BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • INTERNET: Broadband pe paine

    Castiguri mari ar trebui sa vina pentru operatorul de telefonie mobila Zapp, Romtelecom si grupurile de cablu RCS&RDS si Astral-UPC de pe urma cresterii pietei Internet in banda larga (broadband). Dupa ce, pana acum, acest serviciu a fost „gustat“ mai mult de companii, incepe batalia pentru clientii rezidentiali.

     

    Oferim Internet la calitate net superioara si raport calitate/pret fara concurenta“ – asa suna textul unui anunt lipit la avizierul unui bloc din cartierul bucurestean Pantelimon, unul asemeni altor sute, poate mii, din intreaga tara. Anunturile de acest tip se refera la serviciile unor furnizori de Internet „alternativi“ – pe scurt, la administratorii unor retele de cartier si se poate spune ca au destul de mult succes, numarul abonatilor la retelele de cartier fiind intr-o continua crestere. Iar asta dovedeste doua lucruri: ca exista cerere pentru date si Internet, dar ca preturile si serviciile furnizorilor traditionali nu sunt suficient de competitive.

     

    Cifre oficiale despre gradul de raspandire a retelelor de cartier nu exista si nici datele despre furnizorii oficiali nu abunda. Sunt analisti care cred ca un studiu de piata serios despre numarul real de clienti ai furnizorilor de Internet alternativi ar arunca in aer statisticile companiilor de consultanta si ale institutiilor statutului.

     

    Si totusi, informatii neoficiale exista: potrivit site-ului www.retele.net, un veritabil portal al micilor furnizori, la nivelul intregii tari exista 423 de retele si 105.000 de clienti Internet in banda larga, adica legaturi cu viteze de transfer de peste 128 kbps. Sunt multi, sunt putini?

     

    Sa vedem, spre comparatie, cifrele operatorilor traditionali. Un studiu al companiei de consultanta Roland Berger Strategy Consultants, bazat pe date proprii, ale OECD si ANRC, spune ca nici doi din o suta de romani nu sunt utilizatori de broadband. in cifre absolute, circa 2% din populatia Romaniei inseamna circa 400.000 de utilizatori de Internet in banda larga. E vorba de clientii RomTelecom (prin legaturi DSL, nu dial-up), Zapp (CDMA) si Astral-UPC sau RCS & RDS (cablu TV). Cifrele exclud clientii dial-up si cei GPRS (transfer de date prin retelele furnizorilor de telefonie mobila).

     

    Cei 100.000 de clienti ai furnizorilor alternativi reprezinta un sfert din numarul cumulat de clienti ai operatorilor clasici – o cifra semnificativa. Nici valoric aceasta piata nu e de neglijat. Daca inmultim cei 100.000 de clienti cu un abonament anual de aproximativ 120 de euro (adica 10 euro lunar), obtinem 12 milioane de euro – echivalentul a 20% din piata utilizatorilor de Internet ai clientilor traditionali.

     

    „Multi din micii furnizori de cartier lucreaza la negru si ne concureaza neloial“, spune Dinu Malacopol, director de Internet si date in cadrul Astral Telecom – care, dupa fuziunea cu UPC, este cel mai mare furnizor de Internet si cablu din Romania. „in timp, cred ca doar 20% din furnizorii de cartier vor supravietui. Restul vor disparea“, adauga Malacopol.

     

    Totusi, cei peste 100.000 de clienti ai retelelor paralele arata o tendinta. Clientii rezidentiali vor Internet la o viteza rezonabila, insa nu sunt dispusi sa plateasca tarifele practicate de RCS&RDS, UPC-Astral, RomTelecom sau Zapp.

     

    Pornind de la aceasta premisa, marii furnizori pariaza pe faptul ca Internetul in banda larga si datele vor genera cresterea veniturilor pe cap de abonat. Cablistii nu se mai pot baza doar pe serviciile traditionale de CATV, care le asigura venituri relativ reduse, RomTelecom se confrunta cu o scadere usoara a numarului de linii fixe, iar Zapp, desi se pozitioneaza ca furnizor de comunicatii mobile, nu ii poate ajunge prea repede din urma pe rivalii Connex si Orange.

     

    Richard Anderson, directorul UPC Romania – care conduce si Astral, pe care UPC a cumparat-o in aceasta vara -, spune ca se asteapta la o crestere anuala de 15-20% a venitului mediu per abonat, lucru care va fi posibil in principal datorita datelor si pachetelor de programe. De asemenea, managerii RomTelecom se uita cu ingrijorare la evolutia descrescatoare a numarului de abonati de linii telefonice fixe, o tendinta care se manifesta in intreaga Europa, si inteleg ca viitorul este al datelor.

     

    Va fi suficenta simpla dorinta de crestere a cablistilor si operatorilor de telefonie pentru a misca inainte piata de Internet in banda larga, la nivelul clientilor individuali? Valentin Stefan, senior consultant la Roland Berger Strategy Consultants, crede ca dinamica pietei de Internet si date este generata de trei factori: infrastructura, continut si context (prevederi legale, concurenta, strategii guvernamentale).

