BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Raftul cu calculatoare

    Din totalul de peste un miliard de euro, cat va atinge anul acesta intreaga piata de retail de echipamente electronice, electrocasnice si IT&C, aproximativ un sfert provine strict din vanzarea pe acest din urma segment, potrivit specialistilor din domeniu. Mizand pe potentialul pietei, Octavian Radu, presedintele grupului RTC, a adaugat in 2003 lantului de retail Diverta si componenta IT&C, trei ani mai tarziu dupa infiintarea companiei. Numai ca, in umbra jucatorilor puternici din piata, Diverta a avut in 2004 o cota de piata de numai 2-3% si venituri din vanzarea de echipamente IT&C de 2,6 milioane de euro, cifra care ar putea parea mica in comparatie cu piata, dar in fond normala pentru o companie aflata la inceput pe acest segment.

    „Pe atunci, pozitionarea lantului de retail pe partea de IT&C era dificil de realizat, in lipsa unui brand puternic, motiv pentru care s-au luat in calcul modalitatile de crestere organica a vanzarilor“, explica Radu. Compania a avut doua posibilitati in acest sens. Pe de-o parte, ar fi putut construi de la zero un subbrand Diverta care sa comercializeze produsele IT&C, specializandu-se strict pe acest segment, insa timpul necesar unui brand nou pentru a ajunge la maturitate poate insemna o intarziere importanta in procesul de dezvoltare a unei companii. Pe de alta parte, exista varianta achizitionarii unui brand deja consolidat in zona de retail IT&C, brand care sa fie asimilat de catre Diverta. Octavian Radu a considerat ca aceasta a doua solutie este fezabila si, prin urmare, a investit cinci milioane de euro pentru a cumpara Best Computers, un brand cu notorietate pe piata de retail IT&C.

    Interesul RTC pentru Diverta este lesne de inteles. Zona de IT a lantului de retail nu era cunoscuta aproape deloc ca brand si, dupa cum spunea Octavian Radu la scurt timp dupa tranzactie, „pe un spatiu de 400 de metri patrati in care vindem carte nu aveam performantele Best pe spatii de 200 de metri patrati“. „Aveam deja experienta vanzarilor de carte, film, muzica si jocuri, segment unde suntem numarul unu dupa cifra de afaceri, numai ca voiam sa castigam teren si pe partea vanzarilor de IT“, explica Radu decizia.

    Tranzactia a fost finalizata la sfarsitul anului 2005, dar efectele au inceput sa se vada anul trecut, dupa ce Diverta a investit o parte din cele 5 milioane de euro cheltuite pentru aceasta tranzactie pentru a crea raioane separate, sub brandul Best Computers, in toate cele 77 de magazine. Oricum, dupa cum spune presedintele RTC, intreaga investitie a fost amortizata in mai putin de un an de la finalizarea tranzactiei.

    „Pe baza know-how-ului pe care il aduce Best Computers, vanzarile Diverta pe segmentul IT&C au explodat in ultimii doi ani“, spune Radu, avand in vedere rezultatele financiare ale lantului de magazine strict din vanzarea de echipamente IT&C. In primul an de prezenta Best Computers in Diverta, vanzarile au crescut cu peste 100%, de la 4,5 milioane de euro in 2005 la peste 9,9 milioane de euro anul trecut. Comparand tot cu anul in care a fost facuta tranzactia, cifra de afaceri a Diverta pe segmentul echipamentelor IT&C aproape ca se va tripla anul acesta. In primul semestru din 2007, raionul de produse IT&C a avut vanzari de 4,7 milioane de euro, iar pentru intregul an, Dan Rosu, directorul general al Diverta, estimeaza vanzari de peste 11 milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul precedent.

    Prin urmare, si-a atins Radu obiectivele de crestere organica in cadrul Diverta? Avand in vedere evolutia vanzarilor, presedintele RTC afirma convins ca da. Mai este, de altfel, si un alt aspect care trebuie luat in considerare. In 2006, compania a inchis opt magazine Best Computers, considerate neprofitabile, si a renuntat in medie la 30% din personalul pe magazin, strategie care a dus la cresterea profitabilitatii operatiunilor in ansamblu. „Chiar si in urma acestor inchideri de magazine, se ajunge in fapt la o crestere organica mai mare fata de evaluarea sintetica a businessului, in cifre“, sustine Radu.

  • GHID DE PENSII: Cu ochii pe lege

    Intreaga legislatie adoptata pana in prezent ce reglementeaza domeniul pensiilor private, facultative si obligatorii, este disponibila pe portalul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), www.csspp.ro, la sectiunea „Legislatie“. Prezentate in mod distinct pentru cei doi piloni ai noului sistem de pensii (pilonul II, al pensiilor obligatorii administrate privat si pilonul III, al celor facultative), exista la aceasta adresa de internet intregul set de reguli dupa care trebuie sa se ghideze companiile ce ofera astfel de produse. Informatii care, pentru contribuabilii ce participa la un fond de pensii obligatorii sau la unul facultativ, pot oferi o imagine suficient de clara despre ce trebuie si ce nu trebuie sa se intample pe aceste piete.

    Piata pensiilor obligatorii administrate privat – in care timp de patru luni de la momentul 17 septembrie are loc campania de subscriere a participantilor, obligatorie pentru angajatii cu varsta de maxim 35 de ani si optionala pentru cei pana la 45 – este reglementata de legea nr. 411/2004 (din 18 octombrie 2004, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 18/07/2007). Legea, ce a suferit mai multe modificari in ultimii ani, reglementeaza infiintarea, organizarea si functionarea sis-temului fondurilor de pensii administrate privat si organizarea si functionarea administratorilor acestor fonduri, precum si coordonarea activitatii altor entitati implicate in acest domeniu. Scopul sistemului, se arata in aceasta lege, este de a asigura o pensie privata contributorilor, distincta si care suplimenteaza pensia acordata de sistemul public, pe baza colectarii si a investirii, in interesul participantilor, a unei parti din contributia individuala de asigurari sociale. In primul an de colectare, respectiv in 2008, cuantumul contributiei este de 2% din venitul brut (salariu, prime, stimulente etc), urmand ca in termen de opt ani acesta sa creasca la 6%, cu o majorare de 0,5 puncte procentuale pe an.

