BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Castiguri in vreme de criza

    Cam asa ar putea suna filozofia burselor pe care se pot tranzactiona produse derivate. Principala piata de la noi din acest sector este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), locul unde se pot incheia contracte futures sau optiuni pe produse derivate din actiuni listate la Bucuresti, din cursul de schimb valutar sau din metale pretioase. „Pe piata de la Sibiu speculatorii pot castiga din orice variatie a cotatiilor, indiferent daca este vorba de crestere sau de scadere. Acesta este unul dintre marile avantaje ale bursei la termen, unic in Romania, faptul ca tranzactionarea poate fi inceputa direct prin vanzare“, explica Teodor Ancuta, presedintele BMFMS.

    Procedeul de start al tranzactionarii direct prin vanzare (nu prin cumparare, asa cum se intampla pe piata spot) se nu-meste „vanzare in lipsa“. Practic, se incheie un contract prin care vinzi un pachet de actiuni, pe care nu le detii, la un anumit pret, si te angajezi sa le rascumperi la o data si la un pret prestabilite. Prin con-tractele incheiate la bursa sibiana se realizeaza tranzactii in marja, adica sunt cumparate sau vandute actiuni cu bani imprumutati de la broker, garantia ceruta fiind de minimum 15-20% din valoarea contractului. Acest tip de tranzactii maresc substantial profitul posibil, insa si pierderea poate fi la fel de mare.

    Contractele futures reprezinta un angajament standardizat intre doi parteneri, prin care unul se obliga sa vanda un anumit activ, iar celalalt sa cumpere. Pretul este stabilit la incheierea contractului, la fel si data de executie. In functie de pretul activului din piata reglementata (BVB cu piata principala, in cazul activelor ce au ca suport actiuni listate pe aceasta piata), unul dintre cei doi parteneri va castiga, iar celalalt va pierde. Tranzactionarea derivatelor este „un joc cu suma nula“, cum spune Ancuta, in care finantarea profitului unei parti vine din pierderea celeilalte.

    Pentru a deschide o pozitie pe futures, investitorul trebuie sa fie foarte sigur ca evolutia intuita de el este cea corecta, nu cea pe care o doreste partenerul de contract. La inceputurile pietei la termen, in urma cu cateva sute de ani, cand producatorii si comerciantii au decis sa isi acopere riscurile de fluctuatie a preturilor marfurilor, nu existau perdanti. Astfel de contracte se realizeaza in continuare pentru multe tipuri de marfuri, fara a exista un perdant intre cele doua parti: este cazul produselor derivate folosite ca instrumente de acoperire a riscului (hedging), foarte utilizate de pilda pentru eliminarea riscului valutar. La ora actuala, de produse derivate uzeaza deopotriva speculatorii (cei care deschid pozitii pentru a profita de pe urma variatiei cotatiilor, fara a detine in portofoliu activul suport – marfa, actiunea sau valuta pe care se construieste produsul derivat) si hedgerii (persoanele expuse riscului de fluctuatie a unui pret si care incearca acoperirea respectivului risc, detinand deopotriva in portofoliu activul suport si contracte futures construite pe acelasi activ suport – de pilda, daca are actiuni SIF si anticipeaza ca ele vor scadea, investitorul poate vinde contracte futures cu activ suport SIF, mizand pe aceasta scadere).

    „In momentul de fata, speculatorii sunt categoria de investitori activi la Bursa de la Sibiu, reprezentand circa 80-85% din totalul contractelor incheiate, restul de 15-20% fiind pozitiile care apartin hedgerilor“, spune Teodor Ancuta. Prezenta slaba a hedgerilor este pusa pe seama lichiditatii scazute a pietei. „Pentru un exportator, acoperirea riscului valutar este foarte dificila la Sibiu atunci cand este vorba de sume mari. Chiar si la sume mici, cum ar fi 50.000 de euro, un exportator are nevoie de mai multe zile pentru acoperirea riscului cu contracte futures la Sibiu. La sume mari nici macar nu se poate“, explica Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

    La bursa de la Sibiu, doar investitorii mici si medii pot acoperi riscul rezultat din variatia unor pozitii deschise pe piata spot de la Bucuresti, spune Adrian Simionescu, director general al societatii de brokeraj Vienna Investment Trust. „Pentru un investitor mare este imposibil. La cateva milioane de titluri SIF ar trebui sa deschida mii de pozitii la Sibiu, mult peste posibilitatile pietei din acest moment.“ In primele trei trimestre ale anului trecut, media zilnica a contractelor incheiate se ridica la 15.000.

