BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • COMPANII: Jackpot Petrom

    Cel putin din cate o spune teoria, orice ascensiune tinde catre un maxim, catre o tinta in care luptatorul se opreste, infige steagul, se uita triumfator in jur si incepe sa-si consolideze cetatea.


    Petrom-OMV nu a facut public acest maxim, doar estimari pe termene scurte sau medii. Cu toate acestea, atingerea acestui prag este asteptata cu interes de investitorii de pe bursa ca fiind momentul in care actiunile Petrom ar atinge la tranzactionare valoarea lor reala.


    Petrom a raportat un profit net de 228 de milioane de euro pentru al treilea trimestru, ajungand in primele noua luni ale anului la un total de 389 de milioane de euro.


    Mai precis, profitul net al SNP Petrom a crescut cu 153% fata de rezultatele anuntate la sase luni si cu 520% fata de aceeasi perioada a anului trecut.


    Cu o mandrie nedisimulata, conducerea companiei a facut publice, la fel ca si acum trei luni, cauzele acestei performante: cotatiile internationale, sustinute de pe margine de schimbarile in sistemul de contabilitate, imbunatatirea eficientei si a administrarii costurilor in operatiunile de afaceri.


    Iar enumerarea cresterilor ar putea continua: profitul din exploatare a inregistrat o crestere de 154% fata de trimestrul al doilea al acestui an, ajungand la 254 de milioane de euro si o crestere de 300% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cifra de afaceri a inregistrat o crestere de 10% fata de rezultatele prezentate de companie pentru primul semestru al anului, ajungand la 2.174 de milioane de euro. 

    Toate acestea s-au intamplat in „contextul“ unor investitii cu 25% mai mici fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cat despre planurile de viitor, cifrele vorbesc de la sine: investitii de trei miliarde de euro pana in 2010, cresterea gradului de utilizare din rafinare pana la 95% si stabilizarea nivelului productiei de titei si gaze pana la 210.000 barili/zi. Iar asteptarile Petrom-OMV pentru anul viitor sunt la fel de optimiste ca si rezultatele ultimelor luni. Bugetul pentru 2006 indica o cifra de afaceri de 3,07 miliarde de euro si un profit net de 552 de milioane de euro. Tot cresteri. Din afara „sistemului“ rezultatele financiare ale Petrom au mai degraba valentele unui pot castigator la Loto.

    Eforturi mici, rezultate mari. Daca acest trend continua ca si pana acum, Petrom va putea raporta pentru intreg anul 2005 o crestere cu ceva peste o treime a cifrei de afaceri fata de anul trecut. Un rezultat care ar gadila orgoliul oricarui manager. Si totusi, cresterea Petrom nu a influentat cine stie cat pretul propriilor actiuni.


    Poate doar sa le „emotioneze“ putin, dat fiind ca imediat dupa relansarea actiunilor SNP la bursa (acestea fiind oprite cateva zile de la tranzactionare din cauza sedintelor actionarilor), titlurile Petrom au crescut pana la 0,4380 lei, volumele tranzactionate fiind mari fata de ritmul lor obisnuit.


    Joia trecuta, bunaoara, s-au transferat 26,50 milioane de actiuni SNP, la o valoare totala de 11,6 milioane de lei. O explicatie a acestui paradox ar putea fi si aceea ca piata inca mai asteapta consolidarea acestor cresteri. Pe hartie, ele arata bine: rata de rentabilitate a veniturilor pe rezultatele cumulate pe noua luni, de 17%, depaseste rata pentru rezultatele pe sase luni, de 11%, si de altfel si rata medie de rentabilitate pe sector.  Din acest punct de vedere, societatile de brokeraj considera rezultatele Petrom peste asteptari. Mai ales ca aceste rate de rentabilitate sunt cele mai mari inregistrate de Petrom in ultimii sapte ani si poate si pe o perioada mai lunga.

    Cu toate astea, brokerii sunt inca rezervati: „Este prea devreme sa vedem daca aceasta politica de rezultate se va mentine pe viitor, dar, daca acest lucru se va intampla, cred ca rezultatele pot atrage atentia unor investitori mari“, spune Razvan Pasol, director al societatii de brokeraj Intercapital Invest. Petrom are o capitalizare bursiera de 6,5 miliarde de euro, la un pret de 0,425 de lei pe actiune.


    Alte motive care nu lasa titlurile Petrom sa zburde pe bursa la valoarea lor reala ar mai fi. Si sunt aceleasi de acum trei luni, sase luni sau sase ani.


