BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • La anul o sa duduie si mai tare

    Primul lucru care frapeaza la proiectul de buget pe 2006 aprobat saptamana trecuta de Guvern a fost coincidenta de optimuri: cea mai mica inflatie posibila, cel mai mic deficit bugetar si de cont curent posibil, si asta in conditiile unei cresteri economice viguroase, inca mai inalte decat anul acesta.

     

    Tinand cont de dezechilibrele actuale, e greu de explicat care vor fi parghiile in stare sa sustina atingerea simultana a tuturor acestor optimuri: cresterea economica pe 2005 pare sa-si fi epuizat resursele, iar deficitul de cont curent si inflatia tind sa depaseasca prognozele initiale (guvernatorul Isarescu a estimat pentru 2005 o inflatie de 8-8,3%, fata de o tinta initiala de 7% si una revizuita ulterior de 7,5%).

     

     In plus, unii dintre indicatori se intemeiaza pur si simplu pe ipoteze: veniturile la buget, de pilda, urmeaza sa creasca pentru ca va creste colectarea, va creste baza de impozitare (desi Codul fiscal, care ar preciza despre ce baza de impozitare e vorba, nu e gata) si va creste numarul de contribuabili, fiindca vor fi create noi locuri de munca.

     

    Unii analisti au comentat ca tabloul foarte optimist infatisat de proiectul de buget se explica de fapt prin cursul de schimb de 3,5 RON/euro ales ca referinta si care ar distorsiona peisajul real. Altii au gasit explicatie in graba intocmirii bugetului, tinand cont ca Guvernul are obligatia sa trimita proiectul in Parlament in cursul lunii octombrie, cu ideea subinteleasa ca oricum forma actuala nu e decat o schita care urmeaza sa fie amendata din plin fie in Parlament, fie chiar inainte de dezbateri.

     

    Am vazut deja ca, in ciuda afirmatiilor apasate ale premierului ca nu se poate suplimenta bugetul nici unui minister decat daca un altul accepta sa-si taie din propria alocatie, bugetul educatiei a crescut deja, din cauza presiunilor politice. Cat priveste faptul ca inca n-a aparut Codul fiscal pe baza caruia ar urma sa se colecteze veniturile, autoritatile nu vad aici nici o problema. In proiectul de buget figureaza deja sumele prevazute sa fie incasate din impozitele pe piata de capital si din taxele pe proprietate; in rest, pana la sfarsitul saptamanii trecute se stia doar ca facilitatile pentru softisti au ramas in vigoare si ca s-a renuntat la foarte contestata idee a taxei de 0,5% pe imobilizarile corporale.

     

    Cifrele de baza

    Indicator           Variatie nominala 2006/2005

    PIB      322,5 mld. RON (90,8 mld. euro)        A6%

    Cheltuieli buget consolidat         102,79 mld. RON (28,9 mld. euro)      A13,9%

    Venituri buget consolidat           100,79 mld. RON (28,3 mld. euro)      A15,4%

    Curs mediu       3,55 RON/euro

    Inflatie  5,5%

     

    Promisiuni

    Indicator           Variatie 2006/2005

    Salariu mediu brut         A12,5%

    Numar salariati A2,1%

    Investitii            A12%

    Cerere interna   A7,2%

    Productie industriala      A4,4%

    Importuri          A15,8%

    Exporturi          A14,6%

     

    De unde vin banii

    Indicator           2006 (%PIB)   2005 (% PIB)

    Deficit bugetar  0,5       1,5

    Deficit de cont curent    6,9       8

    Venituri bugetare          31,2     29,9

    CAS    9,3       9,5

    Impozit pe venit            2,6       2,1

    Impozit pe profit           2,3       2,6

    Venit din TVA  8          7,3

    Accize  3,3       3,3

    Taxe vamale     0,6       0,75

  • Revine fantoma congresului PSD

    Tensiunile traditionale din PSD au iesit iarasi la iveala in cursul saptamanii trecute, odata cu zvonurile privind posibila organizare a unui congres extraordinar. Principalii promotori ai ideii ar fi presedintele partidului, Mircea Geoana, si cel al filialei Cluj, Ioan Rus.

     

    Geoana ar prefera aceasta solutie pentru a pune in discutie atat prelungirea mandatului de conducere a partidului, de la doi la patru ani, cat si modificarea regulamentului intern, pentru a se putea debarasa de persoanele incomode din partid (primul exemplu citat de presa aici e cel al lui Dan Ioan Popescu, seful filialei din Bucuresti). Rus doreste si el organizarea congresului, pentru ca ar aspira la scaunul de presedinte executiv al partidului, detinut in prezent de Adrian Nastase – pozitie care i-ar permite sa ajunga prim-ministru daca PSD va castiga alegerile generale din 2008. La randul sau, Adrian Nastase ar dori si el un congres, pentru a putea candida si el la functia de presedinte al partidului.