  • Pasul doi

    Cele patru luni pe care le-au avut la dispozitie angajatii cu varsta de pana la 35 de ani pentru a-si alege un administrator pentru pensia privata obligatorie se incheie saptamana viitoare, pe 17 ianuarie. Ultima raportare a adeziunilor semnate va fi facuta de companii pe 25 ianuarie, cand va avea loc si cea din urma validare a participantilor atrasi. Dupa primele trei luni ale campaniei initiale de aderare, peste 2,9 milioane de angajati cu varsta de pana la 45 de ani intrasera deja in sistem, fiind validati de catre Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). Practic, intrarea in sistem este obligatorie (si limitata ca perioada de aderare pana pe 17 ianuarie) pentru toti angajatii de maxim 35 de ani, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani avand si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii. In acest sistem, un procent din contributia de pensii (CAS) va merge catre un administrator privat care investeste acesti bani in diferite tipuri de plasamente (conform regulilor stabilite prin prospectul fiecarui fond). In 2008, contributia transferata spre fondurile private de pensii va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

    Dupa validarea din 25 ianuarie urmeaza o noua etapa, asa numita „loterie“, in care toti cei care ar fi avut obligatia de a-si alege un administrator, dar nu au facut-o vor fi automat redistribuiti. Loteria, bazata pe un program informatic, are la baza un principiu destul de simplu: repartizarea este aleatorie si se face in functie de cota de piata obtinuta de administratori pana la momentul respectiv. Astfel, companiile ce au reusit sa atraga cei mai multi contributori in cele patru luni de campanie vor fi si cele care primesc cele mai mari cote de indecisi. Loteria se desfasoara dupa un algoritm predefinit, stabilit in detaliu prin legislatie (Norma nr. 31/2007 adoptata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private). Astfel, CNPAS va realiza o prima clasificare a persoanelor ce trebuie repartizate in functie de varsta, in doua intervale: 16 – 25 de ani si 26 – 35 ani. Fiecare dintre cele doua categorii va fi apoi organizata in functie de gen (femei si barbati) – astfel organizandu-se, in final, patru urne din care se face repartizarea aleatorie. La finalizarea acestui proces, CNPAS valideaza persoanele repartizate pentru fiecare fond in parte si transmite companiilor lista de persoane ce le-a fost alocata, acestea fiind obligate sa instiinteze contributorii in maxim 15 zile. Dupa finalizarea loteriei are loc o ultima validare, definitiva, a tuturor participantilor la sistemul pensiilor private. Estimarile actuale de piata arata ca, dupa repartizarea aleatorie, numarul total de clienti ce vor fi atrasi ar putea ajunge spre 3,5 milioane de angajati.

    Odata intreg procesul de aderare finalizat, urmeaza etapa in care vor incepe platile dinspre sistemul public spre cel privat, cel mai probabil in primavara acestui an. Baza de calcul a contributiei de 2% este reprezentata de venitul brut al angajatilor, care include, pe langa salariul brut, si prime, stimulente si alte venituri realizate. Angajatul care participa la sistem nu resimte insa aceasta contributie ca pe o cheltuiala in plus, dat fiind ca ea este redistribuita din contributiile pe care angajatorii le vireaza si in prezent catre bugetul de asigurari sociale. Pentru participantii din sistem pentru care angajatorul nu a facut plata contributiilor, CNPAS va vira oricum cei 2%, urmand ca ANAF sa recupereze ulterior aceasta contributie de la angajatorul respectiv. In eventualitatea neachitarii la termen a contributiei datorate fondului de pensii, persoana raspunzatoare pentru aceasta intarziere este obligata la plata unor dobanzi si penalitati egale cu cele stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare. Aceste dobanzi si penalitati merg tot spre contul individual al participantului care a fost prejudiciat – iar pentru aceste sume nu se percep comisioane de administrare. Banii nu ajung insa direct la administrator, ci in conturile bancilor depozitare, care au in pastrare toate activele unui fond de pensii administrat privat, in baza unui contract. Un administrator poate desemna un singur depozitar, care nu poate face parte din acelasi grup financiar cu administratorul (acolo unde este cazul). Banca este cea care, executand ordinele de investitii ale administratorului, plaseaza activele in diferite instrumente financiare.

