

    ”Am pornit businessul acesta având experienţă în real estate şi în management HoReCa şi în mare am avut know-how-ul pentru a-l face să crească şi să aducă profit, totuşi nu consider Airbnb o afacere satisfăcătoare până acum, după opt luni de activitate. Există un profit, dar nu este cel aşteptat“, spune Livia Radu.

    Mihai, o altă gazdă din Bucureşti, al cărui nume a fost schimbat pentru a-i păstra anonimatul dorit, spune că închirierea prin Airbnb este mai rentabilă decât închirierea tradiţională. ”|n loc de 200 de euro net lunar pentru închirierea tradiţională, avem în medie cam 500 de euro, din care trebuie scăzute însă utilităţile şi întreţinerea, 150-200 de euro, şi curăţenia“, spune el. Mihai consideră totuşi că avantajul cel mai mare este că nu trebuie să revinvestească în locuinţă la fel de mult ca în cazul unor chiriaşi tradiţionali. ”Plus, sistemul de rating îi stimulează pe clienţi să fie grijulii cu locuinţa.“

    El a început să închirieze prin Airbnb în urmă cu câţiva ani. ”Aveam locuinţa disponibilă şi am fost încântat de noua posibilitate de închiriere. Prin Airbnb ai un control mai precis asupra locuinţei faţă de varianta de închiriere tradiţională, cu poveştile clasice despre chiriaşi care abuzează de locuinţă sau care sunt rău-platnici. Ai posibilitatea de a o retrage de la inchiriere pentru perioade determinate, iar rentabilitatea este ceva mai mare“, spune Mihai.

    Achiziţia unui imobil pentru închiriere este o afacere veche. Apartamentele din zona centrală sau semicentrală, cele situate aproape de centre comerciale şi de birouri atrag cele mai bune randamente, respectiv valoare a chiriilor în raport cu valoarea de achiziţie. |n timp ce zonele centrale atrag cele mai mari venituri din chirii, raportat la preţul apartamentelor acestea nu reprezintă neapărat cea mai bună investiţie, fără a lua în calcul aprecierea în timp a imobilului.

    Cel mai mare randament (de 8,5%) este înregistrat de locuinţele din cartierul bucureştean Dristor, iar investiţia de 78.000 de euro (cât este în medie preţul de achiziţie al unui apartament cu două camere) ar urma să fie amortizată în mai puţin de 12 ani, potrivit datelor imobiliare.ro şi calculelor ZF. Datele iau în calcul o chirie lunară medie de 550 de euro. De partea cealaltă, cele mai mari venituri din chirii în cazul unui apartament nou sunt generate de cele din cartierul Dorobanţi, unde preţul mediu de achiziţie la două camere este de 176.000 de euro, iar chiria aproape 800 de euro lunar. |nsă, deşi chiria este cea mai mare, investiţia în apartament se poate amortiza în peste 18 ani, luând în calcul strict venitul din chirie, nu şi din posibila apreciere în timp. Nested, agenţie imobiliară din Londra, a realizat Real Estate Return on Investment Index, pentru a vedea în ce oraşe investiţia în imobiliare este cea mai rentabilă.

    Aşadar potrivit cercetării realizate de Nested, Bucureştiul se află pe locul 10 în topul celor mai rentabile investiţii, exemplificând faptul că o locuinţă cu trei camere se vinde în medie cu 157.966 de euro, iar chiria lunară, în medie, ar fi de 601 euro, ceea ce ar însemna că investitorul şi-ar recupera suma în 263 de luni (aproape 22 de ani). Totuşi, proprietarul ar putea să-şi recupereze suma mai rapid prin închirierea locuinţei pe Airbnb. Potrivit Nested, chiria lunară pentru o locuinţă cu 3-4 camere pe Airbnb este de 3.441 de euro, ceea ce ar însemna o recuperare a investiţiei în 46 de luni (aproape 4 ani). ”Oraşele turistice precum Braşov sau Sibiu cred că merg mai bine ca Bucureştiul. Cei care vin în Capitală văd Casa Poporului, Muzeul Satului, centrul vechi, apoi fac excursii la Peleş şi la Bran. Airbnb merge cel mai bine în ţări turistice cum sunt Marea Britanie, Turcia, Grecia, Italia, Spania“, este de părere Livia Radu.