     

    In ceea ce il priveste, senatorul Ion Iliescu a dezavuat initial ideea unui congres extraordinar, considerand-o o dovada a unei stari de lucruri nefiresc tensionate (pe care fostul lider PSD o anticipase insa chiar din primavara, de cand el a pierdut conducerea partidului in favoarea lui Geoana). Totusi, Iliescu a lasat lucrurile intr-o nota de ambiguitate destul de obisnuita pentru el, declarand ca nu exclude ideea de a candida din nou la conducerea partidului, daca va fi convocat in cele din urma un congres extraordinar.

  • In numele interesului national

    Confuzia legata de eventualele modificari la Legea administratiei publice locale s-a accentuat saptamana trecuta. Presedintele Traian Basescu a afirmat ca regulile nu pot fi schimbate in timpul jocului si ca legea modificata ar trebui sa intre in vigoare abia in mandatul urmator, adica din 2008. Cum principala modificare in discutie, initiata de Alianta, prevede posibilitatea mai rapida de schimbare din functie a presedintilor de consilii judetene (cu majoritate simpla de voturi ale consilierilor, in loc de doua treimi), concluzia ar fi ca toti presedintii  de consilii judetene, inclusiv cei 19 ai PSD, vor ramane in functie pana in 2008.

     

    In mod curios, desi in general afirmatiile prezidentiale au gasit intotdeauna ecou la PD, de data aceasta nu s-a mai intamplat asa. Presedintele pedist Emil Boc s-a opus, sugerand ca ideea de a-i schimba din functie inainte de vreme pe sefii de consilii judetene ai PSD ramane pentru el principalul obiectiv al Aliantei, iar vicepresedintele PD, Ioan Oltean, a anuntat ca nu-si retrage din Parlament initiativa de modificare a Legii administratiei, ba chiar ca are sustinerea Partidului Conservator si a UDMR ca ea sa fie adoptata.

     

    In ciuda declaratiilor contradictorii ale politicienilor, la sfarsitul saptamanii trecute parea sa se profileze insa mult-asteptatul troc politic de care au nevoie toate partidele: Alianta sa fie de acord cu amanarea pana in 2008 a schimbarii sefilor de consilii judetene, iar opozitia sa accepte ca discutiile despre regulamentele Camerelor sa inainteze mai repede, permitand astfel sa se ajunga la inlocuirea din functie a lui Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu la Camera si Senat.

     

    Fata de saptamanile anterioare insa, e de notat ca pasii inapoi facuti de putere si opozitie in privinta unor prioritati pana mai deunazi de neclintit au capatat o aura cu totul noua de responsabilitate civica. Faptul ca ministrul de interne Vasile Blaga (PD) si unul din fruntasii PSD, Ioan Rus, au admis ca au discutat pe tema Legii administratiei a dobandit in nu putine analize din presa o conotatie net pozitiva, evenimentul intrand in logica trecerii peste interesele inguste de partid in numele interesului national.

  • Comoara Bancii Nationale

    O distinctie destul de rar facuta este cea intre nivelul fixat de deficit bugetar si sumele disponibile pentru cheltuieli publice, intelegandu-se cel mai des ca, daca deficitul bugetar este mai aproape de zero decat de 1% din PIB, inseamna automat ca statul a strans cureaua si nu mai are bani de investitii. Numai ca un nivel de deficit bugetar foarte aproape de zero poate foarte bine sa corespunda unor cheltuieli generoase de la bugetul de stat, cu singura conditie ca pe partea de venituri sa existe mai multe surse de alimentare si o colectare mai buna.

     

    In cazul nostru, un deficit bugetar de 0,5% pentru 2006, mai mic decat cel din 2005, n-ar fi deloc incompatibil cu alocari net superioare pentru infrastructura, invatamant sau reforma pensiilor, daca am avea incasari net superioare la buget. Dar nimeni nu poate miza inca pe asa ceva, astfel incat se reia vechea discutie despre strangerea curelei: deficitul bugetar e prea mic! De ce 0,5%? Pentru ca deficitul de cont curent trebuie redus, dupa ce a crescut anul acesta pe seama sectorului privat, nu a celui public (de unde si masurile BNR de potolire a creditelor in valuta), iar grosul importurilor si al banilor din credite nu s-a dus pe tehnologie de productie, ci pe consum. Asta a vrut sa spuna guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cand a apreciat ca bugetul pe 2006 este “bine construit, in conditii de politica monetara prudenta”.