    In jurul acestei legi a fost dezvoltata o intreaga retea de norme de aplicare, vizand aproape fiece aspect din procesul de dezvoltare a sistemului. Un prim set de reguli vizeaza companiile ce administreaza astfel de fonduri de pensii private obligatorii. Pentru activitatea administratorilor exista cateva reglementari de baza publicate in 2007: norma 2 – privind autorizarea, norma 3 – privind taxele de autorizare, avizare si functionare (modificata ulterior prin norma 23), norma 5 – privind provenienta capitalului social. Exista, mai apoi, reguli pentru fondurile de pensii (care sunt definite ca entitati constituite prin contract de societate civila, incheiat intre contributori si administrator): norma 4 din 2007 privind autorizarea fondului, norma 7 din acelasi an privind prospectul schemei de pensii private. Campania de marketing si cea de publicitate desfasurate de catre administratori sunt si ele reglementate de alte norme (respectiv 8/2007 privind informatiile continute in materialele publicitare, 25/2007 privind marketingul fondului de pensii administrat privat si 18/2007 vizand aderarea initiala si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat). Activitatea depozitarului – institutie de credit careia ii sunt incredintate spre pastrare toate activele unui fond de pensii administrat privat – este reglementata prin norma 11/2007, iar cea a auditorului financiar, prin norma 12/2007.

    Lipsesc inca – urmand sa fie adoptate in urmatorii ani ñ cel putin doua reglementari importante. Prima se refera la pragul minim de rentabilitate care va trebui sa fie atins de fonduri, urmand a fi stabilit de catre CSSPP printr-o norma. Potrivit legii pensiilor private obligatorii, fiecare administrator care a primit contributii pe o perioada de minim doi ani de zile va calcula rata de rentabilitate a fondului de pensii, comunicand-o CSSPP. Comisia va fi cea care va calcula o rata medie de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii si o va publica trimestrial. Potrivit legii, in cazul in care rata de rentabilitate a unui fond de pensii private este mai mica decat rata de rentabilitate minima a tuturor fondurilor de pensii din Rom‚nia pentru patru trimestre consecutive, Comisia retrage autorizatia de administrare a administratorului respectiv, aplic‚nd procedura privind administrarea speciala.

    O a doua reglementare pe care va trebui sa o adopte CSSPP este cea care se refera la organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor, dat fiind ca aceasta activitate nu cade automat in sarcina actualilor administratori. Plata pensiilor private va fi facuta cel mai probabil de companii distincte de actualii administratori – sau cel putin de companii autorizate in mod distinct de acestea. Este inca devreme pentru a se discuta concret despre modalitatea in care vor fi facute aceste plati ñ dat fiind ca participantii ce intra astazi in sistem vor primi primele pensii private dupa varsta de de pensionare din sistemul public, actualmente 65 de ani. Totusi, in maxim trei ani de la intrarea in vigoare a legii pensiilor private obligatorii ñ termen ce se va indeplini pe 1 iulie 2009 ñ CSSPP trebuie sa stabileasca, printr-o lege speciala, cine va plati pensia celor 3-3,5 milioane de persoane ce intra acum in sistem.

  • Salon auto la cort

    Salonul Auto International de la Bucuresti (SIAB), mutat pentru prima data in istoria sa de la hangarele Romaero Baneasa la fostul magazin Metro din Otopeni ar putea atrage 300.000 de vizitatori, pana la sfarsitul acestei saptamani, potrivit organizatorilor.
    Inceput pe 4 octombrie, cu ziua dedicata presei, SIAB are loc pentru prima data intr-un cort (de fapt mai multe corturi de mari dimensiuni insiruite). Chiar daca acesta a fost un motiv de nemultumire din partea multora dintre expozanti, mai ales pe fondul cresterii generale a preturilor de inchiriere, SIAB vine in cel mai bun moment al pietei auto din istorie – peste 200.000 de autoturisme vandute in doar 8 luni (aproape la fel de multe ca in tot anul 2005). In plus, spre deosebite de ultimele doua editii – 2003 si 2005 – la salon sunt prezente si marcile reprezentate de companiile din cadrul grupului de firme al omului de afaceri Ion Tiriac. Exista si cateva absente, precum Peugeot sau Rolls Royce, dar chiar si asa, gama expusa este completa, de la masini ieftine si pana la Bentley, Lamborghini sau chiar motociclete Harley Davidson.

  • Parteneri de afaceri

    In afara de fabrica de confectii si colectiile sale de moda, Venera Arapu a facut predominant investitii in restaurante cu mai multi parteneri.

     

    Restaurant

    Investitie

    Asociati

     Balthazar

       500.000 de euro

    Dinu Cismarescu, Lucian Manu, Toni Belizarie

     Market 8

    1.000.000 de euro

    Venera Arapu, Dinu Cismarescu

     French Bakery

    1.640.000 de euro

    Venera Arapu, Dinu Cismarescu, Lucian Manu

     Red Bistro

       250.000 de euro

    Venera Arapu, Dinu Cismarescu, Lucian Manu

     Gaia

       300.000 de euro

    Venera Arapu, Madalina Dorobantu*

     

    * detine cafenelele Studio Café si Fashion Bar

  • Orice, numai lux sa fie

    Doua colectii de imbracaminte, una de accesorii, o fabrica de confectii, o firma de decoratiuni interioare, trei restaurante, o retea de patiserii, o cafenea, un club de noapte si multe proiecte. Toate de lux. Luxul Venerei Arapu, pe care il construieste de 15 ani, valoreaza acum peste 2 milioane de euro.

     

    Imediat dupa ce lanseaza un nou proiect, Venera Arapu se gandeste la urmatorul. Asa se face ca agenda ei de planuri e lunga si ramificata, incluzand zboruri pe axa Bucuresti-Paris-Tokio, vizionari de mostre de materiale noi, intalniri cu bucatari si plimbari lungi prin Bucuresti in cautare de terenuri bune de cumparat.

     

    Sa le luam insa pe rand. Venera Arapu este designer si un brand din lumea modei. Are de 14 ani o fabrica de confectii in Bucuresti, care a lucrat ani la rand in lohn pentru Versace, Alma, Polko sau Façonnable. Venera Arapu povesteste ca in 2005, cand a fost varful contractelor de lohn, avea la fabrica din sudul Bucurestiului 130 de angajati care lucrau pe zeci de contracte. „In acea perioada, in cele doua perioade din an cand lucram pentru colectiile mele mai angajam lucratori temporar, era foarte mult de lucru“, isi aminteste Venera Arapu. Acum, la fabrica ei mai lucreaza 60 de persoane, care se ocupa exclusiv de colectiile proprii. Colectii care sunt doua la numar: „Venera Arapu“ – colectie pret-r-porter, lansata an de an si vanduta predominant in Franta, dar si la Bucuresti – si „Mange Tout“ – colectie pentru tineret, cu care Venera Arapu s-a impus pe piata asiatica. „Colectia Venera Arapu ne-a deschis usile pietei asiatice, dar cu «Mange Tout» am impus brandul foarte bine acolo, deoarece in Japonia moda pentru tineret este destul de pretentioasa si pretioasa, tinerele fiind foarte elegante“, spune Venera Arapu. Acum, Japonia si Hong Kong sunt principalul client al colectiilor Venera Arapu si aduc 60% din vanzari, restul de 40% impartindu-se intre Paris si Bucuresti. Pentru acest an creatoarea se asteapta la o crestere de 20-30% a vanzarilor, in special din cresterea volumelor colectiilor. Venera Arapu ii estimeaza veniturile din moda undeva la 1,5 milioane euro, dar si afacerea din moda, precum si celelalte unde este actionara, se vor imparti la doi in urma divortului (care se afla in curs).