    Primul este nevoia de restructurare. Daca e sa ne gandim ca OMV a preluat, o data cu o companie petroliera care l-a propulsat pe primul loc in aceasta parte a Europei, si de sapte ori mai multi angajati decat avea nevoie pana atunci pentru a avea operatiuni in 27 de tari. Pe langa „surplusul“ de personal, ar mai fi si depozitele care executa mai putin de o livrare pe zi, infrastructura insuficienta, dar si statiile necompetitive.


    Rezolvarea acestor probleme si consolidarea cresterilor ar duce, probabil, pretul actiunilor Petrom la locul si pretul lor. Si, totusi, nu putem sa nu ne intrebam cum ar fi aratat rezultatele Petrom daca pretul petrolului nu ar fi avut ritmul galopant de crestere din acest an.


    Probabil ca nu asa de frumoase si rotunde pentru ochiul pietei, dar oricum profitabile pentru companie. Si cum pentru viitorul apropiat analistii intrevad o stabilizare a pretului petrolului in jurul valorii de 60 de dolari barilul, Petrom va trebui sa nu se mai uite atat la cotatiile externe, cat la bucataria proprie, pentru a-si pastra ritmul de crestere atat de asteptat de investitori. 


    Partea buna ar fi aceea ca OMV a inteles sa aplice politici de preturi similare in tarile in care activeaza. Iar in acest sens ar putea fi amintit modul in care,  la scurt timp dupa ce Grasser, ministrul de finante austriac, a amenintat ca va impozita suplimentar companiile petroliere, OMV a taiat ceva eurocenti din pretul benzinei si motorinei de la pompe, punand pe lista si preturile din Romania. Chiar daca au facut-o cu una sau doua saptamani mai tarziu. 

  • DOBANZI: Efectul Dominoului

    Dobanzile pe pietele internationale cresc. Implicit, miscarea se transmite si in Romania. Plecand de la 1% la jumatatea lui 2004, dobanda de interventie a crescut in SUA pana la 4%. In zona euro, mesajele presedintelui Bancii Europene anunta cresteri viitoare. Cine vor fi cei mai loviti pe piata din Romania?

    De scapat, scapa doar cei ce au fost suficient de prevazatori si au optat, de la bun inceput, pentru o dobanda fixa atunci cand au luat un credit. In Romania insa astfel de imprumuturi au „o pondere inca relativ redusa“, spune directorul de operatiuni de la BRD – Groupe Société Générale, Claudiu Cercel. Pentru cei care au luat insa credite in valuta cu dobanzi variabile, perspectiva nu este prea imbucuratoare: cresterile de dobanzi de pe pietele internationale se vor reflecta, in final, si in ratele pe care le au de platit la banca. Si, cum ponderea creditelor in valuta nu e deloc mica, ajungand la jumatatea anului sa detina 60% din totalul imprumuturilor, multi romani va trebui sa plateasca bancii ceva mai mult decat planificasera.


    Cand a luat, in urma cu trei ani, credit pentru cumpararea unei case, Mihai Andrei (28 ani, agent vanzari) stia ca are de platit o dobanda de 9% pentru imprumutul in dolari. „Sigur, eram constient ca e vorba de o dobanda variabila“, admite el. Surpriza insa n-a fost mica, un an mai tarziu, cand banca a marit dobanda cu doua puncte procentuale, care s-au oglindit in cresterea ratei cu circa 8 dolari. O veste buna a venit circa patru luni mai tarziu, cand aceeasi banca a hotarat sa scada dobanzile cu 1,5%. Desi nici acum „dobanda nu e la nivelul pentru care am contractat creditul, macar e «in zona»“, spune zambind Mihai Andrei.


    Scaderea din ultimii ani pana la valori minime istorice pentru dobanzile de pe piata internationala, reflectate si in costul creditelor din Romania, i-a incurajat pe romani sa ia credite in valuta. Cu dobanzi variabile, pentru a putea beneficia de evolutiile favorabile. Lucrurile s-au schimbat insa semnificativ, iar viitorul va aduce probabil schimbari si mai mari. In ultimul an, banca centrala a Statelor Unite a majorat succesiv rata dobanzii de interventie, ajungand in prezent la 4%. Si asta in conditiile in care, la jumatatea lui 2004, dobanda americana scazuse pana la 1% – minim istoric, ce a ieftinit implicit si costul resurselor in dolari in Romania.