     

    Si atunci de unde bani pentru investitiile publice cerute de aderare? Unii parlamentari au spus: din rezervele BNR, pentru ca au crescut prea mult, aproape la 17 miliarde de euro! Guvernatorul a replicat insa ca n-are cum sa lase orice sume sa intre in economia reala, pentru ca aceasta nu le poate absorbi si atunci risca sa stimuleze mai departe consumul (“Fara a dori sa jignesc pe cineva, va spun ca tara duce lipsa de proiecte si de un numar suficient de manageri care sa ofere credibilitate”, a spus Isarescu).

     

    Exista totusi niste bani care ar putea fi folositi pentru proiecte publice, anume veniturile din privatizare. E un plan mai vechi al autoritatilor acela de a separa de buget incasarile din privatizare si de a constitui cu ele un fond pentru investitii in infrastructura. Saptamana trecuta, premierul Tariceanu a anuntat deja ca Guvernul va infiinta o companie pentru dezvoltarea infrastructurii, care sa administreze banii din privatizare si fondurile de la UE.

  • Cineva care sa lege informatiile

    Presedintele Traian Basescu a dorit sa lamureasca in sfarsit, pe cat posibil, chestiunea viitoarei Comunitati de Informatii, despre care lipsa oricaror noutati oficiale a facut in ultima vreme sa prolifereze diverse zvonuri. E drept, prea multe n-a spus presedintele.

     

     Doar ca nu trebuie sa ne gandim la noua entitate ca la un superserviciu de informatii, nici ca la o structura institutionala, ci doar ca la o o structura de analiza a informatiilor, care ar urma sa lege si sa interpreteze informatiile provenite de la diverse servicii.

     

    Noua structura, subordonata CSAT (care ii va stabili prioritatile), va fi formata din analisti detasati de la toate serviciile de informatii, plus un consilier prezidential pentru securitate nationala – oarecum asemanator cu celula de criza activa in cazul ostaticilor din Irak. In privinta viitorului consilier pentru securitate nationala, despre a carui identitate au inceput deja sa apara speculatii (Sorin Frunzaverde a fost numele cel mai des pomenit), Basescu a spus doar ca va fi “un personaj politic” pe care il are in vedere si il va desemna la momentul oportun.

  • Europa tricourilor de firma

    Toata lumea a privit ca pe o ironie binemeritata comentariile de la Bucuresti ale comisarului european pentru integrare, Olli Rehn, care a apreciat costurile mici de productie si forta de munca ieftina de pe piata romaneasca, dar a atras atentia ca Romania nu poate spera sa concureze pe piata UE numai pentru ca este o tara ieftina. Desigur, si contextul parea cam ciudat – Rehn vorbise la o conferinta despre economia Romaniei si Agenda Lisabona, or, ce avea de-a face Romania cu Agenda Lisabona, proiectul UE de a ajunge din urma in cativa ani America la competitivitate?

     

    Numai ca Olli Rehn n-a avut intentia de a sanctiona sau de a ironiza Romania in chip special, atata vreme cat mana de lucru ieftina a unora din tarile extracomunitare s-a dovedit mereu pana acum o arma cu doua taisuri pentru UE – pe de o parte ii degreveaza pe angajatorii europeni de costuri, pe de alta parte ii ruineaza prin dumping. La recentul congres de la Bratislava al partidelor liberale si democrate, la care a participat si premierul Tariceanu, Olli Rehn se intreba cu destula neliniste ce poate face UE insasi ca sa fie competitiva, atata vreme cat nu toate statele membre pot sau vor sa mizeze pe cartea productivitatii prin reducerea costurilor (exemplul lui Rehn era Slovacia, numita de curand in Business Week un “Detroit al Estului”).

     

    “N-avem cum sa ne angajam intr-o cursa a ieftinirii. Viitorul nostru nu e sa facem tricouri mai ieftine decat China. Trebuie sa producem bunuri si servicii cu valoare adaugata mare. Si tricourile pot fi scumpe – vedeti asta de cate ori fiicele dvs. va cer haine de firma!”, zicea Rehn, drept introducere la o serie de indemnuri la investitii in educatie si cercetare si la o sugestie ca Pactul de Stabilitate si Crestere in Europa ar trebui sa fie relaxat, ca sa le dea statelor mai mare marja de actiune in privinta cheltuielilor.

     

    Concluzia in privinta Romaniei nu e simplu de desprins din asemenea comentarii. Cu un buget strans an de an (nu din cauza Pactului de Stabilitate, ci a propriilor dezechilibre economice), e greu pentru Romania sa aspire la investitii mari in educatie si cercetare, conditia de baza considerata in Agenda Lisabona pentru competitivitate. Si aceasta desi, in mod eroic, premierul Tariceanu a incercat sa-l linisteasca pe Olli Rehn, afirmand ca bugetul pe 2006 aloca pentru cercetare 0,4% din PIB, iar in 2007 va aloca 1% din PIB (pentru comparatie, Suedia investeste 4,3% din PIB in cercetare). Prin urmare, la ce alt atu decat costurile reduse poate spera Romania, in conditiile economice date?