     

    Daca la Bucuresti Venera Arapu are acum un magazin (a avut patru, dar nu au mers asa cum ar fi vrut), la Paris nu isi permite deocamdata acest lucru. Deocamdata la Paris vinde predominant in magazine multibrand (magazine in care mai multi designeri isi expun colectiile), deoarece chiriile sunt foarte mari, de ordinul sutelor de mii de euro pe luna, dupa cum spune creatoarea. Totusi, se gandeste din ce in ce mai serios sa deschida acolo un magazin de accesorii, linie pe care o produce in Romania si care ar necesita o investitie mai mica. „Este insa deocamdata un proiect si sper ca dupa ce voi dezvolta mai mult partea cealalta a afacerilor mele, sa reusesc sa deschid un magazin la Paris – este unul dintre visurile mele“, spune Venera Arapu.

     

    „Cealalta parte“ a afacerilor creatoarei de moda e reprezentata de restaurante, Arapu fiind partenera la restaurantul Balthazar, la reteaua de patiserii French Bakery, la restaurantul Red Bistro, la cafeneaua Market 8 si la clubul Gaia (care are doua localuri, unul pentru vara si unul pentru iarna).

     

    Primul proiect in acest domeniu a fost restaurantul Balthazar, deschis la inceputul lui 2002, cu specific franco-asiatic. „Imi aduc aminte ca in primele luni, pana ce acel tip de bucatarie a fost acceptata – deoarece tusa de dulce a bucatariei asiatice nu era inteleasa -, am avut mari semne de intrebare si chiar am crezut ca nu va merge, dar apoi s-a declansat moda cu mancarea asiatica si noi am fost pe piata“, isi aminteste Venera Arapu. Balthazar a reprezentat o investitie de 500.000 de euro, care a cuprins si renovarea cladirii istorice in care se afla restaurantul. Restaurantul a fost un parteneriat intre oamenii de afaceri Toni Belizarie, Lucian Manu si Dinu Cismarescu (fostul sot al Venerei Arapu). Dat fiind procesul de divort, in acest moment Venera Arapu nu mai este partenera la Balthazar, dar va avea jumatate din actiunile lui Dinu Cismarescu dupa partaj.

     

    Alaturi de fostul ei sot, dar si de fostul ei cumnat, Lucian Manu, Venera Arapu a pornit si reteaua French Bakery, dar si restaurantul Red Bistro. French Bakery a reprezentat una dintre cele mai mari investitii la care a contribuit Venera Arapu – 1 milion de euro pentru constructia si dotarea fabricii din Giulesti unde se fac produsele de patiserie. Acum, French Bakery are sase puncte de desfacere, iar Venera Arapu mai pregateste deschiderea a inca doua in aceasta toamna. Deschiderea unei unitati presupune o investitie de 80.000 de euro, iar Venera Arapu spune ca doreste sa extinda reteaua, ca sa ajunga sa foloseasca pentru reteaua proprie intreaga capacitate a fabricii, care poate deservi 20 de unitati. „Vrem sa ajungem la cat mai multe, deoarece e un concept care merge foarte bine si permite o dezvoltare exponentiala“, spune Venera Arapu. Una dintre zonele pe care Venera Arapu vrea sa le acopere cu puncte de desfacere French Bakery va fi noul cartier Baneasa, unde a negociat deja un spatiu.

     

    In Bucuresti, una din patiseriile prevazute pentru deschidere in aceasta toamna va fi in Piata Operei, in locul restaurantului Red Bistro, care va fi mutat. „Cand am deschis Red Bistro in Piata Operei, a fost gandit sa deservim atat cladirea de birouri de acolo, dar si riveranii; insa desi e o zona luxoasa, s-a dovedit a fi zona cea mai putin fericit aleasa, fiind putin in afara trendului – dat fiind ca orasul se deplaseaza spre nord“, sustine Venera Arapu. Asadar, Red Bistro se va redeschide in aceasta toamna in spatele magazinului Eva, alaturi de un restaurant La Mama, precum si de doua cafenele.

     

    Venera Arapu nu se gandeste insa sa extinda conceptul Red Bistro. „Vom ramane la un singur Red Bistro, ca si Balthazar sau Market 8, care sunt o identitate si atat“, spune Arapu. Market 8, situat in centrul vechi, este un concept integrat de cafenea-restaurant si showroom de decoratiuni interioare. „Si acolo a fost o investitie mare si scumpa, deoarece tot spatiul a trebuit sa fie integral renovat“, spune Venera Arapu, care a investit alaturi de fostul ei sot peste un milion de euro in renovarea si amenajarea celor trei niveluri. Imediat dupa ce a decis sa divorteze, Venera Arapu a decis si ca e momentul sa isi schimbe partenerii de afaceri, asa ca a pregatit si a lansat clubul Gaia alaturi de o prietena, Madalina Dorobantu, unul din proprietarii cafenelelor-baruri Studio si Fashion, cu o investitie de 300.000 de euro. La inceputul acestui an, cele doua partenere au decis ca, dat fiind ca „se poarta“ ca un club sa aiba si un local de vara, sa deschida varianta Gaia in aer liber pe malul lacului Floreasca – o alta investitie, de aproximativ 200.000 de euro.

     

    Acum, dat fiind ca terenul de pe malul lacului Floreasca e destul de generos, cele doua partenere pregatesc acolo deschiderea unui restaurant, care va fi unul de iarna (inchis). Venera Arapu si Madalina Dorobantu mai au insa si alte proiecte: un nou restaurant de lux, menit sa se impuna la fel ca Balthazar, doar ca pe alt specific de bucatarie, dar si un lant de restaurante de lux asiatice, mai precis japoneze. „Primul local este in curs de finalizare in zona Dorobanti, il vom lansa pana la sfarsitul anului si va fi urmat la scurt timp, pana in prima jumatate a anului viitor, de inca doua, iar apoi, in functie de cum va fi primit, vor putea urma si altele“, spune Venera Arapu.