    Investitiile vor fi realizate de catre administratori in conformitate cu strategia deja definita de ei prin prospectele schemelor de pensii. Politica de investitii, descrisa in mod obligatoriu in prospect, este declaratia in forma scrisa a administratorului privind strategia de investire a activelor fondului pe care il administreaza. Ea descrie si alte elemente caracteristice investitiilor financiare, cum ar fi metodele de evaluare a riscurilor investitionale, procedurile de management al riscului, precum si persoanele responsabile de luarea deciziilor si realizarea investitiilor.

    2008 va fi, cel mai probabil, si anul primelor miscari de concentrare in industria pensiilor private obligatorii, in conditiile in care multi dintre cei 18 administratori au strans un numar (foarte) mic de participanti. Potrivit legii, administratorii au la dispozitie trei ani de la momentul primei colectari pentru a atinge un minim de 50.000 de participanti pentru a nu le fi retrasa autorizatia de functionare. Greu totusi de crezut ca cei ce nu au reusit sa atraga in patru luni de campanie acerba masa critica de adeziuni vor dori sa mai investeasa in plus pentru a continua lupta – o lupta care, pentru companii, implica costuri imediate semnificative si castiguri doar pe termen lung.

    Puncte cheie 

  • Cel mai scump EMBA

    Marian Dinu, 33 de ani, a decis sa urmeze un program EMBA pe vremea cand conducea directia de afaceri juridice a Petrom si dorea sa incerce un domeniu complementar dreptului, ca sa aiba o baza mai „stiintifica“ care sa-l ajute in cariera. „Pregatirea de tip EMBA te ajuta sa intelegi care fapte sunt relevante pentru luarea deciziilor. Este ca atunci cand unui om ratacit intr-o padure i se da o busola si o harta“, spune Dinu. In urma stagiului de practica, desfasurat in companii americane, Dinu a ramas impresionat de policalificarea managerilor intalniti, de faptul ca toti se preocupasera sa aiba abilitatea de a se adapta la cerintele unei noi functii. „Ei trecusera deja prin mai multe posturi in cadrul aceleiasi organizatii. Se pare ca specializarea nu mai e la moda in America sau, cel putin, nu in management“, spune Dinu, care acum este director al departamentului de corporate din cadrul firmei de avocatura Linklaters.

    Dinu face parte din prima promotie de cursanti ai programului Executive MBA organizat de Universitatea de Stiinte Economice si Administrative din Viena (WU). In iulie, cursantii au fost in Statele Unite, unde au lucrat in companii precum Bear Stearns, Nasdaq, Medtronic, Caterpillar, biroul local al Reuters. „E interesant sa vezi cum diferite organizatii isi stabilesc obiective si cum se organizeaza pentru a le realiza. Relatia dintre strategia si cultura unei firme a fost, de asemenea, un lucru pe care l-am urmarit cu atentie. Am fost impresionat de acuta constientizare a nevoii de a se mentine in continua schimbare pentru a tine pasul cu piata, cu concurenta“, spune Marian Dinu.

    Recent, organizatorii programului au anuntat inceperea inscrierilor pentru a doua serie de cursanti. Programul costa 35.000 de euro, in conditiile in care celelalte de pe piata costa mai putin de jumatate din suma. Printre cele mai cunoscute programe de Master of Business Administration de pe piata se numara programul MBA Romano-Canadian oferit de Bucharest School of Management, programul MBA Open University Business School organizat in Romania prin intermediul fundatiei CODECS, programul Executive MBA al Institutului de Administratie Publica si a Afacerilor din Bucuresti ASEBUSS, programul Weekend MBA al Central European University Business School de la Budapesta, programul de EMBA al Universitatii Sheffield. Preturile acestora variaza intre 5.000 si 15.000 de euro.