    Schimbari se anunta, in ceea ce priveste costul banilor, si in zona europeana. In urma cu putin timp, presedintele Bancii Central Europene lasa de inteles, in cadrul unei intalniri cu bancherii germani, ca rata dobanzii de interventie in cadrul zonei euro ar putea sa creasca in decembrie. Din iunie 2003, dobanda in zona euro a ramas ca batuta in cuie la nivelul de 2%.


    „Dupa doi ani si jumatate in care a fost mentinuta o rata a dobanzii la cel mai scazut nivel istoric, cred ca a venit momentul in care Consiliul BCE este pregatit sa ia o decizie asupra modificarii acestei rate“, a explicat Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Central Europene, citat de Financial Times.


    In ce masura se va resimti si in Romania o crestere a dobanzilor pentru creditele in valuta in aceste conditii?


    Dobanda de interventie a unei banci centrale se propaga in mod nemijlocit in indicii monetari internationali, in cazul de fata LIBOR/EURIBOR. Prin urmare, „cresc dobanzile la creditele legate de indici monetari de tipul celor mentionati“, explica Claudiu Cercel. Iar majoritatea bancilor romanesti au „legat“ dobanzile variabile la valuta de acesti indici, la care se adauga cateva procente.


    Astfel ca, pe un plan mai larg, toate creditele in valuta care au rate variabile suporta in general ajustarea dobanzilor in functie de modificarile de politica monetara din tarile respective. Singurele dobanzi care nu se modifica sunt cele contractual fixe, care insa in Romania au o pondere inca relativ redusa, spune Cercel. „Desigur ca persoanele imprumutate in valuta vor resimti cresterea de dobanda in costul creditului“, spun si bancherii de la Volksbank. Dupa modul de acordare al creditului, cu dobanda fixa sau variabila, dobanzile la creditele in valuta vor creste intr-o masura mai mica sau mare, „in functie de evolutia dobanzii de referinta la valutele respective“.

    De aceeasi parere este si Bogdan Mihoc, Head of Treasury HVB Bank Romania: cresterea dobanzii de interventie din SUA va determina o crestere a dobanzilor platite de debitorii romani care au credite in dolari. Singurele exceptii sunt reprezentate de cazurile persoanelor care au dobanda fixa la credit, dar si de cazurile in care bancile decid sa subventioneze creditele, „ceea ce este insa putin probabil“, spune Mihoc. In portofoliul HVB, spune directorul trezoreriei, creditele cu dobanda variabila sunt preponderente, iar banca a ajustat dobanzile variabile „in functie de fiecare taiere sau crestere a ratelor“.


    La Unicredit creditele in valuta sunt disponibile doar cu dobanzi variabile. Dobanzi care „evident ca (…) sunt legate de evolutia dobanzilor pe piata internationala“, explica reprezentantii bancii. In cazul modificarilor de pe aceste piete, banca „va evalua situatia de moment, luand in considerare si deciziile celorlalte banci“. Dar, in principiu, o crestere a dobanzilor de interventie determina o modificare in acelasi sens a dobanzilor la creditele in moneda respectiva.


    Modificarea dobanzilor la valuta nu tine insa doar de evolutiile internationale. Ratele dobanzilor se modifica si in functie de costurile implicate, de costul finantarii, costul rezervelor minime obligatorii, costul riscului, adauga bancherii de la Unicredit. In plus, reglementarile bancii centrale de limitare a creditelor in valuta cresc costurile bancilor pentru acordarea imprumuturilor in moneda straina. Costuri care, au avertizat bancherii la unison, se vor transfera in final tot asupra clientilor. Astfel ca, in Romania, creditele in valuta care se vor acorda in viitor „vor avea un cost comparativ si de multe ori mai ridicat, probabil, decat al celor in lei“, spun reprezentantii Volksbank. Motivul? Costul de refinantare al bancilor, care va fi cu atat mai mare cu cat dobanda de referinta la valuta este mai mare.


    Si atunci, cum se pot proteja romanii de astfel de variatii ale dobanzilor? Este dobanda fixa mai avantajoasa decat cea fluctuanta? In aceasta privinta, parerile bancherilor sunt impartite.


    In primul rand, clientul trebuie sa se gandeasca daca moneda in care va lua creditul se va deprecia sau aprecia, in functie de moneda in care isi incaseaza venitul.


    De asemenea, trebuie sa ia in considerare si modificarile ce vor fi suferite de dobanzile de referinta la valutele in care poate achizitiona creditul. Pentru moneda nationala, tendinta de dezinflatie implica un trend descendent al dobanzilor active. Deci, spun reprezentantii Volksbank, „in mod normal, un credit cu dobanda variabila in lei pe termen lung ar fi mai bun“.


