BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Lux pe roti

    MARCA

    Inmatriculari

     

    2005

     2006

    ASTON MARTIN

    1

    4

    BENTLEY

    14

    17

    FERRARI

    5

    6

    LAMBORGHINI

    5

    5

    MAYBACH

    1

    2

    ROLLS ROYCE

    1

    2

     

  • STEPHEN COVEY: Cautam manageri cu suflet

    Viitorul nu va mai fi al managerilor scortosi. IQ-ul trece incet, dar sigur, pe locul secund, alaturi de experienta profesionala, iar cheia afacerilor va sta in calitatile umane ale celor ce le conduc. Stephen Covey crede ca adevaratul lider este cel care stie sa-i serveasca pe ceilalti.

     

    Leadership-ul este o combinatie de strategie si caracter. „Poate lipsi strategia din schema, dar caracterul niciodata. Experienta emotionala este absolut obligatorie pentru leadership, astfel ca liderii de maine trebuie sa combine capacitatile analitice (IQ) cu cele emotionale“, a spus Stephen Covey, in cadrul primei conferinte  de leadership din Romania, organizata saptamana trecuta de Ziarul Financiar in parteneriat cu Human Capital Solutions.

     

    Teoria lui Stephen Covey, o autoritate mondiala in domeniul training-ului si al dezvoltarii de leadership, este ca un om poate avea autoritate formala datorita pozitiei pe care o ocupa, dar nu va avea si autoritate morala daca nu isi construieste viata si deciziile pe principii, daca nu este el insusi un om cu principii. Cheia succesului, spune Covey, este alinierea comportamentelor la principii, iar esenta leadership-ului este tocmai autoritatea morala. Pentru ca o afacere de succes e rezultatul muncii in echipa, iar a fi un bun manager inseamna deci sa stii sa formezi si sa mentii o echipa.  Studiile au demostrat ca  multe afaceri au lacatul pus din cauza ca managerii nu au gasit „omul potrivit la locul potrivit“. Cu alte cuvinte, evaluatorii nu-si fac temele. „Nu sunt pregatiti pentru aceasta sarcina de evaluare a unui manager de top. Ei se uita doar in CV-ul angajatului, fara sa se gandeasca daca i se potriveste sau nu jobul oferit“, crede Covey.

     

    Potrivit consultantului american, inteligenta emotionala a devenit un criteriu de baza in selectarea personalului, iar combinatia de inteligenta emotionala, experienta profesionala acumulata si IQ ofera optimul in materie de calitati ale managerului. Covey sustine ca multe persoane cu un IQ ridicat ajung sa fie depasite pe plan personal si profesional de altele cu un coeficient mai mic, dar cu abilitati evidente de comunicare. Intr-o companie, managerul este acea persoana ce are ca atributii planificarea, organizarea si controlul fortei de munca si care ar trebui sa fie capabil sa motiveze angajatii. Prin urmare, liderul trebuie sa fie un vizionar, un mentor, sa se dedice nevoilor celor din jur, sa-i inspire. Conform teoriei celor patru L – „Live. Love. Learn. Leave a legacy“ – a lui Covey, leadership inseamna „viziune pentru minte, pasiune pentru inima, disciplina pentru corp si constiinta pentru spirit“. „Viziunea, disciplina si pasiunea guvernate de constiinta schimba lumea in bine“, si-a rezumat discursul profesorul  Covey.

     

    Stephen Covey este autorul unuia din cele mai influente ghiduri pentru obtinerea succesului personal si profesional – „The 7 Habits of Highly Effective People“ (Eficienta in 7 trepte), aparuta in 1989 si considerata una din cele mai influente carti de management ale secolului XX.

  • Profil de lider

    Ce cred romanii ca ar trebui sa aiba un bun lider? Compania de cercetare GfK a facut in octombrie un sondaj la care au raspuns 561 de persoane cu studii medii si superioare din mediul urban, plus 122 dintre participantii la prima conferinta de leadership din Romania, care ocupa pozitii de middle si top management.

    • 41% dintre respondentii din prima categorie considera ca un bun lider trebuie sa fie corect, cinstit si intelegator, in timp ce mai mult de jumatate (53%) dintre cei din a doua categorie spun ca un lider trebuie sa fie, in primul rand, un bun organizator. Ambele categorii au fost de acord, in proportie de 37 la suta, ca o capacitate de relationare foarte buna este calitatea de baza.
    • Cand a venit vorba sa enumere trei lideri reprezentativi la nivel national, primul esantion i-a plasat in top pe Ion Tiriac (34%), George Becali (33%) si Irinel Columbeanu (9%). Participantii la conferinta au optat tot pentru Tiriac (40%), diferentele aparand pentru locurile urmatoare – Dinu Patriciu (16%), respectiv Monica Tatoiu si George Copos.

  • Si cafeneaua poate fi low-cost

    O companie sibiana incearca acum sa impuna conceptul „o cafea pentru fiecare buzunar“, avand in plan o retea de nu mai putin de 20 de puncte de vanzare pana la finele lui 2007.

     

    Intr-o zi de marti, la vremea amiezii, nu ai unde sa arunci un ac in cafeneaua Redal, plasata intr-un cartier marginas al Sibiului. Cele 30 de locuri de la mese sunt toate ocupate de tineri, adica exact genul de clienti vizati de cafenelele Redal. Intr-un oras ca Sibiul, care tinde sa devina centru universitar, sunt multi tineri care „au nevoie de o alternativa la baruri“, spune Ciprian Aldea, director de marketing la Redal. In plus, acest tip de clienti sunt cei care nu-si pot permite sa frecventeze o cafenea la moda. Este vorba, de fapt, de un concept hibrid, explica oficialii companiei – o combinatie intre cafenea, cofetarie, patiserie si gelaterie. Punctul comun este ideea de a atrage si clienti cu buzunare mai subtiri decat cei ce prefera cafenelele plasate in zone centrale.

     

    Partenerii de afaceri si furnizorii nu au fost insa prea increzatori in succesul unei cafenele deschise intr-un cartier marginas al orasului. Totusi, dupa ce primul local a fost deschis in urma cu nici patru luni, inca doua si-au primit deja clientii: unul la Medias si altul in centrul comercial Promenada din parcul de retail de la Selimbar, Sibiu. Iar ritmul deschiderilor va continua „pe cat de alert o va permite gasirea amplasamentelor“, precizeaza oficialul firmei. Tinta propusa este de 20 de cafenele pana la sfarsitul anului viitor, urmand ca in circa doi ani, „dupa ce va dobandi suficienta forta“, conceptul sa fie francizat.

     

    Din 2007, reteaua se va extinde si in afara judetului Sibiu, cea mai cautata calitate a viitoarelor amplasamente fiind „suprafata vitrata“, adica un spatiu care sa aiba cel putin un perete de sticla. Marimea unei cafenele din aceasta retea variaza intre 120 si 150 de metri patrati, in functie de trafic si de zona, iar investitia minima se plaseaza in jurul valorii de 40.000 de euro, suma care nu include chiria sau pretul platit pentru cumpararea spatiului.

     

    O astfel de investitie este considerata mica de Christian Macedonschi, presedinte al Trus HoReCa Services, companie de consultanta in domeniul cafenelelor si importator de echipamente si de cafea. Conform acestuia, investitia standard intr-o cafenea care are si o vitrina frigorifica pentru prajituri si, eventual, o mica bucatarie „este in medie de 70.000 de euro, dar poate urca si la 100.000 de euro, in functie de dotari, de amplasare, precum si de echipamentele alese“. Macedonschi adauga insa ca investitorii sibieni au „sanse mari de reusita pe termen mediu spre scurt“, daca amplaseaza o cafenea in inima unui cartier si ofera o cafea de calitate la pret rezonabil.

     

    Or, la Redal, oferta de preturi a fost construita plecand de la conceptul „o prajitura si un suc cu cinci lei“, in timp ce gama de cafele are preturi cuprinse intre trei si patru lei. Spre comparatie, o cafea costa de la patru lei in sus la Turabo, lant care are acum opt cafenele si care vrea sa mai deschida inca zece in anul ce vine, dintre care cinci vor fi inaugurate in Capitala, patru in provincie si una in afara granitelor tarii. Pietele analizate pentru extinderea peste hotare sunt capitalele Cehiei si Poloniei, dar „cu certitudine in tara vom avea o cafenea la Mamaia si una la Cluj“, sustine Tudor Dragomir Niculescu, director general al Turabo.

     

    In opinia acestuia, cafenelele low-cost vor avea de infruntat „multele cafenele deja prezente pe piata“ si care incearca sa se pozitioneze „cat mai high“, deoarece clientul „prefera sa scoata un ban in plus din buzunar, dar sa-i placa mai mult nu doar cafeaua, ci si locul“. Motiv pentru care investitiile intr-un Turabo variaza intre 120.000-150.000 de euro, ceea ce ar insemna ca pana la sfarsitul anului viitor investitiile totale ar ajunge la 1,5 milioane de euro.

     

    Nu doar concurenta dintre cafenele, cu produsele si ambianta pe care le ofera, este pragul de incercare al unui investitor. Noile cafenele trebuie sa se mai lupte si cu lipsa obisnuintei oamenilor de a merge la o cafea in oras, crede Niculescu. Pentru ca, dupa cum recunosc si reprezentantii Redal, studiile arata ca romanii „sunt pe ultimul loc in Europa la consumul de cafea in oras“.

     

    Si chiar daca Redal tinteste catre zone neacoperite inca de alti concurenti, „daca le va merge bine, cu siguranta ca in trei-patru luni vor fi urmati de alti doi-trei“, apreciaza Niculescu. Nici concurenta nu este insa obligatoriu un ghimpe in coasta, precizeaza reprezentantul Turabo. Pana acum, cifra de afaceri a companiei pe care o conduce a crescut de la un an la altul, pentru anul in curs fiind previzionate afaceri de trei milioane de euro.

     

    La Redal, cresterea cifrei de afaceri pentru anul in curs este estimata la circa 50%, in conditiile in care vanzarile din 2005 au depasit 1,7 milioane de euro, conform informatiilor de la Ministerul Finantelor. Compania a fost infiintata in 1991, ca producator si distribuitor de produse de panificatie si patiserie. Reteaua de cafenele este o dezvoltare fireasca a afacerii, pentru ca in aceste localuri pot fi vandute prajiturile si produsele de patiserie fabricate de companie. Intr-unul din localuri se vinde si paine, spune repre-zentantul firmei. Iar reteaua de cafenele este intr-adevar un debuseu pentru vanzarea produselor firmei: peste 60% din prajituri sunt vandute pentru acasa, in timp ce cafeaua se consuma mai mult pe loc: doar 15% din vanzari sunt „la pachet“.

     

    Pe reteta vanzarii de cafea si sandvisuri la pachet mizeaza si retelele Snack Attack si Gregory’s, motiv pentru care zonele preferate sunt cele „cu concentrari de birouri, zone centrale cu trafic intens si noduri de transport“, spune Cristian Mesaros, directorul general al Gregory’s Romania. Reteaua este formata acum din zece bistrouri sub marcile Gregory’s (specializata in sandvisuri, salate si patiserie) si Coffeeright (specializata in cafele). Anul 2007 va aduce, conform planurilor companiei, cinci noi localuri, dintre care unul in sistem de franciza, acesta fiind si primul pas de extindere prin sistem de francizati.

     

    Peisajul cafenelelor se aglomereaza, dar nu numai ca efect al intentiei companiilor prezente deja pe piata de a obtine amplasamente cat mai bune. La jumatatea anului, si Catalin Mahu, proprietarul lantului de restaurante La Mama, a intrat pe piata cafenelelor, prin deschiderea unui local in Bucuresti, sub numele de Cafepedia. El si-a exprimat intentia de a mai deschide inca cel putin patru-cinci cafenele, dintre care una pana la finele acestui an.

     

    La „bal“ si-au anuntat, insa, prezenta si nume mari. Starbucks, cea mai mare retea din lume, cu peste 10.000 de unitati in 35 de tari si venituri de 6,4 miliarde de dolari in 2005, si-a anuntat intrarea in Romania in urmatoarea perioada. Un alt nume international, Gloria Jean’s Coffees, un lant american intrat pe piata in 2004, prin spatii inaugurate in cadrul mall-urilor, si-a declarat intentia de a deschide, pe termen lung, 20-30 de cafenele.

     

    Cu toate acestea, ramane loc destul pe piata, spune Cristian Mesaros – lucru cu care este de acord si reprezentantul Turabo. El estimeaza ca numarul de cafenele ajunge, numai la nivelul Capitalei, la cateva sute. Dintre acestea insa, „cele ce au un cuvant de spus nu sunt mai multe de 20“, apreciaza Niculescu. In provincie, in schimb, situatia este cu totul alta, mai ales din cauza puterii mai scazute de cumparare.

     

    Lanturile de cafenele nu ignora totusi nici piata din afara Bucurestiului. Cu atat mai mult cu cat iau nastere noi retele – cum este Redal -, iar numele deja prezente se afla in plin elan de ocupare a pozitiilor-cheie. Si aceasta pentru ca, pe spatii, cafenelele nu se lupta doar intre ele, ci si cu alte forme de retail, de la magazinele de imbracaminte si incaltaminte si pana la sucursalele bancilor. „In centrul orasului (Sibiu – n.r.), proprietarii de spatii prefera sa aiba drept chiriasi bancile in loc de cafenele“, spune reprezentantul Redal.

     

    Prin urmare, spatiile din afara zonelor centrale sunt vizate ca o buna optiune de catre chiriasii care nu pot ridica pretentii la acestea. S-ar putea dovedi chiar o strategie castigatoare – necesara insa in tot cazul, asa cum s-a dovedit de ceva vreme si in cazul bancilor. Asa ca n-ar fi de mirare ca in viitorul apropiat, si la periferia oraselor chiriasii sa se dueleze pe spatii.

  • Cu tot cu inghetata

    Compania Redal, infiintata in 1991, a debutat cu productia si distributia de produse de panificatie si patiserie, iar recent si-a completat operatiunile prin deschiderea de cafenele.

     

    CONCEPT: Plecand de la conceptul „o cafea pentru orice buzunar“, sub umbrela Redal s-au deschis pana acum trei cafenele, care sunt un hibrid intre cafenea, cofetarie, patiserie si gelaterie.

     

    GRUP: Afacerea Redal apartine familiei sibiene Aldea, care mai are in proprietate o retea de opt supermarketuri sub sigla Alcomsib.

     

    PLANURI: Din 2007, reteaua sibiana de cafenele va depasi granitele judetului Sibiu, pana la sfarsitul anului viitor fiind planificate circa 17 inaugurari.

     

    FRANCIZARE: In doi ani, estimeaza proprietarii afacerii, conceptul va fi suficient de puternic pentru a putea fi francizat.

  • Cat e cafeaua?

    Noua retea de cafenele mizeaza pe un format low-cost. Diferenta de preturi fata de ceea ce ofera alte lanturi ajunge in unele cazuri importanta.

     

    REDAL: Pretul unei cafele variaza in localurile retelei intre trei si patru lei.

     

    TURABO: In provincie, preturile de plecare ale produselor pe baza de cafea sunt de 4-4,8 lei, in timp ce in Capitala cel mai mic pret este de 5,2 lei.

     

    COFFEERIGHT: Plaja de preturi la cafele variaza intre 3,4 lei pentru un espresso si 7 lei o mocha amaretto mare sau 7,2 lei un frozito caramel mare.

  • BANCI: Carpatica creste de nu se mai opreste. Si tot nu se vinde

    Cu 220 de sucursale, cate vrea sa aiba pana la finele anului, Banca Carpatica incheie etapa de extindere agresiva. In 2007 accentul se va pune mai mult pe consolidare, daca e sa-l credem pe actionarul principal Ilie Carabulea, care sustine in continuare ca nu vrea sa-si vanda banca.


    Fara a se lansa in epitete stralucitoare, dar vorbind cu pasiune, Ilie Carabulea spune ca din punctul de vedere al acoperirii teritoriale, Banca Comerciala Carpatica, la care este actionar majoritar, sta „confortabil“. In planul pentru acest an mai sunt de bifat inca 10 unitati noi, iar dupa acest sprint, faza de extindere poate fi considerata incheiata, sustine Carabulea.


    Odata aceasta faza depasita, urmeaza una si mai grea, cea a consolidarii, absolut necesara pentru o banca mica romaneasca aflata cu mai putin de 1% cota de piata in lupta cu un sistem bancar dominat de nume grele internationale. In discutia cu BUSINESS Magazin, omul de afaceri sibian mentioneaza problema fortei de munca printre punctele nevralgice asupra carora trebuie lucrat pentru a face banca mai eficienta. Nemultumirea lui tine, pe de o parte, de „neputinta angajatilor de a gasi solutii pentru sarcinile de serviciu pe care le primesc“, iar pe de alta parte de dorinta acestora de a avea un loc de munca „mai linistit“.


    Carpatica intra, in acest fel, in liga altor jucatori ce, intr-o forma sau alta, au trecut deja prin consolidari, eficientizari sau restructurari de personal. Libra Bank, o alta banca de talie mica, a trecut anul acesta printr-o perioada de consolidare, dupa ce in 2005 a investit in expansiune si adoptarea unei noi imagini. La capitolul personal, Bancpost a bifat un proces de restructurare, ce a costat banca peste 12 milioane de euro. La fel de adevarat insa, cea mai mare parte a bancilor sunt inca intr-o faza de expansiune, atat in privinta retelelor cat si a portofoliilor de produse. 


    Concurenta unor jucatori ce au in spate nume mari straine – si, pe masura, surse de finantare cu care acestia isi pot creste afacerea – este un alt aspect adus in discutie de omul de afaceri. Pentru a compensa imprumuturile in conditii preferentiale de care competitorii sai beneficiaza de la bancile-mama, Banca Carpatica atrage surse de finantare atat de pe piata interna, cat si de pe piata externa. La finele saptamanii trecute, spre exemplu, banca a contractat un imprumut de 10 milioane de euro de la Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BSTDB), pe o perioada de patru ani, destinat creditarii intreprinderilor mici si mijlocii.

     

    In plus, banca mai dispune si de o finantare de circa 20 de milioane de dolari de la Banca Mondiala pentru o perioada de 15 ani, iar in timp s-a mai imprumutat si de la alte institutii internationale, cum ar fi Kreditanstalt für Wiederaufbau (KFW). Tot pentru a-si finanta dezvoltarea, banca a vandut pe piata de capital, la jumatatea anului, obligatiuni cu scadenta la trei luni (scadenta primului cupon fiind pe 27 noiembrie) in valoare de 10,3 milioane de euro. Carpatica este, pe de alta parte, una dintre bancile ce a ridicat si dobanzile la depozite mult peste media pietei (peste 8% la depozitele in lei pe trei luni) pentru a-si acoperi, si pe aceasta cale, necesarul de fonduri pentru creditare.


    Intr-o a doua operatiune de finantare de pe piata de capital, dupa emisiunea de obligatiuni din iunie, Carpatica vrea sa stranga in prima luna a anului viitor de la actionari alte 10 milioane de euro, printr-o majorare de capital. Actiunile bancii sunt listate la Bursa, insa in ultima perioada lichiditatea a fost redusa. La un pret de 0,595 lei/actiune (cat era la jumatatea saptamanii trecute), capitalizarea bursiera a bancii este de 688,6 milioane de lei (197,3 milioane de euro).


    Decizia privind aceasta majorare de capital, aprobata in urma cu doua saptamani, nu a venit neaparat pentru ca ar fi fost „o necesitate stringenta, ci mai degraba pentru a dovedi ca banca e viabila“. Viabilitate pe care el spune ca o dovedesc marjele de profit „multumitoare“, chiar daca, asemenea tuturor bancilor ce au apasat anul acesta pedala extinderii, si bancherii din Sibiu au simtit costurile in bilant. „Dezvoltarea noastra s-a produs cu costuri mari“, spune el, referindu-se la faptul ca banca a ajuns a sasea din tara ca marime a retelei de sucursale. Activele Carpatica au crescut la nivelul lunii septembrie cu 41% fata de decembrie 2005, ajungand la 1,3 miliarde de lei (371 de milioane de euro).


    In privinta rezultatelor financiare, dupa primele noua luni ale anului, banca a obtinut un profit net de 16,1 milioane de lei (4,6 milioane de euro), cu 24,4% mai mare fata de luna septembrie 2005. In aceeasi perioada a anului trecut, ritmul de crestere era de peste 33% fata de primele trei semestre din 2004.


    Una peste alta, Ilie Carabulea se declara multumit, avand in vedere mai ales ca investitorii sa nu se opreasca din curtat micuta banca sibiana. Iar astfel de oferte apar tot mai insistent pe masa omului de afaceri. „Acum sunt presat de un fond de investitii englez“, afirma Carabulea. Zice insa ca nu vrea sa vanda banca, asa cum de altfel sustine ca nu e dispus sa se desparta de nici una dintre afacerile sale, dezvoltate in transporturi (holdingul Atlassib), asigurari, curierat sau afaceri hoteliere. „Nici acum si nici mai tarziu.“

  • Lupul singuratic

    Carpatica este una dintre putinele banci ramase cu capital romanesc. 

     

    ACTIVE: Au crescut in primele noua luni cu 41% fata de decembrie 2005, ajungand la 1,3 miliarde de lei (371 mil. euro).

     

    RETEA: Are 210 unitati in prezent, urmand ca pana la finele anului numarul lor sa creasca la 220.

     

    ACTIONARI: Principalii actionari sunt persoane fizice cu peste 80% la finele lunii iunie 2006, cel mai important actionar fiind Ilie Carabulea, cu peste 30%.

     

    VALOARE: La un pret de 0,595 lei/actiune (la 23 noiembrie), capitalizarea bursiera era de 688,6 milioane de lei (197,3 mil. euro).

  • Viitorul 3G se masoara in 4G?

    Folositi servicii de telefonie mobila 3G? Va aflati printre cei 2,5% dintre romanii cu telefon mobil 3G, o specie rara, dar pretioasa pentru operatori. Ce spuneti de 4G?

     

    Cu o astfel de statistica, am putea fi indreptatiti sa credem ca pasul logic al operatorilor care au inceput de acum aproape doi ani sa tenteze consumatorii cu apeluri video si televiziune pe telefon este sa se declare invinsi si sa revina la batalia ofertelor cu minute incluse. Dar, in luarile de pozitie oficiale, managerii companiilor telecom isi reitereaza cu si mai multa hotarare deschiderea spre viitorul broadband-ului mobil. Ba mai mult, alti doi operatori, RCS&RDS si Zapp, s-au angajat sa achite 35 de milioane de dolari pentru licentele IGCTI, poarta de intrare in clubul select al operatorilor de retele 3G. Unde este explicatia? In viitor.

     

    Se poate face o comparatie cu producatorii de telefoane mobile, comparatie indreptatita de faptul ca cele doua industrii sunt in legatura: una realizeaza produsul, cealalta serviciul. In cazul Nokia, la prezentarea ultimelor rezultate financiare, corespunzatoare trimestrului al treilea din acest an fiscal, managementul se prezenta in fata actionarilor cu o veste buna si cu una proasta. Vestea buna, ca numarul de telefoane vandute a atins o cota record, de 88,5 milioane de unitati la nivel mondial, era nefericit dublata de o scadere a profitului cu 4% fata de anul trecut, la 845 de milioane de euro. Explicatia oferita de Nokia a fost ca preferintele clientilor s-au indreptat mai mult catre telefoane ieftine. Tot comparand cu anuntul de acum un an, pretul mediu al unui telefon Nokia a scazut de la 102 euro la 93 de euro.

     

    In Romania, operatorii isi platesc astazi sansa de a nu avea anunturi similare, cresteri ale numarului de utilizatori in dauna profitului, investind in retele de generatia a treia. Rationamentul este simplu – va exista un moment cand majoritatea locuitorilor tarii vor fi si clientii uneia sau mai multor retele de telefonie mobila. Si pentru ca numarul de minute vorbite de fiecare dintre ei va ajunge la o constanta, cresterile de profit se vor putea face doar din servicii aditionale. In prezent, „business-ul e doar voce“, remarca Sorin Lupu, general manager pentru Europa de Est al Nortel, companie care a furnizat echipamente pentru retelele Orange si Vodafone din Romania. „Cu toate ca vorbesc de servicii si asa mai departe, 95% dintre venituri le provin tot din voce. Care servicii, SMS-ul?“

     

    Ce isi propun acum operatorii este sa-si convinga clientii sa foloseasca si serviciile suplimentare pe care le ofera. Richard Moat, directorul general al Orange, remarca intr-un interviu ca romanii aloca cele mai mici sume pentru servicii de telecomunicatii, sub media europeana si sub vecinii de la sud de Dunare. „De aceea vad un mare potential“, adauga el.

     

    Din punctul de vedere al utilizatorilor, si potentialul acesta ramane limitat la cei care se afla in aria de acoperire a retelelor 3G. In cazul Vodafone, care a lansat serviciile de aproximativ un an si jumatate, acoperirea populatiei (procent din populatie care locuieste in zonele acoperite de retea) a ajuns la 30%, spun oficialii companiei. La Orange, cu serviciile 3G lansate dupa Vodafone, reteaua acopera 10 orase (fata de 23 ale Vodafone – n.r.) si intentiile sunt de a acoperi pana la sfarsitul anului viitor „marile orase resedinta de judet“. In acest context, cifra de 2,5% dintre clientii de telefonie mobila care folosesc 3G arata ceva mai bine.

     

    Pentru Orange, de exemplu, din totalul celor aproape 4 milioane de persoane care locuiesc in zonele cu acoperire, 131.000 pot fi definiti drept utilizatori de 3G – ceea ce inseamna aproape 3,3%. O alta conditie pentru a putea utiliza videotelefonia sau transferul rapid de date este posesia unui telefon compatibil 3G. Cifrele procentuale ale vanzarilor din lanturile de magazine GSM se incadreaza in aceleasi limite de o singura cifra. De exemplu, Dasimpex, dealer Orange cu aproape 50 de magazine in tara, a vandut tot anul acesta in jur de 2.000 de telefoane compatibile, dintr-un total de 63.000, ceea ce a dus vanzarile 3G la putin peste 3% din punctul de vedere al volumului. Si majoritatea acestor telefoane au fost vandute simultan cu abonamente 3G. „In viitor, tot mai multe terminale vor fi asociate cu serviciile operatorilor, astfel incat piata clasica de inlocuire se va adresa cu precadere utilizatorilor de pre-pay“, spune Sorin Stoica, CEO al Grup Dasimpex. De vanzari „foarte proaste“ pentru terminalele 3G se plange si Dan Dobrota, directorul de marketing al dealerului Euro GSM, fara a oferi insa cifre exacte.

     

    Operatorii pariaza pe viitor. Liliana Solomon, CEO al Vodafone, declara ca „recuperarea investitiilor se face cu atat mai repe-de cu cat creste rata de adoptie a serviciilor 3G si, implicit, serviciile devin accesibile unei mase cat mai mari de consumatori“.

     

    In restul Europei, multi analisti spun deja ca din punct de vedere economic, investitiile in 3G sunt un esec. Operatorii europeni au cheltuit acum sase ani mai mult de 100 de miliarde de euro pentru licentele de operare in „noua generatie“, retele care ar fi trebuit sa dea posibilitatea consumatorilor sa poata practic trai doar cu telefonul mobil, citind e-mail-uri, navigand pe Internet, cumparand produse si servicii. Dar astazi, majoritatea folosesc in continuare telefonul pentru acelasi scop ca in 2000, adica doar pentru a vorbi, iar cresterile modeste de popularitate ale tehnologiei nu justifica inca investitiile masive care au stramtorat financiar la maxim operatorii, operatori care au dat apoi guvernele in judecata fiindca au platit nejustificat de mult pretul licentelor.

     

    Companiile de telefonie mobila romanesti au putut absorbi mai bine socul costului licentelor. Paulius Kuncinas, senior editor al Oxford Business Group, spune despre investitiile operatorilor din Romania ca „au avut sens economic“. El ofera exemplul Marii Britanii, unde pretul platit de Vodafone pentru o licenta a fost de 10 miliarde de dolari. Licenta i-a oferit operatorului accesul la cei 60 de milioane de locuitori, potentiali clienti pentru servicii 3G. Practic, pentru fiecare posibil client, Vodafone a cheltuit in Marea Britanie 166 de dolari doar pentru licenta. In Romania, acelasi raport este mult mai avantajos. Cu 35 de milioane de dolari pretul unei licente, costul pentru accesul la client a fost de nici doi dolari.

     

    „Fara indoiala, a avut sens pentru marii operatori cu retele 2G ca Orange si Vodafone sa investeasca in retele 3G in Romania, pentru ca este un mod relativ ieftin de a creste capacitatea retelei de voce, in conditiile in care licentele au fost mult mai ieftine decat in vestul Europei, iar pretul echipamentelor este in scadere“, declara Paulius Kuncinas pentru BUSINESS Magazin.

     

    Investitiile totale ale fiecaruia dintre operatorii care isi construiesc retele de generatia a treia sunt estimate de Kuncinas la 200 de milioane de dolari, pret valabil pentru cei ce opereaza deja o retea 2G. Sorin Lupu de la Nortel e de parere ca pana in prezent, sumele investite de cei doi operatori pentru achizitia echipamentelor necesare retelelor de generatia a treia se ridica la 150 de milioane de dolari. Daca mai adaugam si cele patru licente vandute pana acum de statul roman, factura finala se ridica la 290 de milioane de dolari.

     

    Cat de repede vor face clientii de azi companiile telecom sa-si recupereze investitiile este greu de spus, iar cei implicati evita sa dea un pronostic. Adriana Boersma-Rodriguez, country manager al Ericsson, cel mai mare producator de echipamente pentru telecomunicatii din lume, are incredere ca „utilizatorii sunt gata sa faca noul pas“. Oficialul Ericsson se bazeaza pe faptul ca o buna parte dintre clientii retelelor de telefonie mobila folosesc de mai mult de cinci ani servicii de generatia a doua, respectiv voce, astfel incat ar fi pregatiti sa accepte ceva mai complex. „Consumatorii maturi isi doresc acum solutii de telecomunicatii imbunatatite cu oferte de continut multimedia.“