     

    Conform creatoarei de moda, restaurantele asiatice au fost una dintre principalele lipsuri ale pietei de profil bucurestene. „Fiecare tip de afacere pe care am deschis-o se adreseaza aceluiasi tip de clientela, in cautare de servicii de inalta calitate, si as dori sa am in portofoliul meu toata paleta pe care aceasta clientela si-o doreste“, spune Venera Arapu, adaugand ca Balthazar, French Bakery sau Gaia au o clientela stabila si „destul de omogena“.

     

    Venera Arapu se fereste sa dea date financiare despre afacerile sale din zona restaurantelor, precizand doar ca profitul reprezina o treime din afacerile derulate de un restaurant. Conform datelor Ministerului de Finante, restaurantul Balthazar a avut anul trecut o cifra de afaceri de 2,1 milioane de lei (650.000 de euro), Market 8 – de 81.000 de lei (25.000 de euro), iar celelalte entitati au fost inregistrate abia in acest an. Venera Arapu spune insa ca cele mai valoroase, din punctul ei de vedere, sunt Balthazar si French Bakery, care pot fi evaluate  – conform creatoarei de moda si standardelor din domeniu, care evalueaza o proprietate de lux in domeniul restauratiei dupa suma dintre investitia initiala si un sfert din afacerile anuale – la peste 3 milioane de euro. Cum majoritatea proiectelor sunt in parteneriate, Venera Arapu estimeaza partea ei la aproximativ jumatate din intreg.

  • Mai bine in padure

    Cu mai bine de doi ani in urma, un grup de investitori romani si straini condusi de omul de afaceri Gustav Bianu lua decizia de a construi undeva la munte un complex de turism de mari dimensiuni, care sa aiba posibilitatea sa fie deschis tot timpul anului, sa fie afiliat la un brand hotelier superior si sa aiba potential de crestere in termen scurt. „Cum marea si delta inseamna un grad de utilizare intre doua si patru luni pe an, a fost normal sa ne uitam spre munte, unde poti sa lucrezi cel putin noua luni pe an si poti oferi mult mai multe optiuni, fiind posibila construirea unui resort pentru orice sezon“, comenteaza Tinu Sebesanu, directorul companiei de consultanta Trend Hospitality, care de doi ani se ocupa de proiectul initiat de INR Management Real Estate, ce se va numi Silver Mountain.

    „Am schimbat de mai multe ori intre timp proiectul de arhitectura a complexului in ansamblu, mai ales datorita infrastructurii, dar functiunile de baza ale complexului sunt aceleasi“, spune Sebesanu. Cele mai importante dintre acestea sunt hotelul si aparthotelul, cu 200, respectiv 150 de camere fiecare, casele de vanzare (in jur de 1.000 de apartamente) si posibilitatile de recreere – partia de schi, cazinoul, patinoarul, piscinele, spa-ul sau barurile. „Complexul va fi imens“, sustine Sebe- sanu, care recunoaste ca nu a mai lucrat pentru un proiect atat de mare. „In primul rand, este mare ca suprafata – 120 de hectare, dar si ca investitie: pe tot parcursul proiectului, investitia va ajunge la 350-400 mil. euro“, spune Sebesanu.

    Numai investitia pentru terenul de golf va depasi probabil 7 milioane de euro, neincluzand terenul, care a fost pus la dispozitie de primaria Brasov intr-un parteneriat public-privat. Cat despre terenul pe care va fi amplasat complexul hotelier si rezidential, acesta a fost cumpa- rat de actionarii INR Management Real Estate din bugetul detinut la inceperea investit iei: „Dat fiind ca am achizitionat terenul cu banii nostri, vom dezvolta proiectul cu cele patru credite pe care le-am luat de la mai multe banci din Romania“, spune Gustave Bianu, seful grupului de investitori. Parcursul inseamna o perioada destul de lunga, pana in cinci ani, complexul avand termen de finalizare in 2012.

    Deja se lucreaza la terenul de golf, situat in poienit a de la intrarea in Poiana Brasov, dar si la zona de locuit, unde hotelurile trec de stadiul de fundatie. „Am inceput cu constructia la hotel si aparthotel pentru a putea aduce cat mai repede un lant hotelier care sa pozitioneze foarte bine hotelul pe piata“, spune Sebe- sanu, care trebuie sa anunte, la sfarsitul lunii iunie, care dintre cei trei operatori cu care negociaza va prelua din 2008 hotelul din Poiana. „Nu este usor: un astfel de operator nu trebuie doar sa fie familiarizat cu operarea hotelurilor din zone montane, dar trebuie sa aiba in portofoliu si aparthotel, si golf, si spa, si cazinou si, mai mult decat atat, trebuie sa vrea sa vina, iar standardele lui sa fie potrivite cu proiectul nostru“, spune Tinu Sebesanu.

    Desi are data de finalizare peste un an, intrebarea daca nu este riscanta o investitie atat de mare intr-un resort in Poiana vine de la sine, dat fiind ca in urma cu mai putin de un an omul de afaceri George Copos isi considera investitiile in Poiana drept una „dintre greselile lui in afaceri“. „Nu este riscant, pentru ca o data oferi un serviciu cunoscut (cel al lantului care opereaza hotelul), apoi ai ce face in orice anotimp, iar problemele de transport pana la Brasov se vor repara – autostrada se va termina, iar Brasovul chiar va avea un aeroport“, crede Sebesanu.

    INR a luat-o inaintea altor investitori dornici sa faca la Poiana Brasov sau in acea zona un resort de lux. Printre cei ce si-au anuntat intentiile sunt Carmen Adamescu (actionar al Unirea Shopping Center, care a intrat pe piata de turism odata cu achizitia hotelului Rex din Mamaia), dar si actionarii Delta Resort din Delta Dunarii. Un complex de turism intr-o zona montana poate avea intr-adevar avantajul asezonalitatii, dat fiind ca incercarile facute pana acum la mare de o serie de investitori nu au dat roadele asteptate: complexul de la hotelul Europa din Eforie Nord – care include cel mai mare spa din tara, deocamdata, port pentru ambarca- tiuni si un alt hotel cu capacitate mai mica – s-a incadrat anul trecut la un grad general de ocupare de 30%.

    Si aceasta in conditiile in care a stat deschis si multe luni in extrasezon, pentru a onora cererile pentru spa. Si Delta Resort a stat deschisa cateva luni in extrasezon; Virgil Munteanu, directorul general al Delta Resort, spune ca gradul de ocupare nu a fost foarte mare si nu a depasit jumatate din capacitate, dar macar bugetele au fost atinse. Iar din veniturile de peste 1 milion lire la baza hoteliera se construieste acum: vor aparea in cura nd un spa, doua terenuri de tenis, teren de joaca pentru copii, un loc special pentru barbecue si o pista special amenajata pentru elicoptere. Poate asa, spune directorul complexului, lucrurile vor sta mai bine in acest an si vor avea un grad mai bun de ocupare. Probabil nu la fel de mare pe cat il estimeaza cei de la Silver Mountain pentru primul an de functionare: 70%.