     

    Din ceea ce a spus Olli Rehn la Bucuresti reiese clar ca UE dezaproba aceasta scurtatura spre competitivitate: e de remarcat ca el a laudat cota unica nu pentru ca ar fi creat un climat fiscal mai avantajos pentru investitori, ci strict pentru ca a scos la lumina o parte din economia nefiscalizata, iar faptul ca guvernul a redus ajutoarele de stat a fost comentat de comisarul european printr-o sageata la adresa investitorilor straini care se plang pe nedrept ca Romania ar fi devenit astfel mai putin atractiva. Dupa Rehn, singurele mijloace cinstite de atragere a investitorilor straini ar fi un sistem judiciar corect si combaterea coruptiei.

     

    E greu de imaginat insa unde ar fi ajuns nu numai China, dar si “Detroitul Estului” sau ceilalti “tigrisori” din vecinatate (ca sa nu mai vorbim de Romania) daca in numele orgoliului sau al unui fair-play prost inteles ar fi refuzat pana acum sa se foloseasca de avantajul costurilor mici.

  • Perla coroanei

    Piata electricitatii asteapta, dupa privatizarea distributiilor Moldova si Oltenia, o decizie pentru “distributia-vedeta”, Electrica Muntenia Sud. Printre cele 10 companii care au depus scrisori de intentie se numara si nemtii de la EnBW Energie AG, al caror CEO, Utz Claassen, a venit in Romania pentru a tatona terenul.

     

    Ofertele finale ale companiilor care vor sa cumpere Electrica Muntenia Sud (EMS) urmeaza sa fie depuse pana in decembrie, iar dintre acestea autoritatile ar urma sa selecteze doi investitori – nu unul singur – cu care se vor continua negocierile, dupa cum a precizat ministrul Economiei, Codrut Seres. Statul roman a decis sa selecteze doi investitori, nu unul – cum s-a intamplat la privatizarile anterioare – e de natura sa stimuleze concurenta pentru preluarea EMS, care deserveste Bucurestiul si doua judete, Giurgiu si Ilfov.

     

    Cei doi vor fi selectati dintr-o lista pe care se regasesc companii care nu sunt la prima incercare de a cumpara o distributie romaneasca. Cinci dintre cei zece pretendenti la EMS au mai participat la diverse etape de privatizare (AES Corporation – SUA, CEZ – Republica Ceha, Enel SpA – Italia, E.ON Energie AG – Germania si Union Fenosa International – Spania). Pe lista apar insa si cinci nume noi, atrase de numarul mare de clienti al EMS si de perspectiva unei amortizari rapide a investitiei: EVN AG – Austria, Gaz de France – Franta, RWE Energy AG – Germania, Iberdrola SA – Spania si EnBW Energie AG – Germania sunt nume mari din Europa, care au venit prima oara la o privatizare in Romania.

     

    “Intotdeauna exista o prima data si intotdeauna exista momentul potrivit”, spune, in exclusivitate pentru BUSINESS Magazin, Utz Claassen, CEO al companiei germane EnBW, a venit in Romania pentru a-si evalua sansele in cursa pentru EMS. Compania a trecut in ultimii doi ani printr-o restructurare pe care Claassen o califica drept “importanta”, ea intrand acum “intr-o a doua noua faza”, de completare a portofoliului prin achizitii. EnBW are deja participatii importante in centrul Europei (Ungaria, Polonia si Cehia), “si acum radarul nostru strategic ne spune ca e momentul sa investim in Romania“, spune Claassen. Nemtii de la EnBW se bazeaza pe experienta pe care o are in furnizarea de energie intr-o capitala europeana: detine, in prezent, participatii la doua companii care opereaza in Praga. La prima dintre ele, care distribuie energie electrica in capitala Cehiei (Pražská energetika, a.s. – PRE), EnBW detine 34%, iar la cea de-a doua (Pražská teplarenska, a.s. PT), care furnizeaza in Praga agent termic, compania germana detine 49%.

     

    Oficialul EnBW recunoaste ca, daca va castiga Electrica Muntenia Sud, lucrurile totusi vor fi diferite de cele din Cehia. “Pozitiv este ca la EMS nu este vorba de o participare minoritara, ci de peste 50%, cu posibilitatea de aporturi de capital, care pot mari pe viitor participarea noastra”, spune Claassen, calificand EMS drept “o investitie strategica de mare importanta”.