    Chiar daca se va intampla sa se produca cresteri ale dobanzii pentru a tine in frau inflatia, „pe termen lung dobanda variabila este mai atractiva“. De asemenea, la euro si la dolar, care sunt principalele valute in care se iau credite, „nivelul actual este cam pragul de sus“, deci este posibil ca si aici o dobanda variabila sa fie alegerea cea mai buna, este concluzia la Volksbank. De aceeasi parere sunt si reprezentantii Unicredit. „Recomandam creditele cu dobanda variabila“, spun ei, acestea fiind in stransa legatura cu evolutiile pietei. In acest fel se poate beneficia de reducerile ulterioare de dobanda. Exista totusi, admit ei, si riscul ca acestea sa creasca.


    Factorii de care trebuie sa se tina seama sunt legati de asteptarile privind evolutia viitoare a economiei si a dobanzilor, adauga Mihail Ion, analist sef la Raiffeisen Bank. Dupa anii in care dobanzile internationale au scazut constant, indemnand la alegerea unor dobanzi variabile, „pe masura ce asteptarile arata cresteri viitoare, orientarea debitorilor se indreapta si catre dobanzi fixe“, care sa-i protejeze de eventualele majorari.


    Pentru un credit pe termen mediu, reprezentantul HVB, Bogdan Mihoc, recomanda  o dobanda fixa sau una variabila. Pentru termen lung, recomandarea sa este insa de a opta pentru o dobanda fixa. „Fireste“, adauga Mihoc, „alegerea depinde si de tipul de valuta in care se ia creditul si de asteptarile clientului in ce priveste evolutia acestei valute“. La orice niveluri ale dobanzii insa, este de parere Calin Pop, director de comunicare la ING, „vor exista clienti care vor considera «optim» un credit cu dobanda variabila, in timp ce altii vor opta pentru credite cu dobanda fixa“. Toate evolutiile de care clientii trebuie sa tina cont, dupa cum recomanda chiar bancherii, sunt adeseori greu de previzionat.


    Asa ca optiunea pentru o dobanda de un fel sau altul se poate dovedi o loterie. Alegerea – ca si riscul – va apartine, asadar.

  • PROFIL: „Olandezul zburator“

    „Stiti cui i se datoreaza in buna masura dezvoltarea retailerului de electrocasnice Flanco?“, intreba, retoric, omul de afaceri Ion Tiriac, intr-un interviu din septembrie pentru BUSINESS Magazin. „Fondatorului Florin Andronescu si fondului de investitii Oresa Ventures“, a fost raspunsul nostru. „Gresit. Anthony van der Heijden este omul care a contribuit decisiv la succesul Flanco“, a venit replica lui Tiriac.

    Dupa doi ani de absenta, Anthony van der Heijden, olandezul care a pus bazele ING Bank in Romania si a redresat Banca Tiriac, a revenit in Romania, in calitate de director al companiei de consultanta XYZ Partners.
    In discutia mai sus amintita, fostul tenisman facea referire la o miscare strategica pe care van der Heijden a facut-o pe vremea cand era directorul Bancii Tiriac. In 2002, bancherul a fost primul care a pariat pe creditul de consum si a avut curajul sa finanteze vanzarile retailer-ului de electrocasnice Flanco. Pe atunci, nimeni nu banuia avantul pe care creditul de consum avea sa il cunoasca in anii urmatori.


    In prezent, peste 50% din vanzarile distribuitorilor IT sau de electronice si electrocasnice se fac pe datorie, piata totala a creditului de consum fiind estimata undeva intre 600 si 650 de milioane de euro pe an. In urma cu 12 ani, van der Heijden, acum in varsta de 62 de ani, punea bazele ING Bank, pentru ca in 1999 sa primeasca postul de director al operatiunilor aceleiasi banci in Ungaria. Dupa doar cateva luni, omul de afaceri Ion Tiriac il convinge sa se intoarca in Romania ca sa preia conducerea bancii la care era actionar majoritar.


    O miscare care a reprezentat o surpriza pentru mediul bancar romanesc. Van der Heijden a venit la Banca Tiriac cand aceasta se afla intr-o situatie financiara nu tocmai dintre cele mai fericite. Banca avea probleme, iar Ion Tiriac s-a vazut nevoit sa aduca „de acasa“ o suma impresionanta de bani pentru a o redresa.