     

    De asemenea, pretul este un factor important in luarea deciziei de a te abona la un serviciu. „Probabil ca operatorii, chiar daca nu vor scadea preturile, vor oferi mai mult la tarifele actuale“, este de parere Valentin Stefan. Daca ne uitam la ratele de penetrare a Internetului in banda larga in statele din Europa Centrala si de Est – barometrul de referinta cel mai potrivit pentru Romania -, cifrele nu arata stralucit nici in Cehia, Ungaria si Polonia. Cehia sta chiar mai prost decat noi: rata de penetrare a broadband era la sfarsitul lui 2004 de 1,6%, fata de 1,8% in Romania. in Cehia insa, penetrarea telefoniei mobile bate toate recordurile din regiune, rata fiind de 106%. in Romania, aceeasi rata este de 50%. Si intamplator sau nu, „grosul“ broadband-ului in Romania vine tot dinspre un operator de telefonie mobila, Zapp – care, potrivit Roland Berger, este principalul furnizor de broadband in Romania, cu clienti mai multi decat RCS&RDS si UPC-Astral la un loc.

     

    „Pe termen scurt, tendinta este de reasezare a clientilor pe tehnologiile traditionale, cablu si DSL“, spune consultantul de la Roland Berger. Cu alte cuvinte, operatorii CATV si RomTelecom vor beneficia in urmatoarea perioada de cresterea pietei rezidentiale. Nici Zapp nu va sta pe loc, insa publicul sau tinta este o nisa: utilizatorii de Internet care se deplaseaza mult.

     

    Este de asteptat ca, pana la un nivel de penetrare a broadband-ului de circa 7%, cresterea sa fie de 100% pe an. Cel putin pana acum, previziunile privind dublarea numarului de clienti s-au adeverit. in 2004, rata de penetrare a crescut de la 0,9% la 1,8% fata de 2003. Procente mici, cresteri mari. Daca raportam abonatii la numarul de gospodarii, nu la intreaga populatie, aceasta rata de sub 2% ar ajunge la 4-5%.

     

    Dezvoltarea broadband-ului nu e totusi un moft – la nivelul european este inclusa in strategiile de dezvoltare a comunitatii, iar accesul  la Internet devine sinonim cu accesul la informatie; clasa politica romaneasca promite ca va elabora, si pentru Romania, o astfel de strategie.

     

    Dar ce rol poate avea guvernul in dezvoltarea unei astfel de tehnologii? Un exemplu ar fi crearea de platforme hardware si software la nivelul adiministratiei pentru plata taxelor si impozitelor prin Internet. Cativa pasi au fost facuti, dar deocamdata efectele sunt limitate. in afara de impozite si taxe platite de la distanta, broadband-ul este necesar si pentru divertismentul digital: descarcare de fisiere muzicale si video. Pentru moment insa, foarte putini romani gusta serviciile de divertisment platite.

     

    De aceea, un motiv important pentru care cei peste 100.000 de abonati ai retelelor de cartier au optat pentru un mic ISP (uneori, clandestin) ar fi ca au acces la continut digital gratuit – jocuri, muzica, filme, software -, membrii retelei partajand fisiere proprii si avand acces la fisierele partajate ale colegilor de retea (asa-numitul peer-to-peer, P2P).

     

    „Lucrul de la domiciliu (telework) este un alt motor care va duce la cresterea pietei“, mai spune Valentin Stefan de la Roland Berger Strategy Consultants.

     

    Si adevarul e ca sunt din ce in ce mai multi oameni care lucreaza si acasa si-si pot trimite documentele la sediul companiei la care lucreaza prin e-mail.

     

    Broadband pe scara larga: asta se va intampla daca operatorii vor scadea tarifele sau vor oferi mai mult pentru preturile actuale (circa 20-30 USD pe luna).

     

    Multi romani sunt pregatiti sa participe la o revolutie broadband, rata de penetrare a computerelor personale fiind de 20-25% din populatia Romaniei. Un alt parametru care le da sperante furnizorilor este ca 13 romani dintr-o suta au acces la internet, in general la locul de munca.

     

    Indiferent de cifre – fie ele rate de crestere, grade de penetrare ori previziuni -, un lucru este sigur: Internetul broadband este pentru Romania una din afacerile viitorului apropiat. De aceea a plouat cu fuziuni si achizitii din 2000 incoace. Teritoriile sunt acum delimitate, iar companiile nu trebuie decat sa le populeze cu utilizatori.      

  • ELECTRONICE: Sound cu multe zerouri

    Exista un indicator mai rafinat pentru numarul oamenilor bogati din Romania decat vanzarile de masini scumpe: vanzarile de electronice de lux. Romania e o tara in care se fac vanzari de boxe care costa 20.000-30.000 de euro.

