BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Si ei au somerii lor

    Chiar daca in America rata somajului nu este nici pe departe la fel de ingrijoratoare ca in Europa de Vest, analistii sustin ca americanii isi gasesc si isi pastreaza locul de munca mult mai greu decat o faceau in urma cu 10-15 ani, comenteaza Business Week.

    Cu toate acestea, potrivit analizelor intreprinse de Edward Yardeni, director de investitii la Oak Associates din SUA, desi locul de munca este tot mai greu de pastrat, este destul de usor de gasit un altul. Insa nu e usor sa dai de un loc de munca la fel de bine platit, spune Dean Baker, director al Centrului pentru Cercetarea Politicii Economice din Washington.

    Yardeni gaseste o explicatie plauzibila pentru faptul ca, in ciuda valurilor de reduceri a locurilor de munca anuntate in aceasta vara de companii gigant precum Kodak (10.000 de disponibilizari), Ford (aproape 10.500) si HP (14.500), rata somajului continua sa scada im America. Potrivit directorului, disponibilizarile sunt direct proportionale cu crearea de noi locuri de munca. Desi, la un moment dat, in decursul anului incheiat la 31 mai, 11,7% din forta de munca se afla in somaj, in acelasi timp angajarile permanente au crescut cu doua milioane, la 19,4 milioane de noi joburi create in decursul celor 12 luni. In plus, disponibilizarile in masa se datoreaza, intr-o masura, si inceperii semestrului al doilea al anului. Firmele vor sa faca o impresie buna pe Wall Street, explica Baker, si exagereaza numarul disponibilizarilor pentru a scadea costurile.

    Daca in urma disponibilizarii muncitorii cu salarii mici isi gasesc relativ repede un nou loc de munca, pentru angajatul mediu lucrurile se complica. Sansa de a gasi o slujba cu beneficii comparabile sau mai mari se afla, de regula, in strainatate.

  • Tratament prin curierat

    Daca sunteti in trecere prin Budapesta, aveti o migrena si nu cunoasteti adresa nici unei farmacii, printr-un singur telefon ati putea, in curand, obtine o livrare de medicamente la domiciliu. Ideea i-a venit lui Imre Somody, un antreprenor faimos in Ungaria pentru ca a introdus pe piata locala tabletele efervescente de vitamine Plussz. La inceputul anului, Somody a fondat Gyógyszerfutár Kft, o companie care urmeaza sa livreze medicamente la domiciliu, daca proiectul va fi aprobat de Consiliul Farmacistilor din Ungaria (MgyK).

    Din cercetarea de piata efectuata de noua companie, reiese ca 10% din populatie este interesata de un astfel de serviciu. „Studiul pe care l-am realizat arata ca populatia este multumita de oferta de medicamente, insa exista probleme cu privire la serviciile de urgenta si cele de noapte“, spune István Langer, managing director al Gyógyszerfutár. Putine farmacii sunt deschise pe timp de noapte, iar adesea clientii trebuie sa apeleze de doua ori la serviciile unei farmacii, deoarece medicamentul solicitat nu e intotdeauna in stoc si trebuie comandat, explica Langer. Cand noul serviciu va intra in functiune, clientul va suna la un call-center, unde va solicita un medicament. Acesta ii va fi livrat la domiciliu de catre un curier, nu inainte ca farmacistul sa isi dea acordul.

    Langer nu a dat, totusi, prea multe detalii despre cooperarea cu farmaciile, argumentand ca momentan este un „secret de business“. Exista si sceptici, care nu inteleg foarte clar care vor fi statutul si atributiile noii companii. Compania ar putea prelua anumite sarcini ale farmaciilor, pretinzandu-le, in schimb, o suma de bani, e de parere Katalin Szatmári Hável, presedintele MgyK. Poate compania va imparti profiturile cu farmaciile, a adaugat el.