    Programul Executive Academy al WU este sponsorizat de Erste Bank si Petrom. Cele doua companii sponsorizeaza 20 de locuri, iar participantii selectati trebuie sa contribuie cu 3.000 de euro din taxa totala. Anul acesta, celor care intrunesc criteriile de selectie li se ofera alte zece locuri, taxa putand fi acoperita de un sponsor privat sau de persoane individuale. Programul se adreseaza absolventilor de facultate cu minimum cinci ani de experienta profesionala si care cunosc foarte bine limba engleza. Cursurile se desfasoara la Bucuresti in regim part-time (o data pe luna predare si restul lucru individual pe diverse teme sau studii de caz), pe parcursul a 14 luni, si se concentreaza pe management general si financiar si strategii de globalizare.

    Programul, care cuprinde si doua calatorii de studiu in Austria si SUA, a fost initiat anul trecut intr-un moment cand universitatea austriaca dorea sa-si extinda programele in Romania, iar OMV si Erste Bank isi extinsesera activitatile pe piata romaneasca si erau interesate sa contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, dupa cum spune decanul WU Executive Academy. „Cresterea sustinuta a economiei romanesti inseamna o crestere a nevoii de top manageri educati, cu o gandire internationala, ceea ce creeaza un potential puternic pentru universitatile straine de a investi in piata romaneasca de training postuniversitar“, spune Bodo B. Schlegelmilch, decanul WU Executive Academy.

    Companiile austriece sunt puternic reprezentate in Romania, OMV si Erste Bank fiind printre cei mai mari investitori straini din tara. In decembrie 2005, Erste Bank a castigat licitatia pentru Banca Comerciala Romana, cea mai mare banca autohtona, in timp ce OMV este prezenta in Romania incepand cu 2004, in urma achizitionarii pachetului majoritar al Petrom. „Prin acest program sustinem dezvoltarea personalului la un nivel inalt al competentelor de management global, ceea ce va contribui la impulsionarea economiei pe termen lung“, spune Rupert Dollinger, manager de resurse umane al Erste Bank.

  • Profituri de Craciun

    Cresterea afacerilor asteptate de agentiile de turism si hotelierii in perioada sarbatorilor de iarna a depasit cresterea medie a pietei serviciilor turistice din 2007, de 15%. Este concluzia la care au ajuns mai multe agentii de turism ce vandusera la mijlocul lunii decembrie un numar de bilete egal cu totalul biletelor vandute pentru sarbatorile din 2006. „A fost cu certitudine un an mai bun, iar cresterea medie a numarului de bilete care s-au cumparat a fost undeva la 20% fata de anul trecut“, estimeaza Dragos Raducan, secretarul general al Federatiei Patronale a Hotelierilor din Romania si directorul general al agentiei de turism Magest Travel.

    In 2006, agentiile de turism au inregistrat, in perioada sarbatorilor de iarna, incasari totale de circa 50 de milioane de euro, iar pachetele turistice de Craciun si de Revelion s-au vandut in proportie de aproape 100%, arata datele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). „A fost primul an cand, la o crestere cu 30% a numarului de pachete puse la vanzare, s-a vandut aproape tot, in conditiile in care in 2005 oferta a crescut cu 10% si s-a vandut putin peste 60% din total“, spune Traian Badulescu, oficial al ANAT.

    Pentru sfarsitul lui 2007 insa, numarul pachetelor puse in vanzare a fost cu aproximativ 20% mai mare, iar agentiile estimeaza din nou ca vanzarile s-au apropiat de 100%. Aceasta inseamna ca cifra de afaceri pe care o vor raporta agentiile de turism cu ocazia sarbatorilor de iarna va fi in jur de 60 de milioane de euro.