     

    Participand la privatizarea EMS, EnBW materializeaza si o mai veche intentie declarata a Electricite de France (EdF) de a participa la privatizarea EMS, intrucat francezii detin 45% din compania germana. “EdF este atat un mare actionar al EnBW, dar si partener strategic, dar asta nu inseamna ca oriunde investim trebuie sa o facem impreuna”, spune reprezentantul companiei germane. In Ungaria, de exemplu, francezii au actiuni la o companie iar nemtii la alta. Nici in Polonia ori Cehia nu a fost necesar ca cele doua companii sa investeasca impreuna, iar Claassen a tinut sa precizeze ca pentru Electrica Muntenia Sud “EnBW concureaza de sine statator”, adaugand ca e de asteptat ca numarul clientilor companiei romanesti sa poata creste semnificativ dupa privatizare.

     

    In orice caz, lupta pentru preluarea EMS va fi stransa nu numai pentru ca e distributia este cea mai promitatoare de pe piata romaneasca, dar si pentru ca autoritatile se asteapta sa obtina peste 200 milioane de euro. Asta in conditiile in care Romania a vandut jumatate din cele opt distributii de electricitate cu putin peste 350 milioane euro.

  • Oltenia si Moldova, dupa maritis

    Distributiile de electricitate din Oltenia si Moldova trec, asadar, din mainile statului roman in cele ale CEZ respectiv E.ON. Noii proprietari au acum doua mari griji: sa-si plateasca datoriile catre stat si sa faca investitiile pe care le-au promis prin contractele de privatizare: teoretic e vorba, in total, de aproape 170 de milioane de euro pentru infrastructura electrica. Dar inseamna asta o viata mai buna pentru cei care cumpara electricitate?

     

    Pentru datornici, mai ales pentru cei industriali, schimbarea proprietarilor va insemna o viata ceva mai grea. Pentru clientii celor doua distributii e de asteptat ca privatizarea sa insemne facturi cu tarife usor diferite de cele ale distributiilor ramase deocamdata in ograda statului. Si tot pentru ei privatizarea ar trebui sa insemne si servicii mai bune, de vreme ce cei doi investitori sunt obligati prin contract sa cheltuie zeci de milioane de euro pentru imbunatatirea infrastructurilor din Oltenia si Moldova.

     

    E vorba de aporturi de capital care se cifreaza in total, potrivit contractelor, la circa 170 de milioane de euro: peste 100 de milioane ar urma sa fie investiti in Electrica Oltenia de CEZ (care a platit cel mai bun pret de pana acum pentru o distributie romaneasca de electricitate) si circa 68 de milioane ar trebui sa fie investiti in Electrica Moldova de E.ON.

     

    Important e acum catre ce fel de investitii vor socoti noii proprietari ca trebuie sa-si dirijeze banii. Reprezentantul E.ON pentru Romania, Henning Probst, raspunde in cateva cuvinte: “infrastructura, imbunatatirea serviciilor si IT”. Aici vor fi dirijati cei 68 de milioane de euro specificati in contractul de preluare a Electrica Moldova semnat saptamana trecuta.

     

    Tradus in limbajul clientilor, asta ar trebui sa insemne o mai buna relationare cu acestia, o mai buna si mai prompta rezolvare a caderilor (mai rare) de curent si o retea integrata a filialelor, spun investitorii. Iar pentru a dovedi ca si-au planificat investitii de cursa lunga, ei tin sa precizeze ca aporturile de capital nu vor fi primele si ultimele investitii. “Pentru urmatorii ani am programat investitii de 10 milioane euro pe an in aceste domenii”, au declarat oficialii E.ON pentru BUSINESS Magazin.

     

    In cazul celeilalte distributii pentru care s-a finalizat privatizarea saptamana trecuta, Electrica Oltenia, CEZ a cumparat direct un pachet de 24,62% din actiuni cu 47,4 milioane de euro, iar ulterior a atins o participatie de 51% in urma unei majorari de capital cu 25.036.265 actiuni nou emise, la care aportul firmei cehe va fi 103,6 milioane de euro. “Ne vom respecta toate angajamentele asumate prin contractul de privatizare”, spune Martin Roman, presedintele Consiliului de Administratie si directorul general al CEZ, care adauga ca Electrica Oltenia va avea si fonduri suplimentare pentru investitii, pe langa cele provenite din majorarea de capital.

     

    Banii vor merge, in parte, spre imbunatatirea infrastructurii uzate. Jean Constantinescu, presedintele Institutul National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie (IRE), spune ca din punct de vedere al distributiilor de electricitate “Romania este caracterizata printr-un raport intre dezvoltarea precara a infrastructurii electrice, prin insecuritatea alimentarii si lipsa competitiei si a investitiilor”.

     

    Si cum toate acestea pornesc de la infrastructura proasta si de la pierderile de energie cauzate de ineficienta acesteia, investitorii cred ca va aparea si competitia pe piata electricitatii prin modernizarea sau refacerea infrastructurii in fiecare din zonele preluate. Oficialii CEZ spun ca investitiile pentru ameliorarea infrastructurii vor duce “in final la o distributie mai eficienta, cu costuri mai mici”. Costuri care, in momentul in care se vor reflecta in tarifele de distributie si furnizare, “vor exercita presiuni concurentiale asupra celorlalte filiale ale Electrica”, adauga reprezentantii CEZ.