     

    Dupa cum spune Sorina Muresan, directorul general al Expotek, anul trecut targul de echipamente electronice exclusiviste de la Bucuresti, HIFIarena, a avut 3.000 de vizitatori – iar anul acesta organizatorii asteapta circa 4.000. Fireste, cei mai multi dintre ei vin ca la muzeu, daca ne gandim ca aici gasesc electronice care se pot asorta perfect cu locuintele de peste un milion de euro. Dar sunt si vizitatori care cumpara boxe de 20.000-30.000 de euro. Cine sunt ei? Directori de multinationale, oameni de afaceri, antreprenori. Sorina Muresan isi aminteste chiar de un intreprinzator din industria materialelor publicitare care a cumparat la editia de anul trecut un set de echipamente video si audio de aproape 100.000 de euro.

     

    Ce pot face astfel de echipamente? Producatorii si organizatorii expozitiei spun ca, dincolo de calitatile tehnice de exceptie, acestea dau eleganta unui interior si definesc life style-ul proprietarului. „E adevarat ca echipamentele costa zeci de mii de euro, dar ele «mobileaza» living-ul unei case care valoreaza probabil un milion“, spune Sorina Muresan.

     

    Pentru asemenea clienti speciali si vanzarea trebuie sa fie una aparte. Procesul de vanzare este mai minutios decat pentru electronicele obisnuite – poate dura chiar mai multe luni. Organizatorii HIFIarena sunt de parere ca pentru client dialogul cu producatorii este mai confortabil in cadrul unei expozitii decat intr-un magazin. HIFIarena a trecut de faza de pionierat – e la a treia editie – si se va desfasura saptamana aceasta, in perioada 10-13 noiembrie, la Crowne Plaza.

     

     Prima editie a avut loc acum doi ani, in 2003, si a pornit cu un plan facut de Sorina Muresan, directorul Expotek, care vizitase cu cateva luni in urma, in mai – din curiozitate, dupa cum spune ea – cea mai mare expozitie de produse electronice de lux de la Frankfurt.

     

    A vazut acolo marci de care nu auzise niciodata si a presupus ca ar trebui sa existe si in Romania o piata pentru ele – una micuta, de nisa. Nu organizarea in sine a unui astfel de targ i-a adus ingrijorari, desi a mirat-o ca produsele nu erau expuse la fel ca la alte targuri, intr-un spatiu larg, ci in camere de hotel – de fapt intr-o cladire in care 90% dintre camere erau destinate expozitiei. Compania pe care o conduce Muresan se ocupa chiar de targuri si expozitii, asa ca nu asta era problema. Directorul Expotek se intreba, atunci, daca va avea destui expozanti. „Spre surprinderea mea, am constatat ca erau prezente in Romania marci de care nu stiam“, isi aminteste Sorina Muresan, a carei companie, Expotek, organizeaza targul anual de tehnologia informatiei CERF si este coorganizator al Salonului International Auto Bucuresti.

     

    Asa ca primul targ HIFIarena a prins repede contur, deschizandu-se in noiembrie 2003 la hotelul JW Marriott, dupa modelul targului din Frankfurt. A venit apoi editia din 2004, urmeaza cea de saptamana aceasta. Se poate spune ca are targul succes? Sorina Muresan il masoara, in prima faza, in numar de camere, asemeni hotelierilor. Daca anul trecut evenimentul s-a desfasurat in 25 de camere, pentru editia de anul acesta echipamentelor audio-video de lux le-au fost rezervate, la Crowne Plaza, 35 de camere. Asta ar trebui sa insemne, in termeni de expunere, cu 40% mai mult succes.

     

    Este o afacere pentru expozanti acest eveniment? Dincolo de valoarea comenzilor efective (potrivit unor estimari, in 2004 expozitia a determinat vanzari de sfert de milion de euro), HIFIarena este si un loc in care cei care expun isi pot mari gradul de recunoastere a brandului (brand awareness). Catalin Bindea, coordonator de marketing la Sound Vision, reprezentanta marcii Bang & Olufsen – unul dintre cei mai cunoscuti producatori de echipamente audio si video exclusiviste – este de parere ca, de fapt, principalul merit al expozitiei este deocamdata cresterea notorietatii marcii. „Multi nu stiu ca noi suntem prezenti in Romania si e bine sa auda de noi“, spune el. Pentru ca, la un moment dat, notorietatea se va traduce prin vanzari mai mari.

     

     Produsele expuse la targ au preturi fabuloase pentru orice tara, nu numai pentru Romania. Cu toate astea, Bang & Olufsen vinde si aici. „Acum vindem 4-5 sisteme surround pe luna. Piata romaneasca este foarte buna si promitatoare“, adauga coordonatorul de marketing al reprezentantei Bang & Olufsen in Romania.