    Dimensiunea afacerilor inregistrate de agentii nu va mai reflecta insa corect numarul persoanelor care si-au petrecut sarbatorile in afara tarii. Si aceasta din mai multe cauze: achizitionarea sejurului de pe internet si transportul cu masina pana la destinatie (scenariu cel mai des intalnit pentru Bulgaria vara si Austria iarna), achizitionarea unui sejur al unei agentii straine si transferul cu o cursa aeriana pana la destinatie, dar mai ales ultima tendinta – cumpararea cazarii de pe internet si transportul cu o cursa aeriana low-cost. „Pentru perioada de la sfarsitul anului este deja un grad de ocupare de 95%, iar cursele 100% ocupate sunt cele pe rutele Paris, Milano, Roma, Barcelona si Venetia“, spunea Florentina Ivan, director de comunicare al companiei romanesti low-cost Blue Air.

    Gradul de incarcare a curselor pentru aceasta perioada este ridicat si pentru ca numarul biletelor cumparate dus-intors, pentru un interval de aproximativ o saptamana si cu sarbatorile la mijloc, reprezinta mai mult de jumatate din cele vandute, dupa cum spun oficialii companiilor low-cost. Iar potentialul acestui mod de a merge in vacanta este imens, spun tot ei: „Practic, noi estimam ca orice persoana cu venituri medii de peste 300 de euro pe luna poate sa isi permita minimum o vacanta cu un zbor low-cost in strainatate pe an“, spune Mihaela Badic, country manager al Sky Europe, compania slovaca de low-cost prezenta in Romania de la sfarsitul anului 2006. Deocamdata, o parte destul de mica din acest segment a prins deja gustul unor astfel de calatorii – e vorba de cei ce au incaput pe locurile scoase la vanzare de companiile aeriene low-cost. In acest moment, pe piata exista opt operatori low-cost (Blue Air, My Air, Click Air, Sky Europe, Wizz Air, GermanWings si easyJet), fiecare avand minimum trei zboruri pe saptamana catre orase europene.

    Florentina Ivan, oficial al Blue Air, considera ca numarul turistilor care calatoresc acum in vacanta cu avioane low-cost este mai mare decat cel al turistilor ce pleaca la sfarsitul lui decembrie in strainatate cu avioane charter. Pentru perioada sarbatorilor, urma sa plece din Romania aproximativ 30 de curse charter, ceea ce inseamna aproximativ 3.500-4.000 de turisti. Principalele destinatii de charter in 2007, ca si cele din 2006, au fost Austria (doua zboruri organizate de J’Info Tours) si Finlanda (cate un zbor organizat de Perfect Tour si Interra Travel), dar si Egipt (cinci zboruri) sau Cipru. Cum majoritatea pachetelor turistice au avut data de intoarcere la mijlocul saptamanii trecute, inchiderea aeroporturilor bucurestene pe data de 3 ianuarie a dat peste cap atat planurile turistilor, cat si profiturile agentiilor, care au fost nevoite sa plateasca nopti de cazae in plus pentru turisti.

  • Turismul in 2008

    Poate turismul sa-si mentina ritmul de crestere din 2007, de 15%?
    Anul 2008 va fi dominat de o consolidare a produselor turistice lansate in 2007 (croaziera, chartere noi, hoteluri noi pe litoral) si va aduce o crestere, insa nu atat de mare ca in 2007, considera presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, Dragos Anastasiu: „O crestere de 10% si mentinerea avantajului creat in 2007, in special in ceea ce priveste litoralul si vacantele externe, sunt un obiectiv de care vom fi foarte multumiti“.

    Care va fi destinatia anului?
    „Cel mai mare numar de pasageri va alege si in acest an Turcia“, spune Ciprian Enea, consultant la besttourism.ro. „In 2007 s-a inregistrat o crestere de 20% a cererii
    pentru Turcia, iar pentru 2008 estimam o crestere tot de 20-25%, ceea ce va face Turcia cea mai cautata destinatie externa“, spune Enea. Ca numar de pasageri, Turcia ar putea fi egalata doar de Bulgaria, acestea fiind la randul lor urmate de Grecia si Spania. O evolutie buna vor avea si vacantele exotice,
    in tari precum Republica Dominicana, Brazilia si Mexic.
    Cati straini vor veni in România?
    „Speram ca numarul turistilor straini care isi petrec vacanta sau o parte a ei in Romania sa se mentina la acelasi nivel cu 2007 si sa nu scada“, spune Dragos Anastasiu, presedinte al ANAT. Acesta considera insa ca va fi greu de atins nivelul din 2007, an in care Sibiul, capitala culturala, o serie de concerte si alte evenimente au atras turistii.