    Langer spune ca pretul livrarii nu se va deosebi de acela practicat pentru livrarea mancarii la domiciliu, adica intre 1.500 si 2.500 de forinti (6-10 euro). Langer adauga ca profiturile farmaciilor vor creste nu datorita taxei de livrare, ci a cererilor inregistrate pe timpul noptii.

  • In cadere libera de pe sofa

    Dupa un sfert de veac de succese internationale in afaceri, grupul Natuzzi – unul dintre principalii producatori de canapele din piele ai lumii – e amenintat de faliment, consemneaza revista italiana Panorama. Locuitorii din Santeramo (o comuna situata intre orasele italiene Bari si Matera) sunt disperati. In aceasta zona, unde se afla una dintre filialele Natuzzi, cel putin un membru al fiecarei familii lucreaza intr-o fabrica de mobila capitonata. In primul trimestru al anului, rezultatele companiei au fost dezastruoase, scrie Panorama. Pierderile au ajuns la 3,5 milioane de euro, vanzarile in Statele Unite au scazut de la 79 la 59 de milioane, in timp ce in Europa veniturile au inregistrat o scadere de 5%. Consumul in stagnare, concurenta venita din China, scaderea dolarului si cresterea preturilor la materiile prime, sunt tot atatea cauze care justifica declinul companiei Natuzzi, cotata, in prezent, la bursa din New York si lider pe piata americana de mobila.

    Primele semnale ale declinului au aparut in momentul in care firma Ikea a renuntat la furnitura pentru canapele fabricata in provincia italiana Murge, inlocuind-o cu produse similare chinezesti. Atunci, Pasquale Natuzzi, proprietarul companiei cu acelasi nume, si-a schimbat strategia, transferand 40% din linia de productie in tari cu mana de lucru ieftina, precum China, Brazilia si Romania. A creat o noua marca – Italsofa – sub numele careia vinde canapele la preturi pana in 399 de dolari. Pe de alta parte, proprietarul investeste in continuare in brandul Natuzzi, in vederea consolidarii retelei de 792 de puncte de vanzare. Scopul sau este pozitionarea marcii Natuzzi pe linia produselor de „lux democratic“, ale caror costuri sunt relativ accesibile.

  • Banii si netul

    Cand iti faci o firma virtuala – fie ca vinzi pantofi, fie ca schimbi bani, e greu sa-ti alegi clientii. E si mai greu sa-i depistezi, avand in vedere ca acestia provin din intreaga lume si de cele mai multe ori prefera sa-si pastreze anonimatul sau, mai simplu, sa adopte o identitate falsa. Daca firma vinde bani si nu pantofi, identitatea clientilor incepe sa conteze. Este si cazul site-ului rusesc WebMoney, care ofera utilizatorilor posibilitatea de a conduce o tranzactie fara intermediere bancara. Clientii firmei rusesti schimba bani obisnuiti cu unitati WebMoney, pe care apoi le transfera rapid unui alt utilizator inregistrat in sistem, explica Business Week. Pentru ca unitatile obtinute pe WebMoney au o valoare fixa, metoda le pare atractiva clientilor din estul Europei, care se confrunta adesea cu fluctuatiile monedelor nationale. In plus, WebMoney permite utilizatorilor sa tranzactioneze sume de pana la 150 de dolari fara a-si dezvalui identitatea.

    Tocmai acesta este si motivul pentru care site-uri precum WebMoney sau e-gold au intrat in colimatorul autoritatilor din SUA, care le percep ca pe un „paradis“ al infractorilor virtuali. In 2004, oficiali ai Serviciului pentru Inspectie Postala din Statele Unite au contribuit, alaturi de autoritatile est-europene, la prinderea a doi astfel de infractori care spalau bani vanzand carduri de credit furate, cu ajutorul unor site-uri de tranzactionari virtuale, printre care si WebMoney, scrie revista.

    Andrei Trubitin, fondatorul site-ului, recunoaste ca acesta e folosit si de infractorii virtuali, insa sustine ca WebMoney nu a fost creat pentru a acoperi delictele online, adaugand ca sprijina autoritatile in depistarea infractorilor. WebMoney are peste un milion de utilizatori aflati in 37 de tari, in marea majoritate rusi si ucraineni, si are si o varianta in limba romana. Potrivit lui Trubitin, site-ul si-a dublat anual clientii din 1998.