     

    Planurile CEZ si E.ON sunt in principiu similare in privinta investitiilor. La capitolul recuperarii acestora, perspectivele lor difera usor. Amortizarea investitiilor s-ar putea realiza prin marirea tarifelor in cazul in care Autoritatea Nationala a Reglementarii Energiei (ANRE) va permite asta, au declarat oficialii E.ON la conferinta in care au anuntat preluarea “Moldovei”. Ministrul economiei, Codrut Seres, a tinut sa spuna ca “in nici un caz aceasta nu se va putea intampla prin majorarea tarifelor pentru consumatorii captivi”.

     

     Raman insa consumatorii industriali, pentru care tarifele pot fluctua fara restrictii prea mari. “Desigur, cheltuielile se reflecta in tarife si investitorii si-au asumat realizarea unor investitii ce vizeaza cresterea calitatii serviciilor. Iar daca acestea vor fi mai ridicate decat cele pe care le fac societatile de electricitate care raman la stat, probabil ca va aparea o usoara diferentiere la nivelul tarifului de distributie locala, care se va aplica consumatorilor eligibili, in general mari societati”, spun oficialii ANRE.

     

    Conform unei evaluari a ANRE, privatizarea filialelor ar putea influenta pretul la consumatorul final cu cel mult 2-3%, datorita ratei negociate de remunerare a investitiei (12% in primii trei ani postprivatizare si 10% in urmatorii cinci). E vorba, deci, de costuri pe care investitorii le pot invoca periodic in fata comitetului de reglementare. Pe langa eventualele majorari de tarife, companiile pot solicita diverse clauze – de exemplu anul trecut, la cumpararea Electrica Banat si Dobrogea, ENEL a negociat ca toti consumatorii cu restante sa depuna o garantie in valoare egala cu cea a consumului de electricitate din ultimele doua luni.

     

    Oricum, investitorii se asteapta sa castige – iar surse apropiate tranzactiilor spun ca investitiile destinate reducerii costurilor si a pierderilor le vor aduce un castig cu 1-2% mai ridicat decat randamentul oferit pentru sumele vehiculate de un depozit bancar.

     

    DECLARATIE

     

    Privatizarea filialelor ar putea influenta pretul la consumatorul final cu cel mult 2-3%, conform unei evaluari a ANRE

  • Marci cu dureri de cap

    Cresterea – chiar si cu hopuri – a pietei de medicamente nu a ramas fara urmari. Producatorii au inceput sa-si consolideze brandurile, investind masiv in promovare. Noi companii incearca, la randul lor, sa-si faca loc pe piata, lansand produse pe banda rulanta. Nici aceste investitii nu au ramas fara efecte. Dar celor placute – gen cresterea vanzarilor – li se adauga acum si efectele “adverse” – mai exact, primele procese de proprietate intelectuala.

     

    Sicomed – cel mai mare producator roman de medicamente – anunta la inceputul acestei luni ca Tribunalul Bucurestia obligat firma Ozone Laboratories sa inceteze temporar fabricarea si comercializarea medicamentelor sub denumirea Antinevralgii, Antinevrin si Dicarb. In opinia reprezentantilor Sicomed, produsele in cauza ar face concurenta neloiala medicamentelor Antinevralgic si Dicarbocalm, marci inregistrate din portofoliul companiei. In replica, Dan Schiopu, directorul general al Ozone, aprecia ca pozitia Sicomed nu ar reprezenta decat o incercare de mentinere a unei situatii monopoliste pe piata. El punea gestul celor de la Sicomed pe seama faptului ca “intrarea pe piata a Ozone Laboratories a dus la aparitia unui competitor real pentru Sicomed” si a precizat ca Ozone va face recurs.

     

    Situatia este mult mai spinoasa in cazul unui alt litigiu intre cele doua firme. Acesta vizeaza “produsele-fanion” ale celor doua firme – Algocalmin (produs de Sicomed) si Algozone (aflat in portofoliul Ozone), dat fiind ca cele doua marci sunt, practic, cele mai cunoscute din portofoliul fiecarei firme. Saptamana trecuta, Tribunalul Bucuresti a respins o cerere a Sicomed privind interzicerea comercializarii Algozone, tot pe motiv de concurenta neloiala.

     

    Reprezentantii Sicomed nu au dorit sa faca vreun comentariu asupra disputei Algocalmin-Algozone. Directorul general al Ozone nu a ezitat insa sa-si exprime bucuria fata de aceasta decizie. “Algozone este o marca cunoscuta din portofoliul Ozone Laboratories, iar compania noastra a investit mult in acest brand”, a spus Schiopu, care a precizat ca Algozone are o cota de piata de peste 20%, potrivit propriilor estimari.