     

    Chiar asa exclusivista cum e, marca daneza nu e singura pe piata. Si alti vanzatori si producatori – JVC, Philips, TEAC, Visaton, Conrad-Johnson – incep sa vorbeasca despre o conturare a pietei de lux – pe care Sorina Muresan o estimeaza la cateva milioane de euro anual si despre care spune ca se dubleaza in fiecare an.

     

    Ceea ce vanzatorii numesc „brand awareness“ se traduce, pentru organizatori, in numar de vizitatori. Fireste ca sunt putini cei care cumpara. „Din cele cateva sute de oameni care trec pe la HIFIarena in fiecare zi, poate 10 fac parte din publicul nostru tinta“, spune Catalin Bindea de la Sound Vision International.

     

    Numarul mai mare de vizitatori nu inseamna venituri mai mari pentru organizatori – pentru ca nu vanzarea de bilete reprezinta grosul cifrei de afaceri a Expotek. Veniturile sunt realizate in principal din vanzarile catre participanti. Cine vrea sa isi expuna produsele la HIFIarena trebuie sa isi inchirieze o camera al carei pret variaza intre 2.500 si 3.000 de euro in functie de suprafata. La editia de anul acesta, Expotek a vandut 31 de camere cu 2.500 de euro, trei cu 3.000 de euro si un apartament de 5.000 de euro. Un calcul simplu arata ca veniturile sale din acest an sar putin de 90.000 de euro.

     

    Afacerea organizarii de evenimente presupune insa si costuri cu chiria care trebuie platita hotelului (Expotek facand practic o subinchiriere) si costuri de promovare. Cat despre profit, organizatorul afirma ca in primii ani scopul sau nu este acela de a obtine beneficiu, ci doar de a-si acoperi costurile. Obiectivul numarul unu ar fi deci, deocamdata, cresterea marcii HIFIarena. Banii vor veni putin mai tarziu.

     

    Romania e una dintre putinele tari din centrul si estul Europei in care au loc astfel de targuri. De fapt, e una dintre cele trei din regiune – targuri de lux mai au loc doar la Budapesta si la Moscova, orasul cu cei mai multi miliardari din lume. in Europa, cel mai mare targ de acest fel e cel de la Frankfurt. Directorul de la Expotek isi aminteste ca a discutat in 2003, atunci cand l-a vizitat, cu un expozant italian pe care a incercat sa-l convinga sa vina si in Romania.

     

    Italianul spunea ca are dubii ca piata din Romania s-ar putea dovedi, cel putin in acest moment, interesanta pentru el. Argumentul Sorinei Muresan a fost atunci ca imediat dupa ce si-a lansat marca in Romania, Maseratti a vandut la noi sase automobile. Italianul si-a mai schimbat putin parerea, dar i-a spus Sorinei Muresan ca vine in Romania doar daca ii sunt prezentati cei sase cumparatori de Maseratti. Daca ar fi sa inventariem surprizele pe care le-a oferit, in timp, Romania, s-ar putea sa ajungem la concluzia ca vanzatorul italian de obiecte de lux are obiective marunte.

  • Ce inseamna IFN

    Institutia financiara nebancara este o persoana juridica constituita cu scopul de a desfasura, cu titlu profesional, activitati de creditare din surse proprii sau imprumutate de la institutii de credit sau alte institutii financiare. Acestor companii le sunt interzise atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public (inclusiv prin emisiune de obligatiuni).

     

    Proiectul Ministerului de Finante si al BNR se refera, fara a se limita, la urmatoarele activitati:

     

    ACORDARE DE CREDITE: precum credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare.

     

    LEASING FINANCIAR: Leasingul operational nu poate intra in randul operatiunilor de creditare, afirma specialistii, astfel ca este posibila o separare a firmelor de leasing in functie de tipul de leasing oferit.

     

    GARANTII: Emitere de garantii si asumare de angajamente (si garantarea creditului).

     

    CASE DE AMANET: Acordare de credite cu primire de bunuri spre pastrare.

     

    CASE DE AJUTOR RECIPROC: Acordare de credite catre membrii unor asociatii fara scop patrimonial, organizate pe baza liberului consimtamant al salariatilor/pensionarilor, in vederea sprijinirii prin imprumuturi financiare a membrilor lor.

  • Copiii adoptivi ai BNR

    Casa de amanet nu e banca, dar ar putea intra din 2006 sub autoritatea BNR alaturi de toate institutiile de creditare, fie ele bancare sau nebancare. Cat de dorita este autoritatea bancii centrale si ce efecte va avea?

     

    Constantin Grosu, patron al Stell Invest SRL din Targu-Neamt (cu activitati in sectorul caselor de amanet), spune ca ii convine sa fie autorizat si supravegheat de BNR. Ce il deranjeaza cel mai mult in proiectul de lege al Ministerului de Finante si BNR e obligativitatea unui capital social minim de 200.000 de euro. „Nici in Uniunea Europeana nu este impus un prag atat de inalt“, spune el.