    Timp de patru ani, van der Heijden a fost directorul general al bancii si a reusit sa-i imprime o noua viziune. Decizia privind pariul pe creditul de consum este un exemplu in acest sens. Daca venirea olandezului la Banca Tiriac a fost o suprinza, la fel de surprinzatoare a fost si demisia acestuia de la sfarsitul lui 2003. Plecarea lui van der Heijden de la Banca Tiriac a fost pusa pe seama unei divergente dintre director si actionarul majoritar. Tema neintelegerii se pare ca a fost modul in care urma sa fie vanduta banca. „O banca nu poate supravietui fara acces la bani. Or, acest lucru este posibil doar prin apartenenta la un grup bancar mare. Acest lucru i l-am spus si lui Tiriac“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Anthony van der Heijden, cu ocazia revenirii sale in Romania. Pana la urma Tiriac a vandut catre HVB, tranzactia avand loc anul acesta.

    Cu ce ganduri a revenit olandezul in Romania si mai ales de ce? Dupa plecarea din domeniul bancar romanesc, van der Heijden marturiseste ca a simtit nevoia sa faca cu totul altceva. „Visul meu a fost sa-mi continui viata intr-un mod total independent. M-am gandit sa fac orice – cu singura conditie ca activitatea mea sa fie distractiva“, explica olandezul. Insa, adauga el, „doar distractia nu poate fi provocatoare pe termen lung“. Intors acasa, van der Heijden a organizat degustari de vinuri si expozitii de pictura intr-o statiune din sudul Olandei, dar asta era doar pentru amuzament. Exact in acea perioada a primit o oferta de la partenerii firmei de consultanta XYZ. Ideea i-a placut si a acceptat, desi refuzase anterior mai multe oferte. De aici pana la deschiderea unei filiale in Romania a XYZ Partners nu a fost decat un pas.


    Lui van der Heijden ii era familiar mediul de afaceri de aici, iar compania de consultanta avusese deja doua proiecte pentru BT si Vitalgaz. „Congruenta“ acestor doi factori a dus la deschiderea biroului de la Bucuresti in noiembrie 2005. „Romania se afla in plina tranzitie. Serviciile de consultanta pe care le oferim sunt de o importanta cruciala in acest context“, a declarat directorul pentru Romania al XYZ.


    Compania olandeza se pozitioneaza ca jucator pe piata consultantei de management, unde lider in acest moment este Roland Berger Strategy Consultants. „Intentionam sa ne extindem activitatea prin includerea in portofoliul nostru a unor noi segmente, precum sanatatea si administrarea reziduurilor“, il completeaza Jeroen Sanders, consultant la XYZ Partners. In Olanda, portofoliul de clienti al companiei include ABN Amro Bank, AVIKO, Shell, Unilever, ING Bank, Petroplus, BASF.


    Cine citeste CV-ul lui van der Heijden ar putea avea in minte imaginea unui bancher scortos, care isi cantareste fiecare cuvant. Van der Heijden este riguros, insa  nonconformist. Sunt celebrii ochelarii sai cu rama rosie sau modul in care spune lucruri „serioase“, recurgand la gesturi teatrale. In perioada imediat urmatoare este interesant de vazut modul in care toate aceste detalii il vor ajuta pe fostul bancher de succes sa se impuna (si) pe piata de consultanta.  

  • Vremea extremelor

    In vreme ce estul Europei e sub ape, sudul e parjolit de seceta. De la grau pana la laptuci, culturile fermierilor din Spania, Portugalia, Franta si Italia sunt profund afectate, scrie revista Time. S-a ajuns, astfel, la rationalizarea oficiala a apei in doua treimi din teritoriul Frantei si in majoritatea teritoriului spaniol.

     Unele provincii spaniole au hotarat chiar sa inchida sau sa restrictioneze functionarea piscinelor si a fantanilor publice. Potrivit estimarilor Comisiei Europene, productia de cereale in cele patru tari va scadea cu 10% (ceea ce inseamna 28 de milioane de tone), iar la unele tipuri de grau chiar cu 25%. „Vinovata“ nu e doar vremea capricioasa de anul acesta, spun unii specialisti, ci si politica agricola a Europei, mai precis alocarea gresita a subventiilor.

    Intr-un raport dat publicitatii in urma cu doua saptamani, grupul francez UFC-Que Choisir a criticat aspru folosirea fara discernamant a apei pentru irigatii. In unele dintre zonele cele mai afectate de seceta din sudul Frantei, de exemplu, s-a cultivat in exces porumb, o planta mare consumatoare de apa. Grupul a mai criticat si faptul ca fermierii din zonele cele mai afectate de seceta platesc prea putin pentru apa. „Este un paradox incredibil: cu cat riscul de seceta este mai ridicat, cu atat taxele pentru irigatii sunt mai mici“, observa reprezentantii grupului.