    Cat se va mai dezvolta piata low-cost?
    Actualul lider (Blue Air) are in spate doi concurenti care isi doresc aceasta pozitie: Wizz Air si easyJet. De asemenea, este asteptata intrarea Ryanair, precum si a unor operatori zonali (est-europeni). Cresterea pe segmentul low-cost va fi de cel putin 60% (in 2007 a crescut cu 100%), dupa cum spun oficialii Blue Air si Wizz Air, in timp ce vanzarile curselor de linie vor creste cu 9%, conform estimarilor IATA. Asadar, pentru 2008, numarul pasagerilor de curse low-cost ar putea ajunge la peste 2,4-2,5 milioane, pe cand al companiilor de linie ar putea ajunge la 4 milioane.

    Urmeaza si alte preluari dupa vanzarea agentiei Happy Tour?
    „Cu siguranta ca dupa toti acesti ani de crestere va urma o consolidare a pietei“, este de parere Sorin Ionescu, director al firmei de consultanta FiveStar Hospitality. Acesta considera ca piata nu va mai genera imediat inca o astfel de tranzactie, dar se asteapta ca in acest an sa aiba loc mai multe fuziuni intre agentii de turism complementare, care sa creeze impreuna grupuri mai puternice.

  • In ce directie vireaza 2008?

    Va putea continua ritmul accelerat de crestere si in 2008?
    Piata auto va inregistra pentru prima data in ultimii ani o crestere cu doar o cifra sau cel mult 10%. „Nu va depasi pragul de 400.000 de unitati“, a spus Brent Valmar, vicepresedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA). „Pentru 2008 imi pastrez prudenta, si estimez o crestere a pietei de aproximativ 5-7%“, considera Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia. In 2007, vanzarile totale au depasit nivelul de 350.000 de autovehicule, in crestere cu 20% fata de 2006.

    Ce noi modele vor iesi din fabricile romanesti?
    Dupa o pauza de aproape doi ani, in 2008 Dacia va lansa cea de-a treia versiune de Logan din segmentul autoturismelor, si anume versiunea cu cinci usi anuntata la Salonul Auto de la Frankfurt – Renault Sandero, model hatchback asamblat in Brazilia si Romania. Cat priveste Automobile Craiova, daca decizia Comisiei Europene fata de privatizarea cu Ford va fi favorabila, abia inceputul anului 2009 ar putea aduce primul model iesit de pe liniile de productie ale fabricii de la Craiova.

    Cat se vor mai putea extinde retelele de dealeri?
    Pentru a mentine ritmul de crestere al vanzarilor de automobile, retelele curente de dealeri vor inregistra o crestere importanta a punctelor de vanzare in urmatorul an. „In orasele importante numarul de dealeri se va dubla, in comparatie cu nivelul existent. Daca in prezent exista cate un dealer pentru o marca, in viitor vor fi doua. De asemenea, retelele se vor extinde si in orasele mai importante dintr-un judet, nu numai in resedinta acestuia“, a subliniat Brent Valmar, vicepresedintele APIA.

    Care va fi cea mai bine vanduta marca de import?
    „Renault va ramane in continuare cea mai bine vanduta marca de import“, sustine Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia. Renault este prima marca de import care in 2007 a depasit pragul de 30.000 de masini comercializate intr-un an. Pentru comparatie, Skoda, a doua marca de import ca vanzari, vanduse mai mult de 23.000 de unitati dupa primele 11 luni ale anului trecut.

  • Ce se intampla cu comertul in 2008?

    Ce nume noi intra pe piata in 2008?
    Deja anuntate, intr-o masura mai mult sau mai putin oficiala sunt intrarile pe piata ale retailerilor de tip discount Aldi si Lidl, a turcilor de la Tekzen pe segmentul de bricolaj si a francezilor de la Decathlon, ce vor inaugura primul magazin de articole sportive de mari dimensiuni.