     

    Daca legea va fi adoptata in aceasta forma, va renunta la casa de amanet si se va indrepta spre altceva, spune proprietarul Stell Invest, firma cu afaceri de 1,4 mld. lei in 2004. Sunt multi care gandesc asemeni lui Grosu. Proiectul de lege privind activitatea de creditare nebancara, in prezent nesupravegheata si guvernata prin legi speciale, a starnit ingrijorare mai ales in randul reprezentantilor micilor companii. Proiectul se refera la institutiile financiare nebancare – care acorda credite (de consum, ipotecare sau imobiliare), finanteaza tranzactiile comerciale, desfasoara operatiuni de factoring, scontare, forfetare sau leasing financiar, emit garantii, case de amanet, case de ajutor reciproc – fara a se limita insa numai la acestea. Considerata necesara de multi, mult prea restrictiva de altii sau chiar inutila de unele voci, legea creditarii nebancare are ca scop – in viziunea autoritatilor – o protectie mai buna a clientilor.

     

    Ana Cernat, director executiv credite la societatea de credit ipotecar Domenia Credit, crede ca nu este nevoie de supravegherea institutiilor financiare nebancare (IFN), dat fiind ca acestea nu atrag depozite de la populatie. Ca urmare, „nu exista riscul ca acestea sa ajunga in incapacitatea de a returna banii deponentilor, risc specific bancilor“. insa activitatea unei IFN nu e total lipsita de riscuri, recunoaste Cernat.

    „Riscul parteneriatului unei persoane cu o IFN nu este altul decat un risc tipic de afaceri pe care trebuie sa invatam sa il evitam – cunoscand partenerul mai bine – sau sa ni-l asumam“, este de parere ea. De cealalta parte, Florin Andronescu, CEO al companiei de consumer finance Credisson, isi doreste o reglementare mai stricta a pietei IFN. „Unul dintre avantaje este cunoasterea mult mai precisa a pietei. De exemplu, imi e foarte greu sa calculez cota de piata a companiei“, afirma el.

     

    Oficialul Credisson spune ca a facut o propunere de reglementare inca de acum sase luni, care venea cu masuri mult mai restrictive. „Dar atunci incercam sa facem o reglementare strict pe zona de consumer finance“, explica Andronescu. Unul dintre sectoarele in care legea va avea un impact puternic este leasingul. Mai ales ca acest domeniu, ferit pana recent de scandaluri rasunatoare, a cunoscut in acest an prima criza de imagine, dupa falimentul MTS Leasing. Cum firmele de profil erau in plin program de elaborare a unei noi legi a leasingului, criza a fost un argument in plus pentru cei care cereau si o supraveghere a acestui sector, care ar putea depasi in acest an valoarea de doua miliarde de euro.

     

    Nici societatile de leasing nu sunt chiar multumite de introducerea pragului minim de capital social. Mai ales ca, potrivit proiectului, „BNR va putea stabili nivele diferentiate de capital social minim in functie de tipul de activitate al IFN“. Cum nu pot fi puse pe acelasi plan casele de amanet cu firmele de leasing sau cele de consumer finance, este de asteptat ca, in cazul leasingului de exemplu, capitalul minim sa fie mai mare, spun specialistii. „Capitalul social va fi diferentiat, dar mai tarziu. Deocamdata ramane la 200.000 de euro“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Cornel Coca Constantinescu, presedintele Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR).

     

    Reprezentantii ASLR au avut la sfarsitul saptamanii trecute o intalnire cu oficiali ai BNR pentru a discuta unele propuneri legate de proiect. Cornel Coca Constantinescu crede insa ca va urma o perioada in care cei ce nu indeplinesc conditiile se vor gandi daca sa mai continue in domeniul leasingului. „Vor disparea firmele cu alt obiect de activitate, adica cei care nu au leasingul ca activitate principala“, considera Adriana Ahciarliu, secretar general al Asociatiei de Leasing Bancar (ALB), care grupeaza mai multe subsidiare ale bancilor.

     

    Vor exista si efecte asupra beneficiarilor acestor servicii de creditare. „Costul de produs al leasingului va creste, din cauza ca se vor majora si cheltuielile operationale ale firmelor de leasing“, este de parere presedintele ASLR. Mai mult decat atat, clientul nu va mai putea alege produsul de la un numar atat de mare de companii. „S-ar putea sa fie o oferta mai redusa, mai ales in teritoriu, unde activeaza multe companii independente de dimensiuni reduse“, completeaza Coca Constantinescu. Proiectul de lege face referire doar la companiile care practica leasingul financiar – deocamdata majoritar pe piata romaneasca. BNR nu are insa cum sa supravegheze operatiunile de leasing operational – care nu sunt considerate operatiuni de creditare.    

  • Cand se face un MBA

    In jurul ideii de MBA se nasc peste tot discutii. Care MBA e mai bun, la ce varsta e bine sa-l faci, ce salariu iti garanteaza cutare MBA – sunt doar cateva aspecte controversate pentru care si romanii se impart in tabere diferite.