    Desi fermierii au respins criticile aduse, criza iscata ar putea conduce la reexaminarea repartizarii apei in cele patru tari afectate. Intre timp, Comisia Europeana incearca sa suplineasca lipsa cerealelor, furnizand pe pietele din sudul Europei cereale din Ungaria, Slovacia si alte tari central-europene membre ale UE, ale caror recolte au depasit asteptarile datorita ploilor abundente.

  • Vremea extremelor

    In vreme ce estul Europei e sub ape, sudul e parjolit de seceta. De la grau pana la laptuci, culturile fermierilor din Spania, Portugalia, Franta si Italia sunt profund afectate, scrie revista Time. S-a ajuns, astfel, la rationalizarea oficiala a apei in doua treimi din teritoriul Frantei si in majoritatea teritoriului spaniol.

     Unele provincii spaniole au hotarat chiar sa inchida sau sa restrictioneze functionarea piscinelor si a fantanilor publice. Potrivit estimarilor Comisiei Europene, productia de cereale in cele patru tari va scadea cu 10% (ceea ce inseamna 28 de milioane de tone), iar la unele tipuri de grau chiar cu 25%. „Vinovata“ nu e doar vremea capricioasa de anul acesta, spun unii specialisti, ci si politica agricola a Europei, mai precis alocarea gresita a subventiilor.

    Intr-un raport dat publicitatii in urma cu doua saptamani, grupul francez UFC-Que Choisir a criticat aspru folosirea fara discernamant a apei pentru irigatii. In unele dintre zonele cele mai afectate de seceta din sudul Frantei, de exemplu, s-a cultivat in exces porumb, o planta mare consumatoare de apa. Grupul a mai criticat si faptul ca fermierii din zonele cele mai afectate de seceta platesc prea putin pentru apa. „Este un paradox incredibil: cu cat riscul de seceta este mai ridicat, cu atat taxele pentru irigatii sunt mai mici“, observa reprezentantii grupului.

    Desi fermierii au respins criticile aduse, criza iscata ar putea conduce la reexaminarea repartizarii apei in cele patru tari afectate. Intre timp, Comisia Europeana incearca sa suplineasca lipsa cerealelor, furnizand pe pietele din sudul Europei cereale din Ungaria, Slovacia si alte tari central-europene membre ale UE, ale caror recolte au depasit asteptarile datorita ploilor abundente.

  • Profetii despre zona euro

    Daca va deveni stat al UE in 2007, Bulgaria s-ar putea alatura zonei euro in 2010, a anuntat Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), intr-un raport dat publicitatii in august.


    Bulgaria va trebui sa adopte moneda europeana ca moneda nationala cat mai repede posibil dupa momentul aderarii, a spus Marianne Kager, economist-sef in cadrul BA-CA.


    Bulgaria si Romania au facut pasi importanti in vederea adoptarii euro ca moneda nationala, insa mai e loc de imbunatatiri, in special in chestiunea stabilitatii politice si a inflatiei, a mai spus Kager. Previziunile atribuie Bulgariei o rata anuala a inflatiei de 4,8% in 2005 si de 3% in 2006. Banca Nationala a Bulgariei a acceptat ca Bulgaria sa adopte euro in 2009 – 2010.


    Estonia, Lituania si Slovenia vor intra in zona euro in 2007, pentru ca au indeplinit aproape toate criteriile in acest sens. Deficitul lor bugetar este de sub 3%, datoria guvernamentala este mult sub rata maxima de 60% din PIB, iar ratele dobanzii pentru creditele pe termen lung sunt sub 5,2%. Si rata de schimb in cele trei tari mentionate este stabila.


    Potrivit lui Kager, Letonia se va alatura zonei euro la 1 ianuarie 2008, in timp ce Polonia, Republica Ceha si Ungaria vor adopta euro cel mai probabil impreuna cu Bulgaria si Romania, in 2010. In 2005, deficitul bugetar al celor trei tari din centrul Europei a depasit cu mult limita de 3% din PIB. Iar masurile guvernamentale importante au fost si ele amanate din cauza apropierii alegerilor in cele trei tari. Cat priveste Slovacia, aceasta s-ar putea alatura zonei euro, conform previziunilor, in 2009.

  • Profetii despre zona euro

    Daca va deveni stat al UE in 2007, Bulgaria s-ar putea alatura zonei euro in 2010, a anuntat Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), intr-un raport dat publicitatii in august.