     

    Practic, procesul dintre Sicomed si Ozone este prima disputa majora asupra marcilor din industria farmaceutica romaneasca. Dar nu este intamplator faptul ca aceasta premiera vizeaza produsele mentionate.

     

    Mai precis, este vorba de produse OTC – care nu necesita prescriptie – si care se incadreaza in categorii de medicamente foarte cautate pe piata – analgezice/calmante, respectiv medicamente pentru dureri de stomac, arsuri gastrice. Mai ales ca studiile de piata arata ca, in cazul acestor medicamente, cunoasterea unui brand are o influenta mare in decizia de cumparare.

     

    Disputa dintre Sicomed si Ozone nu este singurul litigiu asupra denumirilor utilizate pentru medicamente. “In prezent, avem un litigiu in fata instantelor de judecata legat de produsul Aspacardin (din portofoliul Terapia) contra Pancardin (LaborMed Pharma Bucuresti)”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Stephen Stead, director general al companiei Terapia Cluj-Napoca.

     

    Insa in vizorul Terapia ar putea intra chiar cei de la Ozone. Departamentul juridic al fabricii clujene analizeaza similaritatile dintre produsele Go-Sept (Ozone) si Faringosept (Terapia), precum si dintre Pacardin (tot Ozone) si Aspacardin.

     

    “Am sesizat similaritatea. Departamentul juridic revizuieste in mod continuu marcile, schimbarile care apar din partea altor companii, iar daca apar cereri de inregistrare a unor marci care apreciem ca ne sunt similare, se demareaza imediat procedura legala de aparare a marcilor companiei”, a precizat Stead.

    Aceste dispute arata ca strategiile de marketing devin din ce in ce mai puternice in planurile de afaceri ale companiilor romanesti din domeniul farmaceutic. Iar aparitia unor branduri solide in acest sector este un semn de maturizare a pietei.

     

    Antinevralgicul era produs la Sicomed inca din 1988, dar marca Antinevralgic P a fost inregistrata la OSIM de-abia in 1997. In cazul Dicarbocalm, productia a inceput din 1974, dar marca a fost inregistrata in 1999. De cealalta parte, Ozone a inceput demersurile pentru inregistrarea Antinevrin, iar oficialii companiei sustin ca OSIM a respins opozitia depusa de Sicomed fata de inregistrarea marcii.

     

    Potrivit unui studiu GfK, realizat anul trecut si comandat de Sicomed, Algocalminul este calmantul/analgezicul cu cea mai mare intentie de cumparare: 79% dintre intervievati au mentionat spontan acest produs, iar 92% dintre acestia l-au mentionat asistat. Pe locul doi in topul calmantelor/analgezicelor se situeaza Antinevralgicul (41% mentiuni spontane, 69% asistate). La categoria medicamentelor pentru dureri de stomac, arsuri gastrice, greata, Dicarbocalmul este, de asemenea, creditat ca fiind prima optiune la cumparare.

     

    Un alt studiu, realizat in primavara anului trecut de compania de cercetare Daedalus Consulting, a concluzionat ca majoritatea clientilor care doresc medicamente OTC cer farmacistului marca dorita. “Celelalte modalitati de achizitie – folosirea denumirii generice (cum ar fi aspirina, paracetamol) si sfatul farmacistului – sunt utilizate intr-o proportie mai mare sau mai mica in functie de tipurile de medicamente necesare”, se arata in studiul Daedalus.

     

    Astfel, pentru medicamentele impotriva durerilor de cap, aproximativ un sfert din respondenti folosesc denumirea generica a produsului (23,5%), in timp ce optiunea de a cumpara produsul recomandat de farmacist este preferata de 13,7% din populatie. Sfatul farmacistului este mai apreciat in cazul medicamentelor impotriva indigestiilor si afectiunilor stomacului (24,4%).

     

    “Notorietatea brandurilor este extrem de importanta si influenteaza decizia de achizitionare in randul consumatorilor”, considera Klaas Postema, directorul general al Sicomed.

     

    De cealalta parte, directorul Ozone este ceva mai rezervat, spunand ca, dat fiind faptul ca medicamentele sunt vandute numai prin intermediul farmaciilor, de cele mai multe ori brandul nu este cel mai important element. “Este, in cele din urma, decizia farmacistului de a recomanda un produs sau altul”, afirma Dan Schiopu.

     

    Insa pentru companiile autohtone, marcile devin din ce in ce mai importante, iar investitiile in impunerea acestora sunt din ce in ce mai mari. Numai pentru 2005, Ozone si-a bugetat trei milioane de euro pentru promovarea marcilor proprii.