     

    DANIELA NECEFOR: „Un MBA nu se face imediat dupa facultate. Este cel mai gresit mod de a privi MBA-ul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania romaneasca de recrutare Total Business Solutions. Pentru a intelege 100% conceptele predate si pentru ca ceilalti sa aprecieze diploma ta de MBA trebuie sa ai intai sase-sapte ani de experienta si minimum 30 de ani, crede specialistul. „MBA-ul este cel care te ajuta sa intelegi business-ul la nivel global, strategic.“ in urmatorii cinci ani va fi o selectie riguroasa a cursurilor de MBA efectuate, anticipeaza Necefor. „in momentul acesta exista o tendinta generala ca orice universitate sa aiba si MBA. Fals.“

     

    GEORGE BUTUNOIU: Directorul companiei de recrutare de manageri Alexander Hughes Romania spune ca atat de mult s-a demonetizat ideea de MBA incat va ajunge la fel ca diploma de facultate: „Acum nici nu se concepe sa fii fara studii superioare. Asa se va intampla si cu MBA-ul“, spune el. MBA-ul spune mult mai mult indirect despre cel care il face, decat direct, crede Butunoiu. „Spune despre personalitatea lui, despre ambitia lui, pentru ca a dat 60-70 de mii de euro pe un London Business School. Acesta e castigul.“ Butunoiu crede ca „in Romania exista cursuri de MBA predate de oameni care n-au nici macar o facultate“, iar tendinta romanilor e sa faca un MBA, cat de ieftin. Totusi, in 14 ani de cand face recrutare, Butunoiu spune ca MBA-ul niciodata nu a fost un criteriu de selectie. „Dar atrage atentia cand ai 100 de dosare si alegi 10 oameni care au MBA.“

     

    IOANA IORDACHE: Managerul de la Leo Burnett & Target crede ca un MBA se face putin inainte de 30 de ani, dupa doi-cinci ani de experienta in care ai avut oameni in subordine. Folosul cel mai mare al unui MBA este „networking-ul“ (relatiile pe care le stabilesti cu colegii de curs).

     

    CLEOPATRA MARINESCU: Chief Financial Officer-ul de la Allianz tiriac spune ca momentul optim pentru un MBA e la tinerete, dupa trei ani de experienta de munca, indiferent de pozitia ocupata. „Nu cred ca ai nevoie de experienta de conducere ca sa faci un MBA. Te ajuta dupa aceea pentru ca iti deschide orizonturile si poate pe undeva te impulsioneaza sa-ti doresti o pozitie de conducere“, crede Cleopatra Marinescu. „Salariul nu e in functie de CV-ul persoanei, ci in functie de post“, adauga ea.

     

  • Oferta romaneasca de MBA

    In Romania, programele de tip MBA si EMBA (Executive Master of Business Administration) figureaza in oferta educationala a doar catorva universitati. De cele mai multe ori, ele sunt rezultatul colaborarii cu institutii de invatamant din strainatate.

     

    1993 se infiinteaza Institutul de Administratie Publica si a Afacerilor din Bucuresti (ASEBUSS) in cooperare cu University of Washington, Seattle, printr-un program finantat de USAID. Din 2003, ASEBUSS are ca partener universitatea americana Kennesaw State University (Atlanta)

     

    1994 MBA Romano-Canadian, gazduit de Scoala de Studii Postuniversitare de Management din cadrul ASE, in parteneriat cu Scoala de Management a Universitatii din Ottawa, a pregatit pana acum 600 de studenti.

     

    1999 Open University Business School (Marea Britanie) ofera, prin CODECS, un program Master of Business Administration in Romania, desfasurat in 11 centre regionale din tara.

     

    1999 Institutul Bancar Roman, in colaborare cu City University din Bellevue, Statele Uunite ale Amercii, organizeaza un MBA in management financiar de 18 luni in fiecare an.

     

     

    2006 Scoala de Afaceri a Universitatii Central Europene din Budapesta lanseaza in 2006 programul de Weekend MBA in Romania, in paralel cu cel care se desfasoara la Budapesta.

  • Anticipate si anticipari

    Mergand mai departe de acuzatiile generice ale lui Ion Iliescu despre „unii“ corupti care submineaza imaginea PSD, Mircea Geoana s-a hotarat sa ia taurul de coarne si sa curete de corupti partidul in mod concret.

     

    Conform zvonurilor aparute in presa, lista „neagra“ a fost pusa cap la cap de catre Geoana impreuna cu Miron Mitrea, Mihai Tanasescu, Cristian Diaconescu si Ioan Rus. In capul listei s-ar afla Viorel Hrebenciuc, urmat de Serban Mihailescu, alintat de presa Miki Spaga, urmati de Rodica Stanoiu si Dan Ioan Popescu. Pe lista n-ar figura insa si alte persoane controversate, asupra carora planeaza suspiciuni de coruptie, ca de pilda Adrian Nastase, presedinte executiv al partidului, sau „baronul local“ de Vrancea, Marian Oprisan. 