    Bulgaria va trebui sa adopte moneda europeana ca moneda nationala cat mai repede posibil dupa momentul aderarii, a spus Marianne Kager, economist-sef in cadrul BA-CA.


    Bulgaria si Romania au facut pasi importanti in vederea adoptarii euro ca moneda nationala, insa mai e loc de imbunatatiri, in special in chestiunea stabilitatii politice si a inflatiei, a mai spus Kager. Previziunile atribuie Bulgariei o rata anuala a inflatiei de 4,8% in 2005 si de 3% in 2006. Banca Nationala a Bulgariei a acceptat ca Bulgaria sa adopte euro in 2009 – 2010.


    Estonia, Lituania si Slovenia vor intra in zona euro in 2007, pentru ca au indeplinit aproape toate criteriile in acest sens. Deficitul lor bugetar este de sub 3%, datoria guvernamentala este mult sub rata maxima de 60% din PIB, iar ratele dobanzii pentru creditele pe termen lung sunt sub 5,2%. Si rata de schimb in cele trei tari mentionate este stabila.


    Potrivit lui Kager, Letonia se va alatura zonei euro la 1 ianuarie 2008, in timp ce Polonia, Republica Ceha si Ungaria vor adopta euro cel mai probabil impreuna cu Bulgaria si Romania, in 2010. In 2005, deficitul bugetar al celor trei tari din centrul Europei a depasit cu mult limita de 3% din PIB. Iar masurile guvernamentale importante au fost si ele amanate din cauza apropierii alegerilor in cele trei tari. Cat priveste Slovacia, aceasta s-ar putea alatura zonei euro, conform previziunilor, in 2009.

  • Automobile la comun

    Conceptul de masina folosita in comun are tot mai multi adepti in Europa. In Germania, aceasta practica este des intalnita. In special datorita sistemului de transport in comun foarte bine pus la punct, care iti ofera posibilitatea de a te deplasa in orice punct intr-un timp scurt, nu mai e nevoie sa-ti cumperi masina personala si scapi de costurile mari cu intretinerea, scrie Deutsche Welle.


    Helen Groumas, in varsta de 36 de ani, locuieste in Cologne, dar lucreaza in Bonn. Nu are masina, pentru ca transportul in comun ii permite sa ajunga repede la locul de munca. Cu toate acestea, sunt momente in care i-ar prinde bine un automobil. Atunci, suna la compania la care este abonata si al carei sediu se afla la cateva minute de locuinta ei. „Spun ca vreau o masina intr-o jumatate de ora, de la 11.30 la 13.30.


    Ei verifica daca au una disponibila – de obicei au – cobor si o iau“, spune Groumas. Conceptul de masina folosita in comun a avut succes inca de la mijlocul anilor ‘80, la inceput in randul ecologistilor. Insa o data cu cresterea pretului benzinei si a aglomerarii oraselor, folosirea masinii in comun a devenit pentru multi o alternativa avantajoasa la detinerea unui automobil.


    BCS – un grup federal care reuneste companiile din domeniu – anunta de zece ani incoace o rata de crestere anuala de aproape 10%. In prezent, in jur de 80.000 de persoane din peste 250 de orase germane opteaza pentru masina in comun. Doar in Elvetia, unde conceptul de-abia a inceput sa prinda viata, se inregistreaza o rata de folosire mai mare ca in Germania.


    In Berlin, un membru al GreenWheels – cea mai veche companie de acest fel – plateste trei euro pe ora pentru o masina si zece centi pe kilometru. Daca masina este folosita trei ore si parcurge 40 de kilometri, costul total al facturii va fi de 13 euro.


    „Folosirea masinii in comun a fost o idee alternativa si a fost promovata ca atare“, spune Birger Holm, director al GreenWheels din Berlin. „Acum, insa, ne concentram pe reducerea costurilor si nu doar pe protejarea mediului, din moment ce majoritatea clientilor vor sa economiseasca bani.“


    Aparatorii acestui concept accentueaza faptul ca astfel se decongestioneaza traficul si se reduce poluarea din orase, desi nu exista statistici disponibile in acest sens. Studiile intreprinse sugereaza faptul ca o masina folosita in comun inlocuieste intre patru si zece masini particulare. La randul sau, intr-un raport intocmit in ianuarie, UE estimeaza ca 500.000 de masini particulare ar putea fi inlocuite de masinile folosite in comun.