    Cel mai rentabil oraş pentru investiţie în imobiliare ar fi, potrivit sursei citate, Durban (Africa de Sud), unde o locuinţă cu trei camere costă în medie 88.400 de dolari, iar suma ar fi recuperată în 167 de luni (în regim de chirie normală) şi în doar 18 luni prin Airbnb, unde chiria pentru un apartament cu 3-4 camere ar fi de 4.967 de dolari.

    ”Le recomand Airbnb persoanelor care deja deţin o proprietate. Câştigul poate fi mai mare dacă te ocupi tu de una-două proprietăţi; astfel, în loc să faci 500-550 de euro pe lună prin închiriere tradiţională, poţi să câştigi 700-900 de euro. Şi ca să-ţi fie mai uşor, trebuie gândit un sistem de primire a oaspeţilor care să nu presupună prezenţa ta“, spune Livia Radu, care atrage atenţia că deşi venitul este mai mare prin platforma online, şi efortul depus este mai mare faţă de închirierea normală.

    Investitorii care se ocupă de mai mult timp de închiriere prin Airbnb spun că este bine să ai cât mai multe proprietăţi. ”Dar dacă ai 30 de proprietăţi, trebuie să angajezi 3-4 persoane pentru a face curăţenie şi nu mai poţi lasa una singură să se ocupe de primirea clienţilor, ci îţi trebuie 2-3 persoane, pe care trebuie să le plăteşti cu 1.500-2.000 de lei, sau un sistem bine pus la punct de self-check-in. Venitul creşte progresiv, dar nu suficient“, explică antreprenoarea.

    ”Acum câţiva ani, preţurile pe Airbnb erau mai mari. Cred că va continua tendinţa de aliniere a pieţei de închiriere pe termen scurt la piaţa tradiţională, pe măsura ce tot mai multe locuinţe intră în oferta locală Airbnb şi a altor platforme similare“, consideră Mihai.

    Cine foloseşte Airbnb în România? Turiştii care se cazează prin Airbnb sunt tineri, până în 40 de ani, deopotrivă români cât şi străini. |n mod tradiţional, perioadele cele mai aglomerate pentru închirierile în regim Airbnb sunt de la începutul lui mai până în noiembrie, dar variază în funcţie delocul apartamentului. De exemplu, pentru Mădălin Pop din Braşov, cel mai mare grad de ocupare este pe timpul verii şi iernii.

    ”Câteodată turiştii au cereri mai mari decât ca la hotel: cineva s-a plâns că lenjeria mirosea a detergent, altul că nu avem cuptor cu microunde sau altcineva s-a plâns că apartamentul nu vine cu parcare personală. Totuşi, majoritatea turiştilor care ne-au trecut pragul au fost foarte drăguţi. Unii şi-au spălat lenjeriile, alţii au şters pe jos, ne-au lăsat sticle de vin, flori drept cadou“, mărturiseşte Livia Radu.

    La fel ca şi în cazul Uber şi al altor servicii de tip shared economy, închirierea prin Airbnb nu este complet reglementată. |n acest moment, poţi închiria o locuinţă pe PFA, SRL şi chiar pe persoană fizică, fără să plăteşti taxe, dar rişti să fii reclamat. ”Dacă alegi să funcţionezi ca societate comercială, este mai multă bătaie de cap, însă pe termen lung este mai OK, pentru că poţi deconta cheltuieli şi poţi emite facturi pentru clienţii care au nevoie. Pentru persoanele fizice care deţin un imobil şi doresc să îl închirieze în regim hotelier ştiu că există o taxă unică care se plăteşte către ANAF. Cunatumul taxei depinde de capacitatea de cazare“, spune Mădălin Pop. ”Autorităţile sunt lăsate în urmă de economia de acces (n.r. shared economy). Dacă ar fi să urmăm legislaţia din domeniul hotelier, am fi sufocaţi în cerinţe pe care clienţii evident nu le doresc sau de care nu se sinchisesc, din moment ce Airbnb merge atât de bine în România şi probabil nimeni nu o face cu aprobare de la numeroasele autorităţi de resort“, explică şi Mihai.