     

    Strategia pe care a gandit-o Geoana pentru inlaturarea din partid a celor amintiti mai sus ar fi „munca de lamurire dusa de la om la om“, pentru a-i convinge pe acestia sa se autosuspende din partid pana ce justitia se va pronunta in privinta lor. Pana atunci insa, liderul PSD a promis ca partidul va fi solidar cu „colegii acuzati pe nedrept“.

     

    Despre chestiunea autosuspendarii, mai multe vor fi discutate la Consiliul National al partidului, convocat pentru luna decembrie. Cu pozitia vizibil intarita dupa intalnirea cu sefii organizatiilor judetene ale partidului (mai ales ca la ea a participat si Ion Iliescu, in semn vizibil de reconciliere cu actuala conducere a PSD), Mircea Geoana a iesit din nou cu acuzatii impotriva actualei guvernari, cerand demisia lui Basescu si Tariceanu si avansand ideea unor alegeri anticipate pentru la anul, de data aceasta dorite chiar de PSD.

     

    Dupa Geoana, PSD ar fi capabil sa obtina la respectivele alegeri 45% din voturi si sa se gandeasca de pe acum cu cine va forma majoritatea. La randul sau, Adrian Nastase, desi a parut ca dezaproba ideea sefului sau de partid, de fapt a sustinut-o printr-una din ironiile lui obisnuite, emitand urmatorul comentariu despre prestatia coalitiei aflate la putere: „Noi vorbim despre alegeri anticipate la anul, cand s-ar putea sa avem o situatie de criza guvernamentala chiar si saptamana viitoare“.

  • Cand vom avea succes cu inflatia

    Negociatorul-sef al FMI a criticat BNR fiindca a redus prea repede si prea mult dobanzile incepand din vara, ceea ce ameninta sa incurajeze creditarea in lei, sa descurajeze economisirea si deci sa stimuleze consumul. Cum stim, banca centrala a impins dobanzile in jos ca sa faca piata romaneasca mai putin atractiva pentru capitalurile speculative de afara.

     

    Victimele colaterale au fost insa bancile, care n-au mai gasit la BNR debuseul traditional pentru surplusul lor de lichiditati. Astfel incat, acum, bancile s-au simtit brusc incurajate de criticile FMI, prinzand inca o data glas sa acuze politica BNR in materie de dobanzi. E adevarat, FMI s-a opus liberalizarii contului de capital, de care bancile au profitat in cursul anului; bancherii si-au gasit insa un avocat neasteptat in logica Fondului.

     

    Deloc de mirare ca in mediul bancar a inceput deja sa se vorbeasca despre cresteri de dobanzi in urmatoarele luni, pe motiv ca recentele restrictii la creditarea in valuta, introduse de BNR ca sa nu piarda cu totul controlul asupra politicii monetare (a monedei nationale, adica), tind sa sece bancile de surse de refinantare pentru creditele in lei. Iar acum, nu-i asa, socul liberalizarii a trecut. Prin urmare, cand creste si BNR dobanzile? Raspunsul guvernatorului Isarescu: cand vom vedea ca tendinta de crestere a creditului in lei o sa compenseze potolirea finantarilor in valuta.

     

    Pana acum, bancile au reactionat la presiunea BNR taind din dobanda la depozitele in lei, ceea ce a mentinut traditionalul ecart mare intre dobanzile la creditele in lei si cele la depozite. Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, a explicat ecartul cu pricina (evident mai mare decat cel la creditele si dobanzile in valuta) prin conditiile economice proaste din Romania, incepand cu inflatia mare. Numai ca acesta nu-i decat un argument pe tava pentru guvernatorul Isarescu de a lupta cu inflatia prin mijloacele pe care le crede de cuviinta. Spun FMI sau bancherii ca inflatia e prea mare? Pai asa zicem si noi. La Forumul Bancar Roman de saptamana trecuta, in loc sa spuna cat mai dureaza restrictiile la creditare, Isarescu a vorbit o ora despre tintirea inflatiei, sastisind audienta. Abia la sfarsit a pomenit ca, desigur, BNR va ridica la un moment dat restrictiile. Cand? „Cand vom avea succes cu inflatia.“

  • Sunt bani destui

    Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, urmeaza sa anunte saptamana viitoare marea rectificare bugetara pentru anul curent. Guvernul are la dispozitie surplusul de 0,5% (dupa alte surse, 0,8%) din PIB din executia bugetara de pana acum, la care se adauga deficitul prognozat initial de 1%. Concret, ar insemna ca economia sa inghita in noiembrie si decembrie cel putin 45.000 de miliarde de lei vechi. Prioritatea se pare ca va fi sanatatea, unde ministerul de resort cere o suplimentare de 12.000 de miliarde, din care 8.500 numai pentru plata datoriilor restante din sistem.