  • La drum de seara

    Investitii de zece milioane de euro au transformat in mai putin de doi ani cateva strazi sumbre din centrul vechi al Capitalei intr-un loc animat, in care incap in serile de weekend mai bine de 3.000 de persoane. Si investitiile continua.

     

    In decembrie 2005, Dragos Petrescu si echipa lui inaugurau restaurantul City Grill din centrul istoric al Bucurestiului, cu o petrecere de epoca, sub sloganul „Noi deschidem zona“. „Stiam ca in anul urmator vom prelua si Carul cu Bere si vom avea un numar de locuri important in centrul istoric“, spune acum Daniel Mischie, directorul de dezvoltare care coordoneaza lantul de restaurante City Grill.

     

    Desi la momentul respectiv multa lume se intreba ce vor face cei de la Totter Prim (firma la care sunt actionari Dragos Petrescu si alti cativa oameni de afaceri) cu un restaurant atat de mare (de 200 de locuri) intr-o zona lipsita de investitii precum Lipscaniul, rezultatele i-au surprins chiar si pe investitori. „Dupa primul an de functionare, restaurantul de pe Lipscani atrage venituri egale cu cel mai bun restaurant al nostru, cel din Primaverii, si a contribuit semnificativ la cifra de afaceri de 4,5 milioane de euro pentru anul trecut“, spune Mischie.

     

    Dupa investitia din 2005 in restaurantul City Grill (de aproximativ 300.000 de euro), Dragos Petrescu a mai investit in jur de 1,5 milioane de euro pentru a restaura si relansa pe piata restaurantul Carul cu Bere. Desi investitia de aici pare foarte mare la prima vedere pentru un restaurant, recuperarea a inceput deja sa se produca din primele luni de functionare (restaurantul avand un plan de amortizare pe patru ani): deschis din octombrie 2006, restaurantul a atras pana la sfarsitul anului trecut venituri de 650.000 de euro, „in conditiile in care fostul proprietar castiga 200.000 de euro pe an“, dupa cum spune Daniel Mischie. Pentru anul acesta, investitorii asteapta de la Carul cu Bere venituri de peste 2,5 milioane de euro. Cei de la Totter Prim sunt deocamdata singurii care au intrat cu mai mult de o investitie in centrul istoric (avand in ambele restaurante aproximativ 650 de locuri, valoare ce creste vara la 830 de locuri). Majoritatea restaurantelor si a cafenelelor deschise acolo sunt investitii in cate un restaurant sau o cafenea care nu fac parte dintr-un lant.

     

    Una dintre investitiile facute anul trecut este cea a lui Theo Constantinescu, un bucatar care a lucrat ani de zile in Belgia. Restaurantul sau, Chocolat, in care a investit 110.000 de euro, este un mix intre cofetarie, brutarie si bucatarie frantuzeasca. Tot cu nume frantuzesc, dar cu bucatarie internationala, este si restaurantul Charme, de asemenea deschis anul trecut, unde investitia a fost mai mare, de peste 150.000 de euro. Restaurantul are doua niveluri, iar o parte importanta a investitiei a mers catre renovarea cladirii, spun reprezentantii restaurantului. Multe din investitiile din centrul istoric sunt construite pe mai multe niveluri, una din explicatii fiind chiria inca mica a spatiilor, raportat la amplasarea ultracentrala. Daca la Amsterdam Café sau la Monaco Lounge amplasarea pe mai multe niveluri inseamna de fapt separarea restaurantului de bar (pentru a crea in fiecare o atmosfera diferita), la Market 8 parterul este o cafenea, iar etajul este un showroom de decoratiuni interioare si haine, fiind deschis cu doi ani in urma de designerul Venera Arapu. „De fapt, in cafenea am incercat sa aratam o mica parte a ceea ce se poate gasi la etaj“, spune Adriana Socol, reprezentantul Market 8, primul concept store din centrul istoric.

     

    Renovarea si amenajarea spatiului este de fapt principala problema a prezentei in centrul istoric, deoarece trebuie ajuns la un consens intre viziunea investitorului si cea a directiei de patrimoniu de la Primarie, care nu permite modificarea cladirii. „De fapt, cand e vorba de cladiri vechi, proiectul de amenajare ti-l dicteaza cladirea“, spune Jerry van Schaik, un om de afaceri olandez care a amenajat pana acum doua cladiri in centrul istoric: pe strada Covaci, unde este amplasat Amsterdam Café, si pe strada Smardan, unde sunt hotelul Rembrandt si bistroul Klein. Van Schaik a investit pana acum aproape doua milioane de euro in centrul istoric, dar „satisfactiile vin si pleaca“, zice el. „Acum sunt multumit de cum merge hotelul Rembrandt, dar de Amsterdam Café nu mai sunt multumit“, spune van Schaik.

     

    Principala problema a Amsterdam Café este, dupa cum spun investitorii, amplasarea pe strada Covaci. Cu trei ani in urma, cand era practic singurul loc care arata bine in centrul vechi, Amsterdam a avut profit. Acum, cand strazile mai circulate – Lipscani, Smardan si Stavropoleos – au barurile si restaurantele lor, lucrurile s-au schimbat. Astfel, desi sunt doar la cativa zeci de metri distanta, atmosfera se schimba la intrarea pe Covaci sau Gabroveni, unde se concentreaza mai toti locatarii fara acte din centrul istoric (in jur de 160 de familii sau 300 de persoane, conform Primariei) si unde se afla cel mai mare numar de cladiri in stare proasta din centrul istoric.

     

    La intrarea pe strada Covaci s-a deschis in urma cu doi ani Monaco Lounge Café, investitorii (grupul Niro, cei care controleaza complexul Europa) fiind incurajati de succesul Amsterdam Café, aflat doar la cativa metri distanta. „Vindem foarte putin aici, deoarece noi am pozitionat restaurantul si lounge-ul avand ca public-tinta persoanele cu venituri mari si foarte mari, iar imposibilitatea accesului cu masina, precum si gratarele facute in fata restaurantului vara de vecini au indepartat clientela pe care o tinteam“, spune Catalin Mihai, reprezentantul restaurantului. In Monaco Lounge Café s-au investit 130.000 de euro, iar planul de recuperare nu a inceput inca.