    Mădălin Pop îi sfătuieşte pe cei care vor să înceapă o astfel de afacere să fie flexibili, ”deoarece oaspeţii nu ajung niciodată la ora pe care o comunică. Nu de puţine ori am aşteptat câteva ore până ca oaspeţii să ajungă“. Un alt aspect pe care Pop îl consideră esenţial pentru o afacere de succes pe Airbnb este curăţenia locuinţei. ”Spaţiile trebuie să fie impecabile în momentul în care oasptele ia camera în primire.“

    ”Recomandarea mea pentru cei ce vor să înceapă o asemenea afacere este să se documenteze foarte bine înainte să investească toate economiile sau să-şi pună mari speranţe în profituri senzaţionale. Există costuri pe lângă cele ale întreţinerii locuinţei, care pot fi mai mari decât te aşteptai: curăţenia spaţiului şi a lenjeriilor, necesarul pentru fiecare apartament, uzura, daunele, timpul şi energia implicate“, admite Livia Radu.

     

  • Airbnb vs chirie: ce este mai profitabil?

    România a atras anul trecut peste 12 milioane de turişti, fiind cel mai bun an din 1990 încoace din acest punct de vedere, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Capitala a depăşit pragul de 2 milioane de turişti anul trecut, iar odată cu ei a crescut şi numărul de hoteluri. Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în 2000 erau 7.422 de locuri de cazare, în prezent sunt de aproape trei ori mai multe (în jur de 20.000). |n aceşti ani au apărut atât hoteluri noi, cât şi multe apartamente care funcţionează în regim hotelier, fiind clasificate ca hosteluri sau închiriate prin Airbnb. Bucureştiul a devenit o ţintă de city break de vacanţe atât pentru români, cât şi pentru străini.

    Mădălin Pop este una dintre persoanele care s-au gândit să-şi închirieze o proprietate pentru a obţine un venit în plus. Ideea i-a venit când se uita după un spaţiu de cazare în urmă cu patru ani în Copenhaga. ”Am reuşit să găsesc un apartament perfect pentru ce aveam nevoie la acel moment şi m-am gândit că şi eu aş putea introduce în acest sistem o mansardă, care se afla în casa unde avem birourile afacerii de familie“, spune el.

    Mădălin Pop trăieşte în Braşov, unde are două locuinţe listate pe Airbnb, şi a primit distincţia de ”superhost“, ce îi asigură o vizibilitate mai mare şi, drept urmare, şi mai mulţi clienţi.

    Livia Radu este antreprenoare, cu experienţă în real estate şi în management; şi ea a vrut să încerce modelul de business Airbnb. A început în vara anului trecut cu o proprietate în centrul vechi şi acum a ajuns la cinci şi la statutul de ”superhost“. ”Cel mai important pentru o afacere în sistem Airbnb este locaţia. În Bucureşti, cel mai bine se mişcă centrul vechi. Am avut un apartament care nu era central şi în iarnă am mers pe pierdere cu el, am renunţat la proprietate“, spune Livia Radu.

    În acest moment, preţul pe noapte al celor două locuinţe deţinute de braşovean începe de la 159 de lei, iar Pop consideră că este ”o afacere profitabilă deoarece costurile de întreţinere şi funcţionare sunt mici“. În cazul mansardei nu a existat o investiţie iniţială, pentru că spaţiul era deja amenajat, astfel pentru acest spaţiu a făcut câteva modificări decorative şi a cumpărat electrocasnice. ”Cea mai nouă locaţie, Sunset Cottage, pe care am finalizat-o în vara anului 2016, este o veche căsuţă aflată în aceeaşi curte cu mansarda. Din cauză că era o casă relativ veche, investiţia cu renovarea ei şi amenajarea grădinii cât şi a interioarelor ne-au costat peste 10.000 euro, investiţie pe care am estimat că o vom recupera în aproximativ doi ani“, spune Mădălin Pop.