     

    In primele opt luni ale acestui an, investitiile in publicitate pentru medicamente pe canalele media clasice (presa scrisa, radio si TV) s-au ridicat la 49,7 milioane de euro (valori rate-card), cu 75% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, potrivit monitorizarilor Alfacont.

     

    Iar Sicomed si cateva dintre marcile sale ocupa locuri in fruntea clasamentelor advertiserilor din domeniul farmaceutic, respectiv brandurilor promovate in perioada ianuarie-august 2005. In acest interval, investitiile la rate-card ale Sicomed s-au cifrat la aproximativ 4,4 milioane de euro, conform Alfacont.

    “Luand in considerare evolutia pietei farmaceutice in directia cresterii accentuate a segmentului de produse generice, marcile devin din ce in ce mai importante in dezvoltarea durabila a unei organizatii”, spune Klaas Postema.

     

    Cu ce se considera cei de la Sicomed lezati de produsele Ozone? “Vanzarile Sicomed la produsele Antinevralgic si Dicarbocalm au avut de suferit”, spune managerul companiei. Sicomed a comandat – tot companiei GfK – un alt studiu care releva faptul ca o mare parte dintre consumatori confunda denumirile produselor Ozone Laboratories cu marci ale companiei Sicomed, adauga Postema.

     

    Numai cele doua produse aduc firmei 10% din vanzari. Antinevralgic a avut anul trecut o cota de 6% din vanzarile (in lei) ale Sicomed, in primul semestru al acestui an, ponderea ajungand la 8,31%, potrivit departamentului de vanzari al firmei. Dicarbocalm contribuie cu circa 3% la vanzari.

     

    Pe de alta parte, cotele de piata ale celor doua produse au crescut netulburat in ultimii ani, conform datelor companiei de cercetare Cegedim, furnizate de Sicomed.

     

    Reprezentantul Ozone – citand date interne – sustine insa ca ponderea in piata a Antinevralgic este in scadere de la inceputul acestui an, in timp ce cota Antinevrin era in urcare, inainte de interzicerea producerii si vanzarii acestui produs.

     

    Pe piata romaneasca au patruns in ultimii ani mai multe companii, cum este si cazul Ozone – prezenta in Romania din 2001. Ce optiuni au acestea pentru a evita conflictele cu producatorii mai vechi, care si-au inregistrat deja denumirile produselor?

     

    Pentru lansarea unui medicament generic, producatorul are la dispozitie doua variante: fie creeaza un nou nume – pe care eventual il inregistreaza ca marca, fie utilizeaza DCI (denumirea comuna internationala), respectiv substanta activa – cum ar fi acid acetilsalicilic, paracetamol sau amoxicilina.

     

    Ozone are pana acum inregistrate la OSIM sapte produse. Dintre cele aproximativ 130 de produse ale Sicomed, 65% sunt marci inregistrate, restul utilizand DCI.

     

    Startul in lupta pentru protejarea marcilor a fost dat. Avocatii specializati in proprietate intelectuala vor avea serios de lucru in perioada urmatoare, dat fiind ca surse din piata apreciaza ca vor urma si alte litigii in sectorul farmaceutic. Pe scurt, alte dureri de cap. Cu ce vor fi tratate? Notorietatea brand-ului ar putea avea un cuvant greu de spus.

  • Ce face gripa aviara?

    La pasari, gripa aviara duce la mortalitate cu incidenta intre 90-100% din cazurile infectate. Infectia poate afecta aproape toate speciile de pasari – domestice si salbatice.

     

    TRANSMITEREA: Virusul este foarte contagios. Transmiterea infectiei se poate realiza pe cale aeriana sau contact direct intre pasari si chiar prin intermediul materialelor contaminate (hrana, apa, haine etc.).

     

    LA OM: Transmiterea virusului a fost constatata inca din luna ianuarie 2004, pe continentul asiatic. Cei mai predispusi la infectii cu acest virus sunt muncitorii din fermele de pasari, veterinarii, echipele de dezinsectie.

     

    DE LA OM LA OM: Nu s-au constatat deocamdata cazuri de infestare de la om la om cu virusul gripei aviare. Dar exista riscu aparitei unei mutatii genetice a virusului care sa permita transmiterea acestuia de la om la om.

     

    ALIMENTATIE: Transmiterea virusului prin consum de carne si/sau oua de la pasari infestate este putin probabila. Motive: virusul este distrus prin mentinerea carnii timp de 5 minute la o temperatura de 60° Celsius sau timp de 1 minut la o temperatura de 100° Celsius. Pe de alta parte, in ipoteza ingerarii produselor contaminate, virusul este distrus de aciditatea lichidului gastric.

     

    RISC MAJOR: Cel mai mare risc al gripei aviare este aparitia unei pandemii, adica izbucnirea unei maladii extrem de contagioase care duce la numeroase cazuri de mortalitate.

    Sursa: Agentia Franceza de Securitate Alimentara