  • Alt an agitat pentru dobanzi?

    Cu tinta de inflati epentru 2005 ratata si cu otinta si mai ambitioasa pentru 2006, BNR ar putea presa acum pe o crestere a dobanzilor. O va face? Si daca da, in ce masura vor umbla si bancile la dobanzi? Raspund bancherii din cele mai mari banci romanesti.

    Creditele in lei s-ar mai putea ieftini putin pana la finele lui 2006, spun majoritatea bancherilor pe care BUSINESS Magazin i-a invitat sa faca o previziune. Nu prea mult, insa, maximum 1-2 puncte procentuale, spun bancherii, pentru ca „nu mai este loc pentru scaderea dobanzilor“ (Raiffeisen), iar „inflatia e inca mare“ (ING Bank). Concurenta din sistemul bancar isi va spune insa si ea cuvantul, fortandu-i pe bancheri sa mai taie putin din costul creditelor.

    Vestile nu sunt la fel de bune insa si in privinta depozitelor – cel putin pentru moment bancherii nu par a fi foarte interesati sa mai atraga bani noi de la populatie in vistieriile lor. Bancile au deja un exces de lichiditate pe care, daca banca centrala nu il atrage in depozitul ei, bancherii nu reusesc sa-l plaseze in totalitate in credite. Motiv pentru care o crestere de dobanda pentru depozite „va veni doar daca BNR va continua sa sterilizeze (sa atraga – n.r.) bani de pe piata“, crede Florin Catu, chief economist la ING Bank. Altfel, „atata timp cat bancile au supralichiditate, nu vor exista cresteri de dobanzi (la depozite – n.r.)“.

    Pe de alta parte insa, argumenteaza Radu Craciun, analistul-sef de la ABN Amro, „ar fi nerealist sa asteptam cresteri de dobanzi pasive (la depozite – n.r.) mai mari de 1-1,5 puncte procentuale“. Ceea ce inseamna, adauga el, ca in medie dobanzile sectorului bancar vor asigura cu greu valori real pozitive. Adica valori care sa depaseasca rata inflatiei si sa asigure deponentilor un oarecare castig. Pana una alta, bancile atrag bani de la populatie platind dobanzi ce variaza intr-un interval de 3-5% pe an, in timp ce dobanzile active, cele pentru credite, pleaca de la circa 9% si merg spre 18-20%. 

    Asadar, cu scaderi usoare la creditele in lei si cresteri mici la depozite, 2006 se anunta ca un an mult mai linistit decat anul trecut, cand dobanzile la lei au scazut cu cateva zeci de procente. Si totusi, banca centrala si-a depasit deja tinta de inflatie pentru anul trecut, iar pentru 2006 are o tinta si mai ambitioasa (5% plus sau minus un procent), iar  o crestere a dobanzilor ar ajuta-o sa controleze mai bine inflatia. In 2005, rata inflatiei a fost de 8,6%, in conditiile in care obiectivul stabilit de BNR era de 7,5%, cu o variatie de plus/minus un punct procentual.

    Una din modalitatile prin care banca centrala poate transmite bancilor un semnal de crestere a dobanzilor este dobanda de politica monetara, situata in prezent la 7,5% – cea pe care banca centrala o plateste pentru depozitele atrase de la banci. „Daca BNR va creste dobanzile, si bancile se vor alinia la noile dobanzi“, crede Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei de la HVB Bank.

    Ce va face, in aceste conditii, banca centrala? Va creste, pe 8 februarie, BNR dobanda de politica monetara, ca urmare a depasirii tintei de inflatie? De la sfarsitul lunii septembrie rata dobanzii de politica monetara a ramas batuta in cuie la nivelul de 7,5%. BUSINESS Magazin a cerut bancherