BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • SIAB, lumea luxului

    Editia de anul acesta a Salonului International Auto Bucuresti (SIAB) este, cel putin dupa spusele organizatorilor, mai stralucitoare ca niciodata. O editie cu suprafata de expunere mai mare, marci mai multe, noutati mai spectaculoase si, foarte probabil, vizitatori mult mai numerosi.

     

    6 octombrie – deschiderea oficiala a SIAB (“ziua presei” in termeni pretentiosi). E ora 10:00, iar premierul Calin Popescu Tariceanu isi incepe discursul de inaugurare a Salonului Auto. In dubla calitate: de sef al Guvernului si pasionat de automobile. Vorbeste scurt. Isi exprima optimismul despre rolul industriei auto in Romania, pe care o considera o “locomotiva” a dezvoltarii economice. Totodata, saluta prezenta la eveniment a doua personalitati din lumea automobilului: Farbrizio Giugiaro – director in cadrul casei de design Italdesign-Giugiaro – companie condiserata designer-ul auto al secolului XX si Thierry Peugeot – membru al familiei care a creat marca de automobil omonima. Cei doi au adus un element de extotism editiei de anul acesta a SIAB.

     

    Ora 10:30. Se intra in salon. Masini artatoase. Pe langa ele, hostese pe masura. Fotoreporterii (veniti in hoarde) aproape ca nu mai stiu ce fotografiaza: fetele sau masinile.

     

    Organizatorii SIAB-ului din acest an se lauda cu circa 40 de premiere, dintre care cea mai spectcaculoasa este prezenta la targ a marcii Aston Martin (reprezentanta de filiala din Austria a producatorului britanic). Noutati au adus si ceilalti producatori. Exemple: Audi RS4, BMW 530xd, Citroen C1 si C6, Chevrolet Aveo, Dacia Logan Diesel, Porsche Carrera GT, Renault Zoe. Premiere sunt si la capitolul masini de lux si sport, pe lista fiind marcile Hummer, Lexus, Infiniti, Rolls Royce, sau Lamborghini. In Romania, aceasta categorie de masini reprezinta 0,3% din totalul vanzarilor (dupa numar de unitati) din prima jumatate a anului. Daca e sa judecam dupa unitati vandute, procentul nu este mare, insa valorile unor asemenea masini sunt ametitoare. De exemplu, un Lamborghini costa intre 200.000 si 800.000 de euro – adica pretul unui mini-parc de masini foarte bune.

     

    Care este pana la urma scopul unei desfasurari de forte precum SIAB, la care participa 200 de expozanti, “intinsi” pe 38.000 de metri patrati, in hangarele de la Romaero Baneasa? “Cred ca SIAB are trei roluri. In primul rand, este o vitrina a industriei auto romanesti. Doi la mana, poate determina cresteri de vanzari pentru ultimul trimestru al anului si, nu in ultimul rand, targul raspunde si unei functii aspirationale”, este de parere Thierry Hesse, vicepresedintele companiei mixte Auto Moto Cycle (AMC)-APIA, organizatorul SIAB. Si nu intamplator, Hesse – care are o experienta de 16 ani in cadrul AMC, compania care organizeaza cel mai mare salon auto din lume (cel de la Paris) – compara oamenii de afaceri din industria auto cu niste “furnizori de vise”.

     

    AMC, jumatatea franceza a organizatorului, detine, pe langa salonul de la Paris, evenimente similare in Argentina, Mexic si Egipt. Jumatatea romana este reprezentata de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania, care reuneste principalii fabricanti si comercianti de masini. Pentru presedintele APIA, Brent Valmar – totodata, directorul general al importatorului Porsche Romania – SIAB-ul este tot un eveniment festiv. El a declarat in speech-ul inaugural ca suprafata de expunere a fost impinsa la limita, lucru care demostreaza apetitul expozantilor pentru eveniment. Directorul Porsche Romania are motive serioase sa vina mandru la sarbatoarea automobilului romanesc. El spune ca firma pe care o conduce va vinde anul acesta circa 30.000 de masini din marcile Volkswagen, Audi, Skoda, Seat, Porsche.

     

    Dincolo de spectacolul de sunet si lumini, SIAB-ul este o dubla afacere: si pentru comercianti, si pentru organizatori. Fermecati de aparitia in premiera pe piata romaneasca a unor modele de masini,  din ce in ce mai multi vizitatori ai salonului auto se metamorfozeaza in clienti. La editia din 2001, s-au vandut circa 250 de masini, pentru ca doi ani mai tarziu numarul masinilor vandute direct din expozitie sa urce la 500-600.

     

    Cat despre organizatori, cresterea numarului de participanti si de vizitatori nu poate decat sa mareasca bugetul evenimentului. Thierry Hesse, vicepresedintele AMC-APIA, crede ca numarul vizitatorilor de anul acesta ar putea creste la 250.000, fata de 200.000 in 2003. “Veniturile obtinute din vanzarea biletelor reprezinta 30% din cifra de afaceri a salonului, restul incasarilor venind de la participanti.” Cum pretul unui bilet la SIAB este de 100.000 de lei (circa 3 euro), cifra de afaceri pe care mizeaza Hesse se ridica la 1,8 milioane de euro. Raportat la Salonul Auto de la Paris, salonul nostru este de peste zece ori mai mic, avand in vedere ca incasarile generale ale acestui eveniment se cifreaza la 25 de milioane de euro. Insa e adevarat ca acolo se practica si alte preturi: un bilet costa de trei ori mai mult decat la Bucuresti.

     

    Fabrizio Giugiaro, reprezentantul casei de design auto fondata de tatal sau, a venit la salonul romanesc din “curiozitate”, dupa cum insusi declara pentru BUSINESS Magazin. Totodata, Giugiaro marturiseste ca a fost atras sa se convinga la fata locului de amploarea “fenomenului” reprezentat de industria auto romaneasca. Si daca ne uitam pe cifrele APIA, italianul are dreptate: in 2004, numarul masinilor vandute a crescut cu 33% fata de 2003, iar in primele opt luni din  2005, cresterea a fost de circa 56% fata de perioada similara a anului precedent pentru automobile autohtone si de 80% pentru automobilele de import.

     

    La show-ul automobilelor desfasurat intre 7 si 16 octombrie 2005, au fost si un mare absent. Tiriac Auto (cu marcile Mercedes, Ford, Mazda, Hyundai etc) nu a participat la SIAB, preferand sa isi organizeze propriul eveniment care s-a consumat inaintea Salonului. Fiecare isi vinde imaginea dupa reteta pe care o considera mai buna.

     

    Ideea ca toti producatorii si comerciantii simt o nevoie nebuna de promovare, generata de avantul pietei auto. Asa se explica bugetele de publicitate in crestere. Asa se explica explozia dealing-urilor auto. Asa se explica, pana la urma, si existenta SIAB. –

  • Recolta buna la Bursa

    Actiunile listate au revenit in ultimele saptamani in zodia maximelor istorice, confirmand astfel inca odata ca toamna se numara si castigurile de la Bursa. Valoarea totala a companiilor cotate la Bursa a crescut de la inceputul lunii august cu nu mai putin de 1,5 miliarde de euro, atingand saptamana trecuta 14,5 miliarde de euro. Iar multi dintre brokeri afirma ca inca mai este loc de cresteri.

     

    Bursa nu s-a dezmintit nici de data aceasta, ca fiind de departe ce mai buna forma de plasament de pe piata, in conditiile in care in ultimele doua saptamani s-a putut castiga cat din dobanda unui depozit bancar pe un an intreg.

     

    Scaderea dobanzilor la depozite, revenirea in forta a investitorilor straini pe piata si apropierea termenului de privatizare a BCR au fost tot atatea motive de crestere.

     

    Multi dintre actualii investitori asteapta un nou flux de bani noi din depozite bancare catre bursa, in conditiile in care dobanzile bancare au ajuns la un nivel la care nu doar par mici, dar nici macar nu mai acopera rata inflatiei.

     

    Peste toate acestea s-a suprapus o revenire a investitorilor straini, care era asteptata de brokeri inca din vara. Nimeni nu stia insa cat de hotarat vor intra acestia la cumparare.

     

    Nu in ultimul rand, sumele tot mai mari vehiculate in privinta valorii BCR i-au facut pe multi dintre analisti si investitori sa isi reconsidere calculele privind valoarea de piata a SIF-urilor, fiecare dintre acestea detinand cate 6% din BCR. Pachetele de actiuni sunt inregistrate la valoarea contabila, dar valoarea reala a bancii este, se pare, de pana la de cinci ori mai mare.

     

    “Este se pare un entuziasm legat de sperantele privind un pret bun in privatizarea BCR. Este clar ca au intrat bani din strainatate, iar atata timp cat din strainatate vor intra bani, piata se va mentine pe crestere”, spune Rares Nilas, directorul BT Securities. SIF-urile au fost cele care au condus cresterea din ultimele saptamani, tragand astfel in sus intreaga piata.

     

    Majoritatea investitorilor au parut sa ignore reluarea discutiilor privind modificarea modalitatii de impozitare a castigurilor de pe Bursa, care le-a dat nu odata palpitatii jucatorilor, in primavara, sau situatia macroeconomica, ce se afla in prezent sub estimarile de la inceputul anului, cu o scadere de productiei industriale inregistrata pe parcurul mai multor luni.

     

    “Piata a crescut datorita intrarilor de bani de la fondurile din strainatate. Majoritatea investitorilor straini platesc impozite doar in tarile lor de origine si asta este cauza pentru care incertitudinile legate de  modul de impozitare nu au fost vizibile in ceea ce priveste evolutia preturilor”, explica Adrian Caramiha, director de operatiuni la societatea de brokeraj Eastern Securities.

     

    De la finalul lunii august, cand a inceput ultimul val de cresteri pe Bursa, indicele BET, care urmareste cele mai tranzactionate zece companii de pe piata a urcat cu aproape 15%, in timp ce saltul BET-FI, indicele societatilor de investitii financiare, s-a apropiat de 20%.

     

    Cresterea exploziva pe SIF-uri a inceput inca de la mijlocul lunii iulie, cand pragul de detinere a fost ridicat de la 0,1% la 1%. De atunci, SIF-urile au castigat un impresionat 45%, majorarea valorii de piata a acestora depasind 100%, de la inceputul anului.

     

    Daca in urma cu aproximativ sase luni, cand piata inregistra ultimele maxime mai toti brokerii spuneau ca actiunile sunt exorbitant de scumpe, de data aceasta cei mai pesimisti dintre ei spun ca preturile atinse saptamana trecuta sunt cele “corecte”.

     

    “Nu sunt semne ca piata se va opri din crestere. Banuiesc ca pretul asteptat pentru BCR se afla la originea maximelor atinse saptamana trecuta. Preturile la care au urcat actiunile au ajuns, teoretic, la un nivel comparabil cu rezultatele financiare anuntate de companii la jumatatea anululu si poate pe SIF-uri mai este loc de crestere”, spune Alin Brendea, director de operatiuni la Prime Transaction.

     

    De la inceputul toamnei, cea mai mare crestere dintre actiunile listate a apartinut Rompetrol Rafinare (Petromida), care au urcat cu 23% in ciuda reluarii vizitelor la Parchet a omului de afaceri Dinu Patriciu, principalul actionar al grupului Rompetrol. Acesta este audiat de procurori intr-un dosar in care este acuzat de manipularea bursei, dupa ce, in primavara, omul de afaceri a fost retinut de procurori pentru 24 de ore in cadrul unei anchete privind privatizarea rafinariei Petromida.

     

    Pe urmatoarele locuri in privinta castigurilor s-au aflat trei dintre SIF-uri: Muntenia, Oltenia si Moldova, cu avansuri de cate 20%. Actiunile producatorului de medicamente Antibiotice Iasi au urcat cu 17%, “impulsionate” de pretul mare  – 200 milioane de dolari – pe care cehii de la Zentiva au anuntat ca il vor plati pentru celalalt producator de medicamente de la Bursa: Sicomed.

     

    Constructorul de vile Impact Bucuresti a adus actionarilor un castig de 17% in aceasta perioada, dupa ce pe piata a circulat un raport al uneia dintre cele mai mari societati de brokeraj care recomanda cumpararea acestor titluri.

     

    Bancile au ramas de aceasta data in a doua jumatate a plutonului in privinta castigurilor, cu o crestere de 14% in cazul Bancii Transilvania, 11% in cazul BRD si 10% in cazul Carpatica.

     

    Indicele BET al celor mai tranzactionate actiuni nu a trecut deocamdata de maximele istorice de la finalul lunii martie, in principal din cauza actiunilor Petrom, in cazul carora s-au inregistrat vanzari mai puternice, unul din fondurile de investitii de pe piata marcandu-si probabil profiturile inregistrate in ultimii ani. In aceste conditii actiunile Petrom au avut una dintre cele mai slabe performante de pe piata, cu o crestere de doar 1% in ultima luna.

     

    Investitiile straine de la Bursa de Valori au atins luna trecuta 33,6 milioane de euro, cea mai mare valoare de la inceputul anului. Strainii au cumparat luna tercuta actiuni in valoare de peste 59 milioane de euro, in timp ce vanzarile au totalizat aproape 25,5 milioane de eruo.

     

    Spre deosebire de anii anteriori strainii au putut sa directioneze mai multi bani catre SIF-uri, ceea ce s-a si intamplat, alimentand astfel cresterile de pe intreaga piata.

    Valul de investitii straine dupa mai multe luni slabe pare sa nu se fi incheiat, brokerii afirmand si in primele zile ale lui octombrie ca vad pe piata intrari importante de capitaluri straine.

     

    Spre deosebire de anii anteriori, strainii au putut sa directioneze mai multi bani catre SIF-uri, ceea ce s-a si intamplat, alimentand astfel cresterile de pe piata. 

     

    Strainii sunt atrasi de potentialul pe care il au portofoliile SIF-urilor in conditiile in care banca de investitii americana Goldman Salchs, a evaluat BCR intre 3,8 si 5,8 miliarde de euro, iar SIF-urile detin cate 6% din BCR.

     

    La o valoare a bancii de 4,9 milirde de euro, pachetele de 6% din BCR pe care le detine fiecare  dintre cele cinci SIF-uri ar valora cate 294 m ilioane de dolari, adica aproximativ tot atat cat valoreaza fiecare dintre SIF-uri pe Bursa.  in afara de pachetul de actiuni de la BCR, SIF-urile mai detin insa fiecare cate 5% din BCR, unele fiind actionare la Bancpost, Banca Transilvania, Petrom si alte cateva sute de societati.

     

    Verdictul final asupra valorii nu este cea a analistilor de la Goldman Sachs ci va fi pretul cel mai mare pe care investitorii inscrisi in cursa pentru privatizarea bancii il vor oferi.

     

    Daca majorarea din primavara a preturilor actiunilor de pe Bursa era pusa de brokeri pe seama cresterii interesului fondurilor straine de investitii pentru intreaga zona central si est-europeana, nu acelasi lucru se poate spune si acum cand piata de la Bucuresti creste, in timp ce bursele de la Budapesta sau Varsovia inregistreaza corectii severe. Brokerii spun ca actiunile listate la Bucuresti incep sa fie preferate de fondurile de investitii, in detrimental celor din tarile din primul val de aderare la Uniunea Europeana.

     

    “Evolutia diferentiata a pietelor din regiune se datoreaza probabil faptului ca asteptarile investitorilor fata de potentialul de crestere. Exista diferente destul de mari in privinta crestrerii economice si a nivelului de dezvoltare a pietei de capital”, spune Liviu Giugiumica, presedintele BRD Securities, societatea de brokeraj a BRD – SocGen.

     

    Raportul Comisiei Europene privind Romania si clarificarea modului in care vor fi impozitate castigurile de pe Bursa vor ramane decisive in urmatoarele saptamani. Iar asta in conditiile in care o nota proasta de la Bruxelles va taia din apetitul investitorilor straini, iar impozitele mai mari si mai greu de aplicat asa cum sunt prevazute de proiectul codului fiscal ar putea deturna banii investitorilor romani spre alte plasamente, cum ar fi cele imobilare, in cazul carora, cel putin la prima vedere, impozitul pe care Ministerul de Finante vrea sa il aplice pare mai mic.  

    ……………….

     

     

    “Este clar ca au intrat bani din strainatate, iar atata timp cat din strainatate vor intra bani, piata se va mentine pe crestere.” – Rares Nilas, BT Securities

  • Inundatii contra FMI

    Negocierile cu FMI urmeaza sa fie reluate la 20 octombrie, cea mai importanta tema de discutie anuntandu-se deficitul de cont curent, desi ministrul de finante Sebastian Vladescu spune ca va fi vorba in principal tot de executia bugetara, cu tot cu constructia bugetului pentru 2006 si cu perspectiva fiscala pentru primii ani dupa aderarea la UE – 2007 si 2008.

    Intre timp, Romania a capatat un avantaj deloc neglijabil in negocierile cu FMI, atata vreme cat autoritatile sustin ca inundatiile nu numai ca vor afecta tinta de crestere economica, dar vor face necesara o mai mare larghete bugetara, avand in vedere cheltuielile suplimentare cerute pentru refacerea infrastructurii. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care impreuna cu Sebastian Vladescu s-a intalnit si el saptamana trecuta la Washington cu reprezentantii FMI, a declarat deja ca Fondul nu mai cere Romaniei sa adopte o politica fiscala mai stricta, ci doar “o politica monetara si fiscala de natura sa nu deterioreze o situatie relativ buna, care a fost atinsa cu multa greutate”.

    Guvernantii au primit deja un sprijin pentru viitoarele negocieri cu FMI din partea Bancii Europene de Investitii (BEI), care s-a declarat dispusa sa acorde Romaniei un imprumut de urgenta in valoare de 600 de milioane de euro, cu scadenta de pana la 30 de ani, cu perioada de gratie de pana la 10 ani, pentru reconstructia infrastructurii distruse de inundatii. Vicepresedintele BEI, Wolfgang Roth, sosit la Bucuresti, a pledat pentru ideea ca Romania are nevoie de finantari pe termen lung, pentru a nu fi in contradictie cu criteriile de prudenta fiscala ale FMI.

    Roth e de parere ca FMI ar trebui sa nu socoteasca aceasta finantare drept un factor care ar greva echilibrul bugetar al Romaniei, atata vreme cat tara are nevoie urgenta sa investeasca in infrastructura si nu poate astepta ani in sir sa esaloneze cheltuielile pentru aceasta, numai ca sa respecte o tinta de deficit bugetar sub 1% din PIB. In plus, chiar fara inundatii, Romania are nevoie sa construiasca autostrazi si drumuri cat mai repede, pentru a atrage investitii si pentru a se integra decent in UE. Pana acum, BEI a mai acordat deja Romaniei 300 de milioane de euro pentru refacerea infrastructurii afectate de inundatii in perioada 2001-2004.

  • Camila prin urechile acului

    Am vazut ca prima reactie a unora dintre banci la masurile BNR de restrangere a creditului in valuta a fost sa reduca ostentativ mai intai dobanzile la depozitele in lei, pentru a concede apoi si reduceri ale dobanzilor la creditele in moneda nationala. Dobanzile aproape simbolice oferite in unele cazuri pentru depozite au insemnat nu numai un mesaj pentru BNR ca e nevoie sa faca mari economii ca sa-si poata permite sa-i respecte politica, dar si un soi de gest simbolic de santaj la adresa bancii centrale, careia ii sugereaza ca restrictiile la creditele in valuta se vor razbuna cand clientii isi vor retrage economisirile din banci si le vor arunca in consum, tocmai cand BNR incearca sa limiteze consumul.

    “Daca unele banci au redus dobanda la depozitele in lei sub 2%, inseamna ca nu au nevoie de economisire. Iar daca baga mana in buzunarul clientului, atunci lucrurile sunt grave”, a replicat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, sustinand ca bancile care s-au jucat astfel cu dobanzile la depozite nu sunt reprezentative pentru piata leilor. Cu alte cuvinte, bancile zise nereprezentative au vrut sa induca publicului ideea ca banca centrala ar fi vinovata de descurajarea economisirii si de o politica monetara absurda. In schimb, dupa Vasilescu, bancile cu greutate din sistem nu numai ca n-au procedat asa, dar se si pregatesc, unele din ele, sa-si majoreze capitalul social, ca sa poata face fata normei BNR care impune ca valoarea creditelor in valuta acordate de o banca sa nu depaseasca de trei ori valoarea fondurilor proprii ale acesteia.

    Una peste alta, relatia intre BNR si bancile “nereprezentative” s-a incordat la maxim, acestea din urma ajungand chiar sa acuze autoritatea monetara ca pagubeste statul de bani la buget, din moment ce profiturile bancilor scad din cauza restrictiilor de creditare. Sau, in fine, profiturile unora din banci, adica ale acelora care au castigat dand imprumuturi in valuta. Dezavantajatii se plang acum ca plafonul de finantari in valuta impus de BNR e in favoarea bancilor mai putin interesate, din comoditate, sa dea credite. Presedintele Bancpost, Mihai Bogza, le-a numit chiar “camile mai lenese”, care acum, zice el, vor avea sansa sa le ajunga din urma pe cele harnice.

  • Cele mai noi inovatii din Codul fiscal

    Inventivitatea Finantelor in a atrage surse noi de venituri la buget si-a spus cuvantul inca o data: noul proiect de modificare a Codului fiscal, publicat saptamana trecuta, a starnit deja polemici aprinse. Oamenii de afaceri si opozitia au acuzat Guvernul de politica antiliberala fiindca impovareaza prea tare companiile cu taxe si impozite, producatorii de tigari ieftine constata ca sunt dezavantajati de noul sistem de accizare, iar proprietarii de case si terenuri se considera pacaliti de faptul ca vor plati o cota de impozit mai mica, dar aplicata la o valoare impozabila mai mare. In plus, ramane de vazut cat de credibile vor fi angajamentele referitoare la TVA dupa aderarea la UE (plafonul de scutire de la plata TVA ar putea fi redus de la 2 miliarde de lei vechi pana la echivalentul in lei a 35.000 de euro), atata vreme cat nici nivelul TVA pentru 2006, nici aderarea la 1 ianuarie 2007 nu sunt batute in cuie. 

     

    IMPOZITE PE TERENURI, CLADIRI, VEHICULE

     Cota de impozit pentru veniturile incasate din vanzarea proprietatilor personale va fi redusa de la 10% la 2%, dar se va schimba baza impozabila, care nu va mai fi diferenta favorabila dintre valoarea de vanzare si valoarea de baza a proprietatii, ci direct pretul de vanzare, valoarea proprietatii (pentru schimb imobiliar), suma totala din contractul de vanzare-cumparare in rate sau valoarea din raportul de expertiza intocmit de un expert autorizat. Vor fi impozitate veniturile din transferul de proprietate asupra constructiilor si a terenurilor aferente vandute in termen de pana la trei ani de la data dobandirii, dar si veniturile din vanzarea terenurilor de orice fel dobandite dupa 1 ianuarie 1990.

     Din 2006 cresc impozitele percepute de autoritatile locale pentru proprietatile imobiliare si autovehicule, in functie de urmatoarele criterii: suprafata cladirii (unde se majoreaza valorile pe metru patrat), zona amplasarii cladirii (unde se majoreaza coeficientul de ajustare in functie de zona), numarul de etaje, anul de constructie, materialele din care este construit imobilul si utilitatile cu care este dotat. Pentru cladirile de peste 100 mp, valoarea impozabila se majoreaza cu cate 10% pentru fiecare fractiune de 100 mp. Pentru autovehicule, calculul impozitului se face prin inmultirea fiecarei grupe de 200 de centimetri cubi cu o valoare intre 10 lei si 150 lei.

     Companiile vor plati un nou tip de impozit, reprezentand 0,5% din valoarea imobilizarilor corporale (terenuri, constructii, mijloace de transport, mobilier si birotica). Sunt scutite organizatiile nonprofit, sindicatele, patronatele si institutiile scutite in mod obisnuit de impozitul pe profit (institutiile publice, microintreprinderile, fundatiile, cultele, asociatiile de proprietari constituite ca asociatii de proprietari). Acest nou impozit se adauga celui perceput deja de autoritatile locale pentru proprietati imobiliare si mijloace de transport.

     

    ACCIZE

     Din 2006, accizele la tigari vor fi calculate pornind de la o valoare minima (determinata trimestrial) de 90% din suma incasata din accize pentru cea mai bine vanduta categorie de pret. Se modifica si modul de calcul al pretului maxim de vanzare cu amanuntul al tigarilor, care nu va putea fi mai mic de 76% din pretul maxim de vanzare al celei mai bine vandute categorii de pret.

  • In sfarsit, Gazprom a luat Sibneft

    Dupa aproape un an de zvonuri si pregatiri discrete, compania ruseasca Gazprom a reusit sa cumpere de la magnatul Roman Abramovici pachetul majoritar de actiuni al firmei petroliere Sibneft, pentru 13,1 miliarde de dolari. Cu doua saptamani in urma, incheierea tranzactiei devenise o certitudine, dupa ce presa moscovita anuntase ca Gazprom a contractat un imprumut de 12 miliarde de dolari de la un consortiu de banci occidentale, condus de ABN Amro si Dresdner Kleinwort Wasserstein. Totusi, Gazprom a incercat sa pastreze secretul pana in ultimul moment, oficialii companiei sustinand ca spera sa cumpere pachetul de 72% din actiunile Sibneft pana la sfarsitul anului.

    Dupa nationalizarea fortata a celei mai mari parti din compania Iukos, preluarea Sibneft inseamna inca un pas in planul statului de a recastiga controlul asupra industriei petroliere, privatizata in anii ””90 in folosul unor oligarhi ca Mihail Hodorkovski sau Roman Abramovici. Analistii, mereu cu gandul la sansa ratata a companiilor straine de a intra la un moment dat in posesia comorilor energetice ale Rusiei, comenteaza acum ca, daca ar fi vandut Sibneft unor investitori straini, Abramovici ar fi obtinut un pret mult mai bun decat cel oferit de Gazprom. Totusi, pentru Abramovici, cele 13 miliarde inseamna oricum un pret incomparabil fata de cel pe care el insusi l-a platit in urma cu noua ani atunci cand a cumparat Sibneft de la stat.

    Iar daca e sa ne luam dupa comentariile presei rusesti, proprietarul Chelsea nu avea de ales: arestarea Hodorkovski in 2003 a fost interpretata drept o piedica in calea intentiilor lui de atunci de a vinde Iukos unor companii straine, ca Exxon sau Chevron, iar ultimii doi ani au abundat de zvonuri ca Abramovici va avea aceeasi soarta daca va vinde Sibneft strainilor. Ramane de vazut ce va face Abramovici cu banii castigati; unii comentatori sustin ca ii va “parca” si pe acestia in strainatate, asa cum a facut cand a cumparat clubul Chelsea. Purtatorul de cuvant al oligarhului a insistat ca Abramovici va investi banii in Rusia, mai ales daca va ramane in continuare guvernator al provinciei Ciukotka. Si, desi ziarele englezesti scriu acum ca magnatul rus poate sa cumpere linistit Arsenal, Manchester United sau Liverpool, la Moscova se pariaza mai curand pe patriotismul lui Abramovici, care l-a manat deja pana acum sa investeasca in pepiniera de juniori de la TSKA.

  • PIATA ALIMENTARA: Asta-i pohta ce-am pohtit

     

    Statisticile sunt clare: trei din patru romani prefera alimentele de productie autohtona, argumentul cel mai des invocat pentru justificarea acestei alegeri fiind “pretul convenabil pentru calitatea oferita”. De ani buni situatia e aceeasi. Se va schimba ceva odata cu aderarea Romaniei la UE?

     

    Conform datelor unui studiu realizat anul acesta de ISRA Center, pe un esantion de 1.070 de persoane din mediul urban (29 de localitati, intre care si Bucuresti), doar 18% dintre romani prefera alimentele straine, fie ca sunt fabricate in Romania sub licenta straina, fie ca sunt din import. Alimentele straine au cea mai mare priza la bucuresteni si dobrogeni, peste 30% dintre acestia declarand ca majoritatea produselor alimentare pe care le cumpara sunt de provenienta straina. In celelalte regiuni, ponderea respondentilor care cumpara si consuma produse straine scade insa sub 19%. Care ar fi explicatia acestor cifre?

     

    Peste 31% dintre cei inclusi in lotul ISRA au marturisit ca principalul motiv pentru care consuma produse romanesti este “pretul convenabil pentru calitatea oferita”. Daca acest din urma argument a fost invocat indeosebi de cei din Crisana, Maramures si Moldova, bucurestenii au acordat mai multa importanta faptului ca “in ultima perioada calitatea produselor romanesti este in crestere”. In piata preparatelor de carne, bunaoara, importurile reprezinta doar trei procente. “Consumatorii au fost incantati de produsele de import in urma cu cativa ani, dar s-au convins ca produsele de import ascund, sub ambalaje frumoase, produse mai slabe calitativ decat cele romanesti”, declara pentru BUSINESS Magazin, Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC).

     

    Cum s-a ajuns aici? In 1997, conform acordului CEFTA, taxele vamale la produse din carne au scazut la 15%. A fost un moment greu pentru industrie: timp de 2-3 ani, procesatorii romani au avut doar 30% din piata si multi au dat faliment.  70% din piata era dominata de produse din import, cu precadere din Cehia si Ungaria.

    E limpede ca recastigarea increderii consumatorilor a fost un proces lung si dureros, iar revenirea spectaculoasa a produselor romanesti in preferintele consumatorilor dovedeste ca atat consumatorii cat si producatorii si-au invatat bine lectia.

     

    O lectie care le-a intarit convingerea ca alimentele romanesti sunt “gustoase, naturale si proaspete”; cel putin asta este parerea unui sfert dintre romani, care le asociaza aceste caracteristici “in foarte mare masura”. O lectie din care producarii autohtoni au mai invatat ca aspectul produsului e in masura sa incline, in timp, balanta tot in favoarea produselor romanesti. Pentru ca 50% dintre respondentii studiului ISRA Centrer au identificat in ambalajul neatractiv – “in mare” si “foarte mare masura” – principal dezavantaj al produselor alimentare romanesti. Pe de alta parte, 25% dintre persoanele intervievate au declarat ca principale avantaje ale alimentelor straine ambalajul atractiv si faptul ca acestea beneficiaza de publicitate atractiva.

     

    De altfel, in achizitia produselor straine, cei mai importanti factori sunt “increderea in renumele firmei / marcii” si “ambalajul atractiv”, la popul opus aflandu-se “buna preparare” si “experienta in privinta retetei folosite”.

    Dar si in cazul alimentelor straine exista un “dar”. Iar in opinia a peste 50% dintre respondenti acest “dar” este reprezentat – in “mare” si “foarte mare masura” –  de pretul ridicat si faptul ca sunt “artificiale / tratate”. O convingere care apare mai ales in cazul respondentilor din Dobrogea, comparativ cu cei din Bucuresti, Crisana – Maramures si Transilvania.

     

    O dovada in plus este piata lactatelor, care, in perioada 2002 – 2003, a fost dominata categoric de produsele autohtone – peste 90%. In acest domeniu, “impresia de prospetime si de lipsa a conservantilor” joaca un rol decisiv in atragerea si, implicit, pastrarea unei clientele fidele, dupa cum arata Valeriu Steriu, presedintele Asociatie Producatorilor Romani din Industria Laptelui (APRIL). In plus, adauga el, sunt doua-trei multinationale, gen Danone sau Friesland, “care ar fi putut schimba aceasta perceptie, dar au preferat sa nu o altereze, pentru ca au capacitati locale de productie”. In opinia lui Steriu, producatorii din domeniul lactatelor au facut progrese evidente atat in ceea ce priveste ambalarea, cat si diversificarea ofertei.

     

    In acelasi timp, studiul ISRA a mai relevat existenta unor diferente semnificative de opinii in functie de categoriile de varsta: respondentii intre 45 si 49 ani, au asociat intr-o mai mare masura produsele alimentare romanesti cu caracteristica “simplitate”, comparativ cu cei din categoria de varsta 18 – 24 ani.

     

    Dincolo de categorii, un lucru e limpede pentru toata lumea: romanii prefera produsele autohtone, iar  aceasta “stare de gratie” este traita din plin de producatorii autohtoni. Fata de importuri, produsele romanesti au acum un mare avantaj: pretul. Importurile poarta inca povara taxelor vamale, care ajung, in unele cazuri, pana la 25% din pret.

    De la 1 ianuarie 2007, odata cu aderarea Romaniei la UE, situatia se va schimba: taxele vamale dispar, iar importurile vor avea preturi mai competitive decat acum.

    Si nici un alt argument nu cantareste mai greu in ochii romanilor decat pretul. Producatorul italian de dulciuri Loacker, bunaoara, si-a anuntat oficial intrarea pe piata romaneasca la inceputul lunii trecute, dupa un an de sondare a preferintelor publicului. Decizia de a aborda piata a fost luata, insa, dupa ce aderarea Romaniei la UE a devenit un lucru cert. Pentru ca Loacker tinteste un segment intre 1 si 5% din populatie, “scaderea taxelor vamale va avea un impact considerabil asupra vanzarilor, pentru ca preturile vor scadea cu 10%, apoi cu 15%, si, in final, diferenta de pret va fi de un sfert din cel actual”, a declarat pentru BUSINESS Magazin, Monika Walch, International Sales Area Manager a Loacker.

     

    Sub aceasta marca sunt prezente acum pe piata romaneasca biscuiti si napolitane, pozitionate pe segmentele super premium. Desi produsele nu se vor “concurenti ai produselor deja existente pe piata, pentru ca Loacker sunt produse biologice si fara conservanti, cum nu mai sunt in Romania”, o scadere de pret ar fi bine vazuta de ochii romanilor care se ghideaza mai putin dupa sanatatea lor si mai mult dupa cea a buzunarelor.

    Cu toate astea, producatorii romani sunt de parere ca eliminarea taxelor vamele nu va fi o tragedie chair atat de mare.  Si asta pentru ca “produsele romanesti vor fi mai ieftine – diferenta de pret nu e data numai de taxe vamale”, explica Valeriu Steriu.

    Dupa ce preturile se vor uniformiza, intr-o oarecare masura, romanii vor alege in functie de prospetimea produselor, considera Steriu. Dar mai mult de-atat, un rol esential in promovarea alimentelor romanesti il vor avea retelele comerciale. In masura in care la raft se vor gasi produsele romanesti, cumparatorii si-ar putea pastra obiceiurile de consum.

     

    In urmatorii ani (odata cu intrarea in UE), piata de produse alimentare va evolua, asteptarile romanilor fiind atat pozitive, cat si negative, conform studiului citat. Pe de o parte, consumatorii se asteapta la cresterea calitatii produselor romanesti, la asigurarea unui mediu concurential, la cresterea controlului productiei pe plan autohton, dar si la diversificarea pietei. In celalalt taler al balantei vor atarna cresterea preturilor, “indepartarea de natural si sentimentul de frustrare, de dezradacinare cauzat de aparitia multor produse straine”.

    Daca am transformat un slogan de genul “nu ne vindem tara” intr-un motiv de mandrie nationala, ramane de vazut ce vom face cu produsele autohtone. Chiar daca le vom cumpara tot noi.

  • MEDICAMENTE: Retetele succesului

     

    14 milioane de retete. Peste 880 milioane de lei (8.800 de miliarde de lei vechi). Totul in doar sase luni. Perioada in care s-au schimbat multe in sistemul de sanatate.  Cine a vandut cel mai mult in primul semestru?

     

    “Este jalnic pentru Romania ca medicamentele pentru tratamentul hepatitei sunt pe primele locuri in topul vanzarilor”, spune cu amaraciune Dan Zamonea. Altfel dinamic si jovial, managerul reprezentatei locale a producatorului elvetian de medicamente Hoffmann La Roche se incrunta cand aminteste ca incidenta hepatitei B si C este de cinci-sase ori mai mare in Romania decat in Europa. Si o face chiar daca aceasta situatie aduce beneficii companiei pe care o reprezinta. Pegasys si Copegus, doua produse din portofoliul Hoffmann La Roche, sunt printre cele mai vandute medicamente de pe piata romaneasca in primele sase luni ale anului. Utilizate complementar in tratamentul hepatitei de tip C, cele doua marci se situeaza pe pozitiile 1, respectiv 3, in topul valoric al vanzarilor de medicamente gratuite pentru adulti, conform statisticilor Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS).

     

    In schimb, topul vanzarilor de medicamente compensate este dominat de produsele pentru afectiuni cardiologice, care au inregistrat avansuri consistente in prima jumatate a anului. Din punctul de vedere al valorii, toate cele trei marci “de pe podium” apartin companiei franceze Servier (Tertensif SR, Prestarium si Preductal MR).

    Iar cvasidominarea pe piata medicamentelor pentru inima a celor de la Servier a ramas fara urmari. Fata de datele de la sfarsitul anului, compania franceza si-a majorat cota de piata cu 0,6%, conform raportarilor firmei de cercetare Cegedim. De altfel, Servier este performerul primei jumatati a anului, inregistrand cel mai mare salt din punctul de vedere al cotei de piata.

     

    Conform datelor CNAS, vanzarile de medicamente gratuite si compensate din primul semestru al acestui an – 888 milioane de lei (8.881,2 miliarde de lei vechi) – au fost cu 65% mai mari decat cele realizate in aceeasi perioada a anului precedent. Din cele circa 250 de milioane de euro aferente primului semestru, medicamentele gratuite (compensate integral) au reprezentat circa 60%, restul fiind reprezentat de medicamentele compensate partial.

    Iar aceasta evolutie a avut loc in contextul in care primul semestru al anului a fost o perioada foarte agitata pentru piata medicamentelor. Si asta nu doar din cauza atat de des invocatei crize financiare in care se zbate sistemul de sanatate, care face ca producatorii, distribuitorii de produse farmaceutice sau farmaciile sa aiba inca de recuperat de la stat datorii istorice.

     

    Deocamdata, farmacistii si distribuitorii au ajuns la un acord cu Ministerul Sanatatii, privind plata datoriilor. In primele luni au fost operate mai multe schimbari menite sa eficientizeze sistemul. A fost schimbat sistemul de compensare, dar si lista medicamentelor compensate, s-au actualizat listele de preturi.

    Ce se va intampla pe piata medicamentelor compensate in a doua parte a anului este destul de greu de estimat. Mai ales ca sarabanda schimbarilor a continuat si dupa sfarsitul lunii iunie, iar surse din piata apreciaza ca “vantul reformei” va continua sa se faca simtit.

     

    Reprezentantii Cegedim sunt de parere ca piata va stagna in acest an. “Reducerea ritmului de crestere (in al doilea trimestru – n.r.) si cresterea gradului de confuzie ne confirma prognoza de stationare a pietei pentru 2005”.

    Pe de alta parte, reprezentantii companiilor sunt ceva mai optimisti. Ovidiu Popescu, country manager al Abbott Romania, crede ca, pana la sfarsitul anului, “piata va creste cu circa 20%”. Iar Dragos Dinu, managerul grupului A&D Pharma (care reuneste distribuitorul de medicamente Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu), declara recent pentru BUSINESS Magazin ca piata isi va pastra trendul de crestere, doar ca ramane de vazut cu ce procent.

     

    Nu trebuie uitata nici piata produselor OTC (care pot fi eliberate fara prescriptie). Desi reprezinta doar 15% din totalul pietei, acest segment poate aduce cresteri importante companiilor din domeniu, pentru ca statul nu finanteaza achizitia acestor medicamente.

    Totusi, cea mai mare parte a companiilor din domeniu – fie producatori, distribuitori sau farmacii – depinde de sistemul public de sanatate. De profitat, vor profita cei care se vor adapta cel mai bine schimbarilor. Iar modificarile din prima parte a anului pot da indicatii pentru ce se va petrece in a doua jumatate. Cine si-a luat elanul cel mai mare in primul semestru? Ramane de vazut. –

  • OUTPLACEMENT: Arta concedierii

     

    Nume: Outplacement

    Varsta: Circa 40 de ani pe continentul American si cu vreo 10 ani mai putin pe cel European

    Descriere: “Cel mai trist program pe care o firma il poate livra” (descrierea apartine unui prestator de “outplacement”)

    Ocupatie: Asista restructurarile facute de angajatori, ajutandu-i pe disponibilizati sa isi gaseasca mai usor un loc de munca.

    Avere (valoarea pietei): 2-3 miliarde de dolari la nivel mondial si cateva milioane de euro in Romania.

     

    Daca rasfoiesti contractul de munca al unui angajat dintr-o tara dezvoltata, alaturi de salariu, masina si telefon vei gasi, aproape inevitabil, garantarea inca unui bonus: serviciul de “outplacement” – in traducere libera, garantia ca firma se va ingriji ca angajatul sau sa nu ramana pe drumuri daca il va concedia din considerente economice.

    In Romania, contractele de munca arata asemanator doar daca sunt incheiate de companii multinationale, sau de cele care au printre decidenti fonduri de investitii sau expatriati.

     

    “Din pacate, companiile romanesti nu iau in calcul nici trainingul sau consultanta pentru business, daramite un program de tranzitie in cariera”, spune Irina Manole, director executiv la DBM Romania, firma specializata in servicii de “outplacement” si de tranzitie in cariera. Teoretic, codul muncii obliga angajatorii sa ofere suport si consultanta angajatilor disponibilizati. Dar putini sunt cei care actioneaza sub impulsul legii.

     

    Totusi, patru-cinci companii tot castiga serios din outplacement, iar reprezentantii lor spun ca piata incepe sa se contureze, mai ales o data cu marile privatizari (vezi Petrom, urmeaza BCR si CEC). Restructurarile, privatizarile, achizitiile si fuziunile sunt evenimente care lasa in urma lor disponibilizati, adica tocmai “materia prima” pentru prestatorii de servicii de “outplacement”.

     

    Conform unor surse din piata, una dintre companiile de automotive din Romania a investit 2 milioane de euro intr-un astfel de program (incluzand salariile compensatorii). Cifrele inaintate de companii drept costuri pe persoana consiliata variaza de la 200 de euro la 10 -12.000 de euro, in functie de factori precum marimea companiei, volumul disponibilizarii, nivelul de pregatire si pozitionare in organizatie al disponibilizatilor, dar si politica companiei. Prin extrapolare, inmultind numarul companiilor cu media proiectelor mai mari pe an ale fiecareia (3-4), putem ajunge la o valoare de cateva milioane de euro a pietei.

     

    Miza companiilor care cumpara acest serviciu pentru angajatii lor este imaginea si bunul renume in piata, un numar redus de litigii si, pe termen lung, motivarea angajatilor ramasi in companie.

    Asa au gandit si managerii SAB Miller, cand au preluat fabricile Aurora si Timisoreana, sau cand au inchis fabrica Ursus de la Pitesti. Irina Manolescu, directorul executiv al filialei DBM din Romania, s-a ocupat, timp de patru luni si jumatate, de “indulcirea” concedierii celor 185 de disponibilizati de la Aurora Brasov. Acesta a fost primul mare proiect al companiei infiintate in mai 2004. Filiala romaneasca a companiei-mama cu 230 de birouri in 55 de tari si o cifra de afaceri de 3,2 miliarde de dolari la nivel global si-a propus pentru 2005 o cifra de afaceri de 200.000 de euro. Irina Manolescu are in acest moment in derulare inca un program de outplacement pentru 200 de angajati ai unei companii din aceeasi industrie a berii si alte noua-zece programe individuale.

     

    Daca ii intrebi care sunt sansele ca piata sa creasca, specialistii in outplacement spun ca integrarea Romaniei in Uniunea Europeana isi va pune amprenta si pe acest sector. “Multe afaceri se vor remodela”, explica Marius Balasoiu, managerul companiei de resurse umane Business Intelligence Agency (BIA). Iar Mirela Vlascu, senior HR consultant la compania de resurse umane AIMS leaga de aderare preocuparea companiilor pentru imagine si reputatie. Privatizarile si fluxul de capital strain vor aduce cu sine si reevaluarea strategiilor companiilor implicate, atentioneaza Andreea Calin, senior HR consultant la AIMS.

     

    Prioritare vor fi calitatea si eficienta, care vor fi atinse, printre altele, si prin disponibilizari. Primul proiect de outplacement al AIMS a fost solicitat de un producator auto, altul decat Dacia Renault, in 2000, si a presupus disponibilizarea in masa a 700 de angajati (conform Codului Muncii, disponibilizarile in masa sunt cele care afecteaza peste 10% din angajati). Din 2000 pana astazi, numarul persoanelor consiliate este de peste 2.500, conform companiei.

    “Statistic, anual suntem abordati pentru un proiect care implica un numar mare de “blue collars” (n.r. – angajati), de obicei peste 150 de persoane si pentru cateva proiecte de consiliere pentru “white collars” (n.r. – manageri), maximum cinci – sapte persoane”, spune Mirela Vlascu.

     

    Balasoiu de la BIA anticipeaza ca nevoia de outplacement se va resimti si in sectorul lohn-ului (n.r. – exportul fortei de munca), dat fiind fenomenul de migrare a companiilor spre pietele cu forta de munca mai ieftina decat Romania. “Probabil ca si o parte a marilor regii autonome ar putea dori asa ceva”, continua Balasoiu.

    Serviciile de outplacement au intrat in Romania odata cu marile privatizari, spun reprezentantii companiilor din piata. Intai, pe banii strainilor.

     

    “Primele programe de acest gen au fost facute cu asistenta unor firme de consultanta din afara Romaniei, in momentul in care marii investitori au restructurat mamutii economici ramasi din marea glaciatiune comunista”, povesteste Marius Balasoiu, managerul BIA. Compania de consultanta in domeniul resurselor umane Pluri Consultants sustine ca a realizat primul program de outplacement din Romania, in 1996, cu o rata de succes de peste 80%. Proiectul a vizat 130 de persoane, disponibilizate de catre o companie internationala din domeniul bunurilor de larg consum, care a vrut sa reduca progresiv din cei 1.100 de angajati ai sai. Scopul companiei, care cumpara in paralel unitati de productie si isi moderniza facilitatile, era clar: eficientizarea.

     

    Astazi, pe langa cele 15-20 de proiecte mari si alte cateva zeci de proiecte mici anuale, gestionate de companiile de profil, “mai exista servicii furnizate de oganizatii non-guvernamentale si non-profit care primesc finantare prin PHARE, Banca Mondiala sau prin programe guvernamentale ale altor tari”, spun reprezentantii Pluri Consultants. Dar acestea sunt “birocratice”, iar fondurile alocate sunt in scadere. Exista si servicii furnizate de stat, “majoritatea fiind insa pasive, de reducere a somajului”, conform aceleiasi surse.

     

    Totusi, respectul companiilor fata de angajati si preocuparea lor pentru imagine sunt in crestere, spun specialistii romani in outplacement. Acest lucru are la baza doua fenomene: pe piata patrund tot mai multe companii cu filosofii de business orientate catre capitalul uman, iar criza tot mai mare de forta de munca duce la o nevoie de recuperare a capitalului uman, inclusiv prin proiecte de outplacement, spun reprezentantii Pluri Consultants.

     

    Dar argumentul suprem in favoarea serviciilor de outplacement ar putea fi pur si simplu povestea disponibilizarii minerilor – din punct de vedere al resurselor umane, o privatizare fara succes.

  • Card nouveau

     

    Ce forma are cardul pe care il aveti in portofel? Inainte de a cataloga drept fantezista intrebarea noastra, priviti mai atent fotografia din fundal. Sunt carduri cu forme alternative, ce pot fi insa folosite la fel ca orice alt card obisnuit pentru platile la comercianti. Care este insa sensul unor astfel de inovatii?

     

    Doar imaginatia este limita, atunci cand vine vorba despre forma cardurilor pe care le pot propune bancile clientilor lor, spune convinsa Laurence Ehrat, directoarea programului “Alternative Form Cards”, de la MasterCard Europe. Pe biroul sau din sediul european al MasterCard, de la Waterloo, stau insirate carduri cu forme din cele mai variate: cutii pentru cadouri, carduri in forma de pusculita, carduri ce pot deveni brelocul cheilor sau la buzunarul blugilor. Par mai degraba jucarii, de genul telefoanelor mobile pentru copii sau al banilor de plastic de la jocul Monopoly, dar sunt carduri adevarate, folosite deja pentru plata la comercianti in multe tari ale lumii.

     

    Dar asta nu e tot, spune zambind Ehrat. Undeva in Asia, o banca emite deja, in colaborare cu un magazin de parfumuri, carduri co-branded cu arome, “al caror miros tine cam sase luni de zile”. Exista, de asemenea, programe de “card customization” – practic, pe site-ul bancii emitente, posesorul de card incarca o fotografie personala, iar cardul este emis cu aceasta imagine pe el. Viitorul? De ce nu, intreaba retoric reprezentanta MasterCard, carduri care scot sunete sau cu imagini in miscare. “Se poate face aproape orice, atata timp cat exista interes din partea bancilor membre”.

    Dar care este logica unui astfel de card? Ce aduce el in plus, fata de cardurile cu forma “clasica”?

     

    “Oamenii vor sa se diferentieze intre ei, in orice lucru pe care il fac, iar domeniul cardurilor nu este o exceptie”, spune Ehart. Cardurile cu forme alternative sunt instrumente potrivite in programele co-branded, desfasurate de o banca in colaborare cu un magazin – la mare moda peste tot in lume. In functie de grupul de clienti pe care in au in vedere, bancile emit carduri cu forma adaptata interesului utiliatorilor. Cardul in forma de “M”, de exemplu, emis de canalul de televiziune MTV, sau cardul in forma de masina emis de o companie ce vinde autoturisme, sunt doar cateva exemple.

    Si in Romania cardul cobranded pare a fi marea “descoperire” a ultimului an. Dupa ce, ani de zile, bancile au ezitat sa emita astfel de carduri, ultimul an a adus pe piata sapte astfel de programe. Pana una alta, forma este cea “clasica”, dar cine poate ghici ce va aduce viitorul?

     

    “Cele mai variate forme de carduri exista in Asia”, spune reprezentanta MasterCard, unde predomina cardurile cu banda magnetica, asa cum sunt si cele din Romania. Singura limitare de forma in cazul acestor carduri tine de lungimea standard pe care trebuie sa o aiba banda magnetica, pentru a putea fi functional. Dar loc de inovatie este din plin, “se pot realiza cele mai traznite forme”. 

     

    In Spania, de exemplu, exista patru programe diferite de “Side Cards” (carduri cu forme alternative, rotunjite la un colt) sub licenta MasterCard, si peste 75.000 de carduri in circulatie. Piata spaniola este, insa, ca si Romania si tarile asiatice, dominata de carduri cu banda magnetica – care permit “modelarea” in cele mai diferite forme.  

    Spre deosebire, piata europeana occidentala este preponderent o piata de carduri cu cip, asa numitele “smart-carduri” sau carduri inteligente. Acestea au, in locul benzii magnetice pe care sunt stocate informtiile, un cip, lucru care impune anumite restrictii in privinta formei. In cazul smart cardurilor, latimea cardului trebuie sa fie standard, pentru a fi functionale. De aceea, spune Ehart, pentru Europa este disponibila o singura forma alternativa pentru carduri. Este vorba despre “cardul breloc” – un card mai mic decat unul obisnuit, acoperit de o “teaca” de plastic, ce poate fi folosit drept breloc de la chei.

     

    “Studiile noastre au aratat ca, daca utilizatorul ar avea cardul mai la indemana, l-ar folosi mai des pentru platile la comercianti”, spune reprezentanta MasterCard. Acesta este de fapt si scopul acestui card cu forma alternativa: sa permita accesarea lui mai usoara in locurile aglomerate, cum sunt de exemplu benzinariile, restaurantele fast food sau magazinele cu trafic intens.

    Cardul “breloc” este de fapt un card “companion”, adica suplimentar celui obisnuit. Forma sa diferita nu permite utilizarea in cazul bancomatelor, pentru extragerea de numerar, ci doar la comercianti, la punctele de vanzare cu cititoare de carduri.

     

    “Cardul companion poate fi oferit de banci suplimentar unui card clasic”, spune Ehart, “clientilor fideli, sau pentru consumatorii cei mai buni”. Este, de fapt, un element de diferentiere, “un bonus pe care banca il poate folosi in strategia sa de comunicare, pentru ca atrage atentia”. Cat costa insa un astfel de “bonus”? “Aproximativ doi euro bucata – nu e cu mult mai scump decat un card clasic”.

     

    Merita insa acest efort? Exista piata pentru astfel de “jucarii”? Mai bine de jumatate dintre posesorii de carduri inclusi de organizatia americana intr-un studiu au declarat ca, daca ar avea la dispozitie un astfel de card, l-ar folosi in primul rand pe acesta la cumparaturi, in locul cardului “clasic” din portofel.

    Motiv pentru care, dupa ce au testat initial piata cu astfel de carduri “alternative” in tarile asiatice, reprezentantii MasterCard se pregatesc de ofensiva si in Europa. “Exista deja interes din Marea Britanie si Slovacia”, spune Ehrat, pentru astfel de carduri. 

     

    O varianta de card “breloc” exista si sub licenta Visa, concurentii principali ai americanilor de la Mastercard. Asa numitul “card Visa Mini” a fost lansat pentru prima data la jumatatea anului 2003, initial in Statele Unite, si mai tarziu in diferite tari din Asia. Cardurile Visa sunt de doua ori mai mici decat cele clasice, si au ca tinta principala populatia tanara. O mica gaura in coltul din stanga permite atasarea lor la un breloc, sau la telefonul mobil.

     

    Pe cand si in Romania astfel de “jucarii”? Teoretic, “nimic nu opreste bancile romanesti sa aiba asemenea carduri in portofoliu”, este de parere Ehart. De la teorie la practica insa drumul pare a fi destul de lung, in conditiile in care in Romania tranzactiile cu card la comercianti au inca o pondere extrem de redusa. Media tranzactiilor pe fiecare card se situa in jurul a 10 tranzactii in primele sase luni ale anului, potrivit site-ului specializat no-cash. Numarul de tranzactii efectuate in tara si strainatate pe cel aproximativ 6,3 milioane de carduri active emise in Romania s-a ridicat la peste 62 de milioane pe primul semestru. Mentinerea acestui ritm si pentru semestrul II ar insemna ca nici in acest an nu vom inregistra o medie mai mare de doua tranzactii pe luna per card, potrivit aceleiasi surse.

     

    Pana sa aiba carduri parfumate sau in forme de porcusori sau bijuterii, romanilor le mai ramane sa se obisnuiasca sa achite, mai des, cu cardul. Dar de la situatia actuala pana la declansarea unui fenomen similar celui din telefonia mobila (caci romanii sunt innebuniti dupa mobile) nu e decat un singur pas. Cat de mare?