     

    Specialistii pietei imobiliare sunt insa de parere ca investitorii din centrul istoric nu au de ce sa fie descurajati. „Cei care au cumparat sau au concesionat pe perioade foarte lungi au platit preturi mici si au facut o investitie foarte buna, deoarece zona este rentabila“, spune Robert Teodorescu, directorul departamentului de vanzari rezidentiale al agentiei imobiliare Regatta, precizand ca este una dintre zonele privilegiate ale Bucurestiului. „Cine a investit acum cateva sute de mii de euro in centrul vechi va vinde pe milioane de euro“, spune Teodorescu.

     

    In centrul vechi, preturile de inchiriere variaza intre 8 si 20 de euro pe metrul patrat, iar preturile de vanzare pornesc de la 600 si merg pana la 2.000 de euro pe metrul patrat. „Acestea sunt insa preturile pentru cladirile cat de cat curate si cu titluri clare de proprietate“, spune Gijsbert Huijink, membru fondator al AICI Bucuresti (Asociatia Investitorilor din Centrul Istoric) si partenerul de afaceri al lui Jerry van Schaik. In acest moment, aproximativ o treime din spatii sunt private, o treime sunt in curs de retrocedare, iar o treime apartin inca Primariei, mai spune Gijsbert Huijink.

     

    Desi renovarile fatadelor si pavarea strazilor merg foarte greu, unii dintre investitori au propus parteneriate Primariei. Daniel Mischie, directorul de dezvoltare al City Grill, spune ca din aceasta primavara vor incepe lucrarile pentru refacerea fatadelor, deasupra City Grill si deasupra Carul cu Bere. „Este vorba de o investitie de 1,2 mil. euro pentru renovarea a 800.000 mp de fatada, din care noi vom plati jumatate, iar primaria jumatate“, spune Mischie.

     

    Optimistii cred ca in aproximativ doi ani centrul vechi va fi cu totul schimbat: „Cred ca in doi ani, majoritatea problemelor cu titlurile de proprietate se vor rezolva, iar centrul vechi va incepe sa arate cum arata centrul istoric al tuturor oraselor europene“, crede Mischie, care are incredere in potentialul turistic al zonei, dat fiind ca la Carul cu Bere aproape o treime din clienti sunt turisti.

     

    Din punct de vedere arhitectonic, centrul vechi este mai mult decat acel cerc descris acum de barierele care ingradesc accesul masinilor. Multi investitori care nu au gasit un spatiu in acest perimetru au preferat spatii care se bucura atat de proximitatea centrului istoric, dar si de posibilitatea accesului cu masina. Inchirierea lor a fost mai scumpa decat a unui spatiu de pe Stavropoleos sau Lipscani.

     

    Cele mai bune exemple sunt cafenelele si restaurantele care s-au deschis in zona Universitatii, ai caror investitori considera ca si ei sunt prezenti, de fapt, in centrul istoric. „Dat fiind ca a trebuit sa respect foarte multe cerinte ale Directiei de patrimoniu cand am renovat cladirea si dat fiind ca de la noi se merg trei minute pana pe Lipscani, inseamna ca suntem in centrul vechi“, spune Miki Highbloom, proprietarul Cremcaffe. Tudor Dragomir Niculescu, proprietarul cafenelelor Turabo, a deschis o cafenea peste drum de Highbloom. „Am cautat spatiu in centrul vechi, nu am gasit, dar ma bucur ca l-am gasit pe acesta: este langa Universitate si aproape de multe sedii de companii“, spune Niculescu. Miile de persoane care vin sa se distreze sau sa se relaxeze in centrul istoric au crescut mult potentialul de business al zonei. Daca la inceputul anilor 2000, centrul istoric era un punct negru pe harta Bucurestiului, acum este un loc de unde se castiga anual 23 de milioane de euro. Deocamdata, spun investitorii si agentii imobiliari. Si aceasta deoarece mai putin de o treime din posibilitatile de exploatare a zonei sunt folosite. „Noi dorim ca in centrul vechi sa fie un mix de investitii, cu magazine, spatii de birouri, apartamente, care sa faca zona atractiva atat ziua, cat si noaptea“, spune Gijsbert Huijnik. Acesta crede ca, daca lucrurile vor continua la fel (lipsa investitiilor in infrastructura si tolerarea familiilor care stau ilegal in zona), in doi ani centrul istoric va fi o zona moarta ziua, dar cu multe activitati nocturne. Or, potentialul este mult mai mare.

  • La drum de seara

    Investitii de zece milioane de euro au transformat in mai putin de doi ani cateva strazi sumbre din centrul vechi al Capitalei intr-un loc animat, in care incap in serile de weekend mai bine de 3.000 de persoane. Si investitiile continua.

     

    In decembrie 2005, Dragos Petrescu si echipa lui inaugurau restaurantul City Grill din centrul istoric al Bucurestiului, cu o petrecere de epoca, sub sloganul „Noi deschidem zona“. „Stiam ca in anul urmator vom prelua si Carul cu Bere si vom avea un numar de locuri important in centrul istoric“, spune acum Daniel Mischie, directorul de dezvoltare care coordoneaza lantul de restaurante City Grill.

     

    Desi la momentul respectiv multa lume se intreba ce vor face cei de la Totter Prim (firma la care sunt actionari Dragos Petrescu si alti cativa oameni de afaceri) cu un restaurant atat de mare (de 200 de locuri) intr-o zona lipsita de investitii precum Lipscaniul, rezultatele i-au surprins chiar si pe investitori. „Dupa primul an de functionare, restaurantul de pe Lipscani atrage venituri egale cu cel mai bun restaurant al nostru, cel din Primaverii, si a contribuit semnificativ la cifra de afaceri de 4,5 milioane de euro pentru anul trecut“, spune Mischie.

     

    Dupa investitia din 2005 in restaurantul City Grill (de aproximativ 300.000 de euro), Dragos Petrescu a mai investit in jur de 1,5 milioane de euro pentru a restaura si relansa pe piata restaurantul Carul cu Bere. Desi investitia de aici pare foarte mare la prima vedere pentru un restaurant, recuperarea a inceput deja sa se produca din primele luni de functionare (restaurantul avand un plan de amortizare pe patru ani): deschis din octombrie 2006, restaurantul a atras pana la sfarsitul anului trecut venituri de 650.000 de euro, „in conditiile in care fostul proprietar castiga 200.000 de euro pe an“, dupa cum spune Daniel Mischie. Pentru anul acesta, investitorii asteapta de la Carul cu Bere venituri de peste 2,5 milioane de euro. Cei de la Totter Prim sunt deocamdata singurii care au intrat cu mai mult de o investitie in centrul istoric (avand in ambele restaurante aproximativ 650 de locuri, valoare ce creste vara la 830 de locuri). Majoritatea restaurantelor si a cafenelelor deschise acolo sunt investitii in cate un restaurant sau o cafenea care nu fac parte dintr-un lant.