    Cand vom ajunge la saturatia pietei?
    Comerciantii nu se asteapta ca acest lucru sa se intample mai devreme de 3-5 ani sau chiar mai mult, in functie de segmentul pe care activeaza. Daca pe segmentul supermarketurilor faza consolidarii a inceput, pentru celelalte formate – cash & carry, hipermarket, discount, bricolaj – va mai dura cativa ani. Desi nu a dorit sa comenteze informatiile conform carora Carrefour este interesat sa preia reteaua Plus din Romania, Jacobo Caller Celestino, directorul general al Carrefour Romania, a precizat ca este „deschis la orice oportunitate din piata“ si considera ca pe piata e loc pentru „cateva sute de supermarketuri Carrefour“.

    Cat mai rezista romanii din bricolaj  presiunii internationalilor?
    Bricolajul este singurul segment din domeniul comertului modern in care romanii au dezvoltat afaceri ce rivalizeaza cu retelele internationale. Atat Ambient, cat si Dedeman sunt curtati de investitori, dar se mentin pe pozitii. Daca reusesc sa-si securizeze pozitia la nivel national si regional (dupa exemplul Romstal sau al Arabesque), ar putea sa ramana in continuare, cel putin vreme de cativa ani, independenti.

    Unde vor fi cresterile cele mai mari in domeniul bunurilor de larg consum?
    Cea mai mare crestere o vor inregistra, si in 2008, lactatele, pe fondul redirectionarii cumparatorilor din pietele deschise (unde taranii nu-si mai pot vinde produsele) spre canalele comertului civilizat. Pe un trend ascendent vor continua insa si vedetele lui 2007: alcoolicele (plus 30%), berea (plus 20%), bauturile racoritoare (plus 15%).

    Unde se situeaza Romania pe harta expansiunii retelelor de retail?
    Felicia Vasiu, Head of Timisoara Branch, Cushman & Wakefield Activ Consulting: „Majoritatea brandurilor internationale sunt interesate de extindere pe piata din Romania, fie direct, fie prin francize. O parte au rezervat deja spatii in centrele comerciale care se vor deschide in urmatorii doi ani, o alta parte studiaza posibilitatea de inchiriere de spatii comerciale“. Desi in Romania au acum operatiuni doar 5% dintre retailerii internationali, in ce priveste preferintele de expansiune ale retailerilor, capitala Romaniei ocupa locul 7, arata International Retailer’s Survey, cercetare realizata de Cushman & Wakefield.

  • Revine carbunele in 2008?

    Cu cat va creste cererea de energie electrica?
    Cresterea cererii de energie va fi mare in 2008 decat cea care fusese estimata (6%, in concordanta cu estimarea cresterii economice): e vorba de aproximativ 7,5%, din cauza iernii dificile, care va cauza o cerere cu 1,5% mai mare decat cea inregistrata cu un an in urma, dupa cum arata estimarile din Programul de iarna in domeniul energetic intocmit de ANRE.

    Ce se va schimba in structura vanzarii de energie?
    De la 1 ianuarie 2008, Nuclearelectrica nu va mai avea niciun contract mostenit, complexurile energetice din Oltenia vor livra 0,8 TWh in baza unor astfel de contracte (aproximativ 10% din productie), iar Hidroelectrica va furniza 8-9% din productie in baza acestui tip de contracte, conform ministrului economiei si comertului, Varujan Vosganian. La sfarsitul lui 2007, 32% din piata era netransparenta, energia fiind captiva in contracte incheiate prin negociere directa.

    Ce se va intampla cu energia eoliana?
    Pe piata sunt momentan proiecte pentru 3.000 MW in centrale eoliene, dintre care aproape o treime ar putea intra in sistem in acest an. Deocamdata, 1.000 MW din centrale eoliene este maximul de energie eoliana suportabil de catre sistemul energetic national, spune Stelian Gal, oficial al Transelectrica: „Energia eoliana este foarte volatila si mai mult de 1.000 MW ar putea destabiliza sistemul“.