    O garsonieră centrală în Bucureşti se poate închiria în mod tradiţional cu 300-400 de euro pe lună, este de părere Livia Radu, care adaugă că prin Airbnb se poate câştiga chiar mai bine; pentru aceeaşi locuinţă ”închiriată cu 20-25 de euro pe noapte, cu un grad de ocupare de 60-70%, câştigi cam 550 de euro“. Totuşi, cei 150 de euro în plus nu sunt un profit net deoarece intervin costuri de curăţenie, de spălare a lenjeriilor şi trebuie plătită o persoană pentru primirea oaspeţilor. ”Dacă te ocupi tu de primirea clienţilor, atunci trebuie să renunţi la jobul tău deoarece, în general, check in-urile se fac între 12 şi 14“, crede antreprenoarea.

    ”Am pornit businessul acesta având experienţă în real estate şi în management HoReCa şi în mare am avut know-how-ul pentru a-l face să crească şi să aducă profit, totuşi nu consider Airbnb o afacere satisfăcătoare până acum, după opt luni de activitate. Există un profit, dar nu este cel aşteptat“, spune Livia Radu.

    Mihai, o altă gazdă din Bucureşti, al cărui nume a fost schimbat pentru a-i păstra anonimatul dorit, spune că închirierea prin Airbnb este mai rentabilă decât închirierea tradiţională. ”|n loc de 200 de euro net lunar pentru închirierea tradiţională, avem în medie cam 500 de euro, din care trebuie scăzute însă utilităţile şi întreţinerea, 150-200 de euro, şi curăţenia“, spune el. Mihai consideră totuşi că avantajul cel mai mare este că nu trebuie să revinvestească în locuinţă la fel de mult ca în cazul unor chiriaşi tradiţionali. ”Plus, sistemul de rating îi stimulează pe clienţi să fie grijulii cu locuinţa.“

    El a început să închirieze prin Airbnb în urmă cu câţiva ani. ”Aveam locuinţa disponibilă şi am fost încântat de noua posibilitate de închiriere. Prin Airbnb ai un control mai precis asupra locuinţei faţă de varianta de închiriere tradiţională, cu poveştile clasice despre chiriaşi care abuzează de locuinţă sau care sunt rău-platnici. Ai posibilitatea de a o retrage de la inchiriere pentru perioade determinate, iar rentabilitatea este ceva mai mare“, spune Mihai.

    Achiziţia unui imobil pentru închiriere este o afacere veche. Apartamentele din zona centrală sau semicentrală, cele situate aproape de centre comerciale şi de birouri atrag cele mai bune randamente, respectiv valoare a chiriilor în raport cu valoarea de achiziţie. |n timp ce zonele centrale atrag cele mai mari venituri din chirii, raportat la preţul apartamentelor acestea nu reprezintă neapărat cea mai bună investiţie, fără a lua în calcul aprecierea în timp a imobilului.

    Cel mai mare randament (de 8,5%) este înregistrat de locuinţele din cartierul bucureştean Dristor, iar investiţia de 78.000 de euro (cât este în medie preţul de achiziţie al unui apartament cu două camere) ar urma să fie amortizată în mai puţin de 12 ani, potrivit datelor imobiliare.ro şi calculelor ZF. Datele iau în calcul o chirie lunară medie de 550 de euro. De partea cealaltă, cele mai mari venituri din chirii în cazul unui apartament nou sunt generate de cele din cartierul Dorobanţi, unde preţul mediu de achiziţie la două camere este de 176.000 de euro, iar chiria aproape 800 de euro lunar. |nsă, deşi chiria este cea mai mare, investiţia în apartament se poate amortiza în peste 18 ani, luând în calcul strict venitul din chirie, nu şi din posibila apreciere în timp. Nested, agenţie imobiliară din Londra, a realizat Real Estate Return on Investment Index, pentru a vedea în ce oraşe investiţia în imobiliare este cea mai rentabilă.