     

    Una dintre investitiile facute anul trecut este cea a lui Theo Constantinescu, un bucatar care a lucrat ani de zile in Belgia. Restaurantul sau, Chocolat, in care a investit 110.000 de euro, este un mix intre cofetarie, brutarie si bucatarie frantuzeasca. Tot cu nume frantuzesc, dar cu bucatarie internationala, este si restaurantul Charme, de asemenea deschis anul trecut, unde investitia a fost mai mare, de peste 150.000 de euro. Restaurantul are doua niveluri, iar o parte importanta a investitiei a mers catre renovarea cladirii, spun reprezentantii restaurantului. Multe din investitiile din centrul istoric sunt construite pe mai multe niveluri, una din explicatii fiind chiria inca mica a spatiilor, raportat la amplasarea ultracentrala. Daca la Amsterdam Café sau la Monaco Lounge amplasarea pe mai multe niveluri inseamna de fapt separarea restaurantului de bar (pentru a crea in fiecare o atmosfera diferita), la Market 8 parterul este o cafenea, iar etajul este un showroom de decoratiuni interioare si haine, fiind deschis cu doi ani in urma de designerul Venera Arapu. „De fapt, in cafenea am incercat sa aratam o mica parte a ceea ce se poate gasi la etaj“, spune Adriana Socol, reprezentantul Market 8, primul concept store din centrul istoric.

     

    Renovarea si amenajarea spatiului este de fapt principala problema a prezentei in centrul istoric, deoarece trebuie ajuns la un consens intre viziunea investitorului si cea a directiei de patrimoniu de la Primarie, care nu permite modificarea cladirii. „De fapt, cand e vorba de cladiri vechi, proiectul de amenajare ti-l dicteaza cladirea“, spune Jerry van Schaik, un om de afaceri olandez care a amenajat pana acum doua cladiri in centrul istoric: pe strada Covaci, unde este amplasat Amsterdam Café, si pe strada Smardan, unde sunt hotelul Rembrandt si bistroul Klein. Van Schaik a investit pana acum aproape doua milioane de euro in centrul istoric, dar „satisfactiile vin si pleaca“, zice el. „Acum sunt multumit de cum merge hotelul Rembrandt, dar de Amsterdam Café nu mai sunt multumit“, spune van Schaik.

     

    Principala problema a Amsterdam Café este, dupa cum spun investitorii, amplasarea pe strada Covaci. Cu trei ani in urma, cand era practic singurul loc care arata bine in centrul vechi, Amsterdam a avut profit. Acum, cand strazile mai circulate – Lipscani, Smardan si Stavropoleos – au barurile si restaurantele lor, lucrurile s-au schimbat. Astfel, desi sunt doar la cativa zeci de metri distanta, atmosfera se schimba la intrarea pe Covaci sau Gabroveni, unde se concentreaza mai toti locatarii fara acte din centrul istoric (in jur de 160 de familii sau 300 de persoane, conform Primariei) si unde se afla cel mai mare numar de cladiri in stare proasta din centrul istoric.

     

    La intrarea pe strada Covaci s-a deschis in urma cu doi ani Monaco Lounge Café, investitorii (grupul Niro, cei care controleaza complexul Europa) fiind incurajati de succesul Amsterdam Café, aflat doar la cativa metri distanta. „Vindem foarte putin aici, deoarece noi am pozitionat restaurantul si lounge-ul avand ca public-tinta persoanele cu venituri mari si foarte mari, iar imposibilitatea accesului cu masina, precum si gratarele facute in fata restaurantului vara de vecini au indepartat clientela pe care o tinteam“, spune Catalin Mihai, reprezentantul restaurantului. In Monaco Lounge Café s-au investit 130.000 de euro, iar planul de recuperare nu a inceput inca.

     

    Specialistii pietei imobiliare sunt insa de parere ca investitorii din centrul istoric nu au de ce sa fie descurajati. „Cei care au cumparat sau au concesionat pe perioade foarte lungi au platit preturi mici si au facut o investitie foarte buna, deoarece zona este rentabila“, spune Robert Teodorescu, directorul departamentului de vanzari rezidentiale al agentiei imobiliare Regatta, precizand ca este una dintre zonele privilegiate ale Bucurestiului. „Cine a investit acum cateva sute de mii de euro in centrul vechi va vinde pe milioane de euro“, spune Teodorescu.

     

    In centrul vechi, preturile de inchiriere variaza intre 8 si 20 de euro pe metrul patrat, iar preturile de vanzare pornesc de la 600 si merg pana la 2.000 de euro pe metrul patrat. „Acestea sunt insa preturile pentru cladirile cat de cat curate si cu titluri clare de proprietate“, spune Gijsbert Huijink, membru fondator al AICI Bucuresti (Asociatia Investitorilor din Centrul Istoric) si partenerul de afaceri al lui Jerry van Schaik. In acest moment, aproximativ o treime din spatii sunt private, o treime sunt in curs de retrocedare, iar o treime apartin inca Primariei, mai spune Gijsbert Huijink.

     

    Desi renovarile fatadelor si pavarea strazilor merg foarte greu, unii dintre investitori au propus parteneriate Primariei. Daniel Mischie, directorul de dezvoltare al City Grill, spune ca din aceasta primavara vor incepe lucrarile pentru refacerea fatadelor, deasupra City Grill si deasupra Carul cu Bere. „Este vorba de o investitie de 1,2 mil. euro pentru renovarea a 800.000 mp de fatada, din care noi vom plati jumatate, iar primaria jumatate“, spune Mischie.

     

    Optimistii cred ca in aproximativ doi ani centrul vechi va fi cu totul schimbat: „Cred ca in doi ani, majoritatea problemelor cu titlurile de proprietate se vor rezolva, iar centrul vechi va incepe sa arate cum arata centrul istoric al tuturor oraselor europene“, crede Mischie, care are incredere in potentialul turistic al zonei, dat fiind ca la Carul cu Bere aproape o treime din clienti sunt turisti.

     

    Din punct de vedere arhitectonic, centrul vechi este mai mult decat acel cerc descris acum de barierele care ingradesc accesul masinilor. Multi investitori care nu au gasit un spatiu in acest perimetru au preferat spatii care se bucura atat de proximitatea centrului istoric, dar si de posibilitatea accesului cu masina. Inchirierea lor a fost mai scumpa decat a unui spatiu de pe Stavropoleos sau Lipscani.