    Care va fi  alternativa la petrol?
    In Europa deja se observa o crestere a importantei carbunelui, deoarece acesta a devenit din nou rentabil, spune Jean Constantinescu, analist independent. „Pretul carbunelui a crescut mai incet decat al hidrocarburilor lichide sau gazoase si in aceasta resursa sta rezolvarea unei parti a problemei Romaniei din acest punct de vedere, dar si altor tari posesoare de carbune, precum China.“

    Se vor scoate la privatizare complexurile energetice Turceni, Rovinari, Craiova?
    Daca nu le va scoate la vanzare, statul va trebui sa inceapa investitiile de mediu la aceste complexuri, ca sa nu fie inchise, considera consultantul independent Adrian Rusu, fost director al companiei de consultanta CET: „Exista multe presiuni pentru care aceste complexuri nu au fost scoase pana acum la vanzare, dar acestea vor fi reduse la tacere cand se va pune problema: ori inchidem, ori privatizam“.

    Cati angajati din energie vor fi disponibilizati in acest an?
    Deocamdata, CEZ Oltenia a anuntat ca va reduce cu 10% numarul angajatilor (ceea ce inseamna 300 de oameni), insa miscari similare vor face toate companiile, reducerea totala a numarului de angajati din acest domeniu putand ajunge in acest an la peste 2.000 de persoane, estimeaza Jean Constantinescu, analist independent.

  • Constructiile in 2008

    Cu cat vor creste preturile materialelor de constructii?
    Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii: „Cresterea pe segmentul de materiale de constructii va fi de 15% in cerere si de minim 10% ca preturi“. Daniel Catanas, director general al Wienerberger Sisteme de Caramizi: „Piata depinde de evolutia pretului la energie si petrol, la materii prime, la paleti. Un maxim de 10% pentru cresterea preturilor pare realist“.

    Cum va fi rezolvata criza de forta de munca din constructii?
    O solutie ar fi programele de pregatire profesionala pentru tineri, cata vreme readucerea fortei de munca plecata in strainatate nu pare o solutie fezabila, crede Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii. „Si importul de forta de munca straina“, adauga ea. Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO, insista ca salariul mediu ar trebui sa ajunga in urmatorii ani la 600-700 de euro, echivalentul celui din Ungaria sau Polonia: „Asa am putea stopa plecarile in strainatate“.
    Cati muncitori straini vor fi adusi sa lucreze in Romania?
    Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Ocuparea si Plasarea Fortei de Munca: „In acest moment sunt depuse cereri pentru aducerea a aproximativ 5.000-6.000 de muncitori straini“. Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii: „Vom aduce aduce cati muncitori vom avea nevoie, alta solutie nu vad pe termen scurt“.

  • Se vor calma imobiliarele in 2008?

    Se va ajunge la apartamente de 10.000 euro/mp?
    „Daca Bucurestiul si-ar schimba peste noapte denumirea in Madrid sau München, chiar de maine“, raspunde Radu Lucianu, managing partner al Eurisko. „Daca nu, putem spune ca in 5-6 ani de zile vom avea si proprietati pretuite la 10.000 de euro pe metrul patrat, fie ca vorbim de case sau terenuri“. „Este posibil sa sarim de 10.000, dar numai in cazuri speciale, in zone speciale – Primaverii, Kiseleff, Dorobanti din Bucuresti“, puncteaza Razvan Stroescu, directorul departamentului rezidential al Coldwell Banker.
    …sau la 1.000 euro/mp?
    Deja au aparut si vor continua sa apara ansambluri rezidentiale situate in afara limitelor orasului, la preturi de 1.000-1.100 de euro pe metrul patrat construit. In oras, preturile terenurilor sunt insa prea mari pentru a putea sustine o dezvoltare de locuinte ieftine, iar „cat timp este piata pentru apartamente mai scumpe, nu o sa fie niciun developer care sa spuna ca va face mai ieftin“, spune Razvan Stroescu, director departament rezidential al Coldwell Banker.

    Vor mai creste preturile?
    In 2008 nu se mai asteapta nimeni la o dublare a preturilor si nici la o crestere cu 50%, ca in 2007. In ceea ce priveste apartamentele din ansambluri rezidentiale noi, preturile vor creste anul viitor la peste 1.700 de euro pe metrul patrat construit, estimeaza Colliers International. Fata de media de 1.500 euro/mp din 2007, ar rezulta un ritm de aproape 15%.