    Aşadar potrivit cercetării realizate de Nested, Bucureştiul se află pe locul 10 în topul celor mai rentabile investiţii, exemplificând faptul că o locuinţă cu trei camere se vinde în medie cu 157.966 de euro, iar chiria lunară, în medie, ar fi de 601 euro, ceea ce ar însemna că investitorul şi-ar recupera suma în 263 de luni (aproape 22 de ani). Totuşi, proprietarul ar putea să-şi recupereze suma mai rapid prin închirierea locuinţei pe Airbnb. Potrivit Nested, chiria lunară pentru o locuinţă cu 3-4 camere pe Airbnb este de 3.441 de euro, ceea ce ar însemna o recuperare a investiţiei în 46 de luni (aproape 4 ani). ”Oraşele turistice precum Braşov sau Sibiu cred că merg mai bine ca Bucureştiul. Cei care vin în Capitală văd Casa Poporului, Muzeul Satului, centrul vechi, apoi fac excursii la Peleş şi la Bran. Airbnb merge cel mai bine în ţări turistice cum sunt Marea Britanie, Turcia, Grecia, Italia, Spania“, este de părere Livia Radu.

    Cel mai rentabil oraş pentru investiţie în imobiliare ar fi, potrivit sursei citate, Durban (Africa de Sud), unde o locuinţă cu trei camere costă în medie 88.400 de dolari, iar suma ar fi recuperată în 167 de luni (în regim de chirie normală) şi în doar 18 luni prin Airbnb, unde chiria pentru un apartament cu 3-4 camere ar fi de 4.967 de dolari.

    ”Le recomand Airbnb persoanelor care deja deţin o proprietate. Câştigul poate fi mai mare dacă te ocupi tu de una-două proprietăţi; astfel, în loc să faci 500-550 de euro pe lună prin închiriere tradiţională, poţi să câştigi 700-900 de euro. Şi ca să-ţi fie mai uşor, trebuie gândit un sistem de primire a oaspeţilor care să nu presupună prezenţa ta“, spune Livia Radu, care atrage atenţia că deşi venitul este mai mare prin platforma online, şi efortul depus este mai mare faţă de închirierea normală.

    Investitorii care se ocupă de mai mult timp de închiriere prin Airbnb spun că este bine să ai cât mai multe proprietăţi. ”Dar dacă ai 30 de proprietăţi, trebuie să angajezi 3-4 persoane pentru a face curăţenie şi nu mai poţi lasa una singură să se ocupe de primirea clienţilor, ci îţi trebuie 2-3 persoane, pe care trebuie să le plăteşti cu 1.500-2.000 de lei, sau un sistem bine pus la punct de self-check-in. Venitul creşte progresiv, dar nu suficient“, explică antreprenoarea.

    ”Acum câţiva ani, preţurile pe Airbnb erau mai mari. Cred că va continua tendinţa de aliniere a pieţei de închiriere pe termen scurt la piaţa tradiţională, pe măsura ce tot mai multe locuinţe intră în oferta locală Airbnb şi a altor platforme similare“, consideră Mihai.

    Cine foloseşte Airbnb în România? Turiştii care se cazează prin Airbnb sunt tineri, până în 40 de ani, deopotrivă români cât şi străini. |n mod tradiţional, perioadele cele mai aglomerate pentru închirierile în regim Airbnb sunt de la începutul lui mai până în noiembrie, dar variază în funcţie delocul apartamentului. De exemplu, pentru Mădălin Pop din Braşov, cel mai mare grad de ocupare este pe timpul verii şi iernii.

    ”Câteodată turiştii au cereri mai mari decât ca la hotel: cineva s-a plâns că lenjeria mirosea a detergent, altul că nu avem cuptor cu microunde sau altcineva s-a plâns că apartamentul nu vine cu parcare personală. Totuşi, majoritatea turiştilor care ne-au trecut pragul au fost foarte drăguţi. Unii şi-au spălat lenjeriile, alţii au şters pe jos, ne-au lăsat sticle de vin, flori drept cadou“, mărturiseşte Livia Radu.