     

    Cele mai bune exemple sunt cafenelele si restaurantele care s-au deschis in zona Universitatii, ai caror investitori considera ca si ei sunt prezenti, de fapt, in centrul istoric. „Dat fiind ca a trebuit sa respect foarte multe cerinte ale Directiei de patrimoniu cand am renovat cladirea si dat fiind ca de la noi se merg trei minute pana pe Lipscani, inseamna ca suntem in centrul vechi“, spune Miki Highbloom, proprietarul Cremcaffe. Tudor Dragomir Niculescu, proprietarul cafenelelor Turabo, a deschis o cafenea peste drum de Highbloom. „Am cautat spatiu in centrul vechi, nu am gasit, dar ma bucur ca l-am gasit pe acesta: este langa Universitate si aproape de multe sedii de companii“, spune Niculescu. Miile de persoane care vin sa se distreze sau sa se relaxeze in centrul istoric au crescut mult potentialul de business al zonei. Daca la inceputul anilor 2000, centrul istoric era un punct negru pe harta Bucurestiului, acum este un loc de unde se castiga anual 23 de milioane de euro. Deocamdata, spun investitorii si agentii imobiliari. Si aceasta deoarece mai putin de o treime din posibilitatile de exploatare a zonei sunt folosite. „Noi dorim ca in centrul vechi sa fie un mix de investitii, cu magazine, spatii de birouri, apartamente, care sa faca zona atractiva atat ziua, cat si noaptea“, spune Gijsbert Huijnik. Acesta crede ca, daca lucrurile vor continua la fel (lipsa investitiilor in infrastructura si tolerarea familiilor care stau ilegal in zona), in doi ani centrul istoric va fi o zona moarta ziua, dar cu multe activitati nocturne. Or, potentialul este mult mai mare.

  • Venituri de weekend

    Barurile, cafenelele, restaurantele si cluburile situate in centrul vechi al Bucurestiului pot incasa intr-o seara de weekend aproape 77.000 de euro. Depinde insa de sezon, de vremea de afara, dar si de numarul de locuri disponibile. Media saptamanala a veniturilor este insa de 65.000 euro pe zi.

     

    Numarul de persoane care intra in medie intr-un club este de 250, iar proprietarii estimeaza suma medie cheltuita la 15 euro de client, ceea ce atrage intr-o seara, tot in medie, 37.000 de euro. Daca aceasta se intampla in weekend, in restul saptamanii veniturile sunt mult mai mici (aproximativ la jumatate). 

     

    Denumire

    Capacitate (nr. persoane)

    Backstage

    200

    Cabaret

    300

    Club A

    100

    Twice

    1.000

    Music Club

    300

    Fire

    500

    Loggia

    80

    Silver Club (foto)

    150

    Suburbia

    200

    White House

    150

     

    La o medie de 50 de locuri, fiecare cafenea din centrul istoric serveste zilnic aproximativ 250 de clienti, care cheltuie in medie 6 euro de persoana. Aceasta inseamna ca veniturile zilnice ale unei cafenele se ridica la aproximativ 1.500 de euro pe zi, exceptie facand serile de week-end, cand cheltuiala medie creste cu 15%.

     

    Denumire

    Capacitate (nr. locuri)

    Kartell

    80

    Arcade

    120

    Atelier Café

    40

    Picasso (foto)

    50

    Offside Pub

    80

    Market 8

    30

    Lucky 13

    60

    Jukebox

    100

    Klein Bar & Bistro

    20

    Aida Café

    40

     

    Restaurantele din centrul vechi, cu o medie de 100 de locuri, se caracterizeaza prin faptul ca se concentreaza in jurul catorva specificuri: trei sunt frantuzesti, unul e olandez, doua sunt unguresti, dar majoritatea au bucatarie romaneasca. Astfel, veniturile unui restaurant ajung la 2.500 de euro pe zi.

     

    Denumire

    Capacitate (nr. locuri)

    City Grill Centrul Istoric

    200

    Carul cu Bere

    450

    Chocolat

    80

    Charme

    100

    Monaco Lounge

    140

    Amsterdam Café

    90

    Hanul Hangitei

    100

    Villacrosse (foto)

    75

    Paprika

    90

    St. George

    80

     

    Sursa: AICI

  • Venituri de weekend

    Barurile, cafenelele, restaurantele si cluburile situate in centrul vechi al Bucurestiului pot incasa intr-o seara de weekend aproape 77.000 de euro. Depinde insa de sezon, de vremea de afara, dar si de numarul de locuri disponibile. Media saptamanala a veniturilor este insa de 65.000 euro pe zi.

     

    Numarul de persoane care intra in medie intr-un club este de 250, iar proprietarii estimeaza suma medie cheltuita la 15 euro de client, ceea ce atrage intr-o seara, tot in medie, 37.000 de euro. Daca aceasta se intampla in weekend, in restul saptamanii veniturile sunt mult mai mici (aproximativ la jumatate). 

     

    Denumire

    Capacitate (nr. persoane)

    Backstage

    200

    Cabaret

    300

    Club A

    100

    Twice

    1.000

    Music Club

    300

    Fire

    500

    Loggia

    80

    Silver Club (foto)

    150

    Suburbia

    200

    White House

    150

     

    La o medie de 50 de locuri, fiecare cafenea din centrul istoric serveste zilnic aproximativ 250 de clienti, care cheltuie in medie 6 euro de persoana. Aceasta inseamna ca veniturile zilnice ale unei cafenele se ridica la aproximativ 1.500 de euro pe zi, exceptie facand serile de week-end, cand cheltuiala medie creste cu 15%.

     

    Denumire

    Capacitate (nr. locuri)

    Kartell

    80

    Arcade

    120

    Atelier Café

    40

    Picasso (foto)

    50

    Offside Pub

    80

    Market 8

    30

    Lucky 13

    60

    Jukebox

    100

    Klein Bar & Bistro

    20

    Aida Café

    40

     

    Restaurantele din centrul vechi, cu o medie de 100 de locuri, se caracterizeaza prin faptul ca se concentreaza in jurul catorva specificuri: trei sunt frantuzesti, unul e olandez, doua sunt unguresti, dar majoritatea au bucatarie romaneasca. Astfel, veniturile unui restaurant ajung la 2.500 de euro pe zi.

     

    Denumire

    Capacitate (nr. locuri)

    City Grill Centrul Istoric

    200

    Carul cu Bere

    450

    Chocolat

    80

    Charme

    100

    Monaco Lounge

    140

    Amsterdam Café

    90

    Hanul Hangitei

    100

    Villacrosse (foto)

    75

    Paprika

    90

    St. George

    80

     

    Sursa: AICI