     

    Aceasta nu inseamna ca navigatul pe Internet de pe telefon sau privitul la televizorul din palma se va face neaparat prin servicii de generatia a treia. Nortel, unul dintre principalii producatorii de echipamente pentru telefonia mobila, si-a vandut anul trecut catre Alcatel divizia care se ocupa de retelele de generatia a treia. Acum, core business-ul Nortel il reprezinta tehnologiile 4G. Motivul? „Credem ca cererea este pentru video si continut multimedia, iar 3G este o tehnologie mai potrivita decat GSM pentru a transmite vocea, pentru a transmite date la viteze ceva mai mari, dar nu este suficient de buna pentru video si divertisment“, spune Lupu. „Prin urmare, credem ca 4G este drumul pe care clientii nostri trebuie sa mearga si in care sa investeasca“, sustine el. Migrarea interesului unor producatori pentru tehnologia de generatia a patra vine dupa ce interesul consumatorilor pentru 3G nu a fost deloc cel scontat si spun ca viteza de acces in retea nu este suficienta pentru a sustine nevoia de infotainment care ar putea intr-adevar atrage masele. Cu atat mai mult cu cat formatul pe televizorul obisnuit devine standard de inalta definitie, formula preferata si pentru televiziunea pe telefonul mobil.

     

    Fara indoiala, dezvoltarea retelelor de telefonie mobila cu viteze de transfer in banda larga al datelor va fi dictata de cererea pietei. „Investitiile in telecomunicatii trebuie facute gradual, pe masura raspunsului pietei, si nu prin salturi in gol. Cu alte cuvinte, daca investitiile in 3G nu se dovedesc profitabile, nu va exista un 4G, 5G etc. Singurul obstacol al succesului 4G este insuccesul 3G“, spune Victor Stan, directorul tehnic al Zapp.

     

    Intr-adevar, exista voci care spun ca operatorii europeni s-au grabit cu lansarea UMTS, una dintre tehnologiile de generatia a treia. Pentru generatia a patra, cele trei tehnologii existente sunt inca in stadii diverse de standardizare, cea mai avansata fiind WiMax, odata ce operatorul american Sprint a anuntat recent ca va investi intr-o retea de generatia a patra WiMax in SUA. „Piata americana e mai practica. Vor sa vada mai intai banul si doar dupa aceea investesc“, explica Sorin Lupu.

     

    In ceea ce ii priveste pe operatorii romani, acestia sustin ca incep sa se vada si banii. Atat Orange, cat si Vodafone declara ca veniturile de pe urma utilizatorilor de generatia a treia sunt satisfacatoare, iar asteptarile sunt in continuare pozitive pe termen mediu si lung, odata cu extinderea acoperirii 3G si cresterea numarului de telefoane compatibile care sunt disponibile pe piata. Scenariul pesimist nu este insa exclus. Paulius Kuncinas de la Oxford Business Group puncteaza: „In final, s-ar putea sa ajungem la concluzia ca despre 3G s-a facut prea mult zgomot pentru nimic“.

  • Intre tehnologii

    REVOLUTIA: Un repros care se aduce tehnologiei 3G este ca nu vine cu suficienta viteza de transfer al datelor pentru a-si tine promisiunea unei experiente multimedia complete. Fata de HSDPA, o tehnologie considerata un progres la 3,5G cu o viteza de acces de 3,6 Mbps, generatia a patra permite viteze de transfer de pana la 70 Mbps. La o astfel de conexiune s-ar putea folosi, de exemplu, apelul video simultan cu privitul la TV pe mobil, in format de inalta definitie, in timp ce se descarca un fisier de pe Internet.

     

    STANDARDE: In iunie 2001, mai multe companii au fondat WiMax Forum, infiintata pentru a elabora standarde comune de dezvoltare. Presedintele organizatiei este unul dintre directorii de marketing ai Intel. Numarul membrilor a ajuns acum la mai mult de 350 de companii care sprijina WiMax. Printre ele – France Telecom, proprietara Orange. Vodafone lipseste din aceasta lista.

     

    TEHNOLOGIE: Cu tot sprijinul de care beneficiaza 4G prin WiMax, inca nu s-a ajuns la un consens in ceea ce priveste frecventa pe care ar trebui sa opereze. In Romania, Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei a deschis saptamana trecuta pentru consultare publica subiectul spectrului de frecvente potrivit pentru alocarea WiMax.