    La fel ca şi în cazul Uber şi al altor servicii de tip shared economy, închirierea prin Airbnb nu este complet reglementată. |n acest moment, poţi închiria o locuinţă pe PFA, SRL şi chiar pe persoană fizică, fără să plăteşti taxe, dar rişti să fii reclamat. ”Dacă alegi să funcţionezi ca societate comercială, este mai multă bătaie de cap, însă pe termen lung este mai OK, pentru că poţi deconta cheltuieli şi poţi emite facturi pentru clienţii care au nevoie. Pentru persoanele fizice care deţin un imobil şi doresc să îl închirieze în regim hotelier ştiu că există o taxă unică care se plăteşte către ANAF. Cunatumul taxei depinde de capacitatea de cazare“, spune Mădălin Pop. ”Autorităţile sunt lăsate în urmă de economia de acces (n.r. shared economy). Dacă ar fi să urmăm legislaţia din domeniul hotelier, am fi sufocaţi în cerinţe pe care clienţii evident nu le doresc sau de care nu se sinchisesc, din moment ce Airbnb merge atât de bine în România şi probabil nimeni nu o face cu aprobare de la numeroasele autorităţi de resort“, explică şi Mihai.

    Mădălin Pop îi sfătuieşte pe cei care vor să înceapă o astfel de afacere să fie flexibili, ”deoarece oaspeţii nu ajung niciodată la ora pe care o comunică. Nu de puţine ori am aşteptat câteva ore până ca oaspeţii să ajungă“. Un alt aspect pe care Pop îl consideră esenţial pentru o afacere de succes pe Airbnb este curăţenia locuinţei. ”Spaţiile trebuie să fie impecabile în momentul în care oasptele ia camera în primire.“

    ”Recomandarea mea pentru cei ce vor să înceapă o asemenea afacere este să se documenteze foarte bine înainte să investească toate economiile sau să-şi pună mari speranţe în profituri senzaţionale. Există costuri pe lângă cele ale întreţinerii locuinţei, care pot fi mai mari decât te aşteptai: curăţenia spaţiului şi a lenjeriilor, necesarul pentru fiecare apartament, uzura, daunele, timpul şi energia implicate“, admite Livia Radu.

     

  • Deloitte: Început de an slab pe piaţa de fuziuni şi achiziţii

    Adăugând însă tranzacţiile cu valoare necomunicată, totalul pieţei este între 500 şi 600 milioane euro, la fel ca  în perioada similară a anului trecut, conform estimărilor Deloitte.

    “După finalul anului 2017, care a reprezentat un record, activitatea de fuziuni şi achiziţii a debutat lent, însă rămânem optimişti în ceea ce priveşte evoluţia din acest an a pieţei de M&A. Am contabilizat o singură tranzacţie cu o valoare anunţată oficial de peste 100 milioane de euro în acest interval, comparativ cu cinci în ultimul trimestru din 2017”, a spus Ioana Filipescu, Partener Consultanţă Fuziuni şi Achiziţii, Deloitte România.

    În total, au fost anunţate 19 tranzacţii în primul trimestru din acest an, inclusiv cele a căror valoare nu a fost anunţată oficial. În perioada similară din 2017 erau anunţate 30 de tranzacţii.

    “Finanţarea în serie B prin care start-up-ul românesc UiPath a atras trei dintre cele mai puternice fonduri din sectorul de tehnologie din lume a creat primul unicorn din sectorul de IT din România, o premieră pentru mediul local de business, care a pus definitiv România pe harta marilor investitori specializaţi în tehnologie. UiPath, companie cu o evoluţie fulgerătoare, confirmă ascensiunea sectorului IT, vedeta economiei româneşti din ultimii ani. Ne aşteptăm să vedem şi în viitor numeroase alte tranzacţii în acest domeniu, unde numărul start-up-urilor este în creştere“, a mai spus Ioana Filipescu.

    Analiza Deloitte exclude tranzacţiile cu o valoare mai mică de 5 milioane de euro, iar în primul trimestru al acestui an au fost anunţate un număr semnificativ de tranzacţii sub acest nivel.