     

    Cat despre bugetul pe 2006, in sfarsit s-au gasit inca 1.800 de miliarde de lei vechi pentru invatamant, cedati de la alte institutii bugetare, fara a-i multumi insa pe profesori. Interesant e ca solicitarile Fondului au devenit acum retroactiv argumente pentru guvernanti: cand sindicatele din invatamant au cerut 6% din PIB, ministrul Vladescu a replicat ca acestia au cerut de fapt bani pentru salarii (cand, cum spune FMI, salariile bugetarilor ar fi crescut cu 50% in ultimul an), in loc sa ceara fonduri pentru investitii si dotari (asa cum cer FMI si UE). Reactia lui Vladescu i-a infuriat pe liderii sindicali, care n-au renuntat la ideea deja obisnuitei greve de la inceputul anului scolar.

  • Planuri mari si mici ticalosii

    Premierul Tariceanu spunea ca FMI a avut o gandire de marunt contabil atunci cand a socotit ca bugetul Romaniei ar fi pierdut un miliard de euro de pe urma aplicarii cotei unice de impozitare. Pe de o parte, explica premierul, cota unica de 16% nu e decat un soi de echivalent al vechii impozitari progresive, fiindca din cauza evaziunii, pe vremea fostei guvernari nu se colecta decat cam 15% si ceva dintr-o cota medie de 25%; pe de alta parte, ideea din subtext a lui Calin Popescu-Tariceanu e ca gandirea cu manecute a celor de la Fond e anacronica fata de generosul proiect liberal al unei cote unice care poate nu-si face efectele imediat in economie, dar pe termen ceva mai lung aduce investitii si prosperitate – altfel de ce ar fi ajuns cota unica ideea cea mai la moda in ultimii ani, din Est pana in Vest?

     

    Maretul proiect liberal se coreleaza cu alte idei inaripate, adica opuse ingustimii FMI, care au ajuns sa fie enuntate cel mai clar abia dupa esecul negocierilor cu Fondul. E vorba de filozofia cresterii economice pe credit si pe deficite mari, socotita de o parte a mediului de afaceri, dar si de unii analisti drept potrivita pentru o tara ca Romania, care are nevoie de fonduri masive pentru investitii si pentru recuperarea rapida a decalajelor inainte de intrarea in UE.

     

    Seful Rompetrol, euroscepticul Dinu Patriciu, sustine chiar ca, dupa 15 ani de politica a fricii, intretinuta de restrictiile FMI, e momentul pentru o alta filozofie economica – in termenii lui, „sa trecem de la un tratament chimioterapeutic la unul naturist“. Logica lui Dinu Patriciu e aceeasi cu a companiei pe care o conduce, adica expansionista: seful Rompetrol e unul din putinii care afirma deschis posibilitatea ca firmele romanesti sa se extinda in strainatate (in loc de a ramane obiectul preluarii din partea unor companii straine) si ca Romania sa devina lider economic regional in sud-estul Europei.

     

    Incurajarea creditelor si a deficitelor mari nu e doar o idee romaneasca: nu altfel gandesc statele UE care cer spargerea plafonului de deficit bugetar de 3% din PIB, drept conditie pentru stimularea economiei. Si nu e vorba nici ca, fara supravegherea FMI, banii s-ar risipi obligatoriu pe majorari de lefuri sau i-ar imbogati pe coruptii sistemului. Numai ca unde sunt planurile coerente, pe mai multi ani de-acum inainte, de a cheltui banii? Negociatorul-sef al FMI a spus ca el nu se opune, de pilda, ca fondurile din privatizare sa fie folosite pentru proiecte de infrastructura in loc de plata datoriei publice, numai ca ar fi mai sanatos ca ele sa fie incluse in buget „in contextul unui cadru fiscal clar pe termen mediu“. Or, autoritatile n-au un plan fiscal nici pentru la anul. Cat priveste ideea unor deficite mari grefate pe o inflatie fara sanse de a scadea la anul pana la nivelul din UE de 2-2,5%, sensul ei economic e de negasit.

     

    Iar oamenii Fondului s-au incapatanat sa critice lipsa unui plan fiscal multianual sau cresterile electorale de salarii ale bugetarilor tocmai pentru ca e neplacut ca absurditatile din politica de salarii si politica fiscala sa se sparga, ca de obicei, in capul Bancii Nationale. „Este o lipsa de coordonare intre aceste politici, iar bietii nostri prieteni din BNR au dificultati mari in a mai lupta cu inflatia“, zice domnul Mensbrugghe, nemultumit ca pana una-alta, cea mai importanta parghie de lupta cu inflatia a ramas tot cursul de schimb.

     

    Cam asta voia sa spuna si guvernatorul BNR cand vorbea despre „micile ticalosii“ ale bancii centrale, care a continuat sa se ocupe si anul acesta de cursul de schimb in loc sa-l lase liber. Si anul nu s-a terminat: urmeaza o rectificare bugetara pe plus, iar leul continua sa se deprecieze.