  • Automobile la comun

    Conceptul de masina folosita in comun are tot mai multi adepti in Europa. In Germania, aceasta practica este des intalnita. In special datorita sistemului de transport in comun foarte bine pus la punct, care iti ofera posibilitatea de a te deplasa in orice punct intr-un timp scurt, nu mai e nevoie sa-ti cumperi masina personala si scapi de costurile mari cu intretinerea, scrie Deutsche Welle.


    Helen Groumas, in varsta de 36 de ani, locuieste in Cologne, dar lucreaza in Bonn. Nu are masina, pentru ca transportul in comun ii permite sa ajunga repede la locul de munca. Cu toate acestea, sunt momente in care i-ar prinde bine un automobil. Atunci, suna la compania la care este abonata si al carei sediu se afla la cateva minute de locuinta ei. „Spun ca vreau o masina intr-o jumatate de ora, de la 11.30 la 13.30.


    Ei verifica daca au una disponibila – de obicei au – cobor si o iau“, spune Groumas. Conceptul de masina folosita in comun a avut succes inca de la mijlocul anilor ‘80, la inceput in randul ecologistilor. Insa o data cu cresterea pretului benzinei si a aglomerarii oraselor, folosirea masinii in comun a devenit pentru multi o alternativa avantajoasa la detinerea unui automobil.


    BCS – un grup federal care reuneste companiile din domeniu – anunta de zece ani incoace o rata de crestere anuala de aproape 10%. In prezent, in jur de 80.000 de persoane din peste 250 de orase germane opteaza pentru masina in comun. Doar in Elvetia, unde conceptul de-abia a inceput sa prinda viata, se inregistreaza o rata de folosire mai mare ca in Germania.


    In Berlin, un membru al GreenWheels – cea mai veche companie de acest fel – plateste trei euro pe ora pentru o masina si zece centi pe kilometru. Daca masina este folosita trei ore si parcurge 40 de kilometri, costul total al facturii va fi de 13 euro.


    „Folosirea masinii in comun a fost o idee alternativa si a fost promovata ca atare“, spune Birger Holm, director al GreenWheels din Berlin. „Acum, insa, ne concentram pe reducerea costurilor si nu doar pe protejarea mediului, din moment ce majoritatea clientilor vor sa economiseasca bani.“


    Aparatorii acestui concept accentueaza faptul ca astfel se decongestioneaza traficul si se reduce poluarea din orase, desi nu exista statistici disponibile in acest sens. Studiile intreprinse sugereaza faptul ca o masina folosita in comun inlocuieste intre patru si zece masini particulare. La randul sau, intr-un raport intocmit in ianuarie, UE estimeaza ca 500.000 de masini particulare ar putea fi inlocuite de masinile folosite in comun.

  • Outsourcing in largul marii

    SeaCode, un proiect conceput in San Diego, va revolutiona ideea de outsourcing, se arata in ultimul numar al revistei Fortune. Compania vrea sa adune 600 dintre cei mai buni ingineri IT si programatori din toata lumea pe o nava de croaziera, in largul marii.


    Fondatorii David Cook – un fost capitan de petrolier si Roger Green, cu o experienta de 25 de ani in IT, vor sa achizitioneze o nava de croaziera la mana a doua si spera ca pana in 2006 sa o faca functionala. Cei doi au petrecut ultimele luni strangand fonduri de la investitori privati. Aproape toti cei care au dat bani sunt rezidenti ai San Diego, „putred de bogati“ – dupa cum ii catalogheaza Cook.


    Ineditul situatiei este ca, mutand activitatea companiei in largul oceanului, SeaCode nu va fi supusa reglementarilor de pe piata muncii din SUA, ci  legilor steagului sub care va calatori, intocmai ca vasele de croaziera. Antreprenorii se gandesc la Bahamas sau Vanuatu. In plus, clientii nu va mai trebui sa parcurga jumatate de glob pentru a verifica proiectele. Pana acum, n-a fost semnat nici un contract, insa Cook spune ca a contactat primele 100 de firme din topul Fortune si sustine ca multe dintre ele si-au exprimat interesul in a-si muta proiectele de peste ocean mai aproape de casa. 

    „Echipajul“ va lucra zece ore pe zi, sase zile pe saptamana si fiecare „membru“ va castiga intre 1.500 si 1.800 de dolari pe luna – mai putin decat pe teritoriul SUA, insa mai mult decat in multe alte tari. In plus, va avea doua luni libere la fiecare jumatate de an. Green spune ca a fost asaltat de mii de absolventi de facultate din toata lumea, care au aflat despre SeaCode din presa sau de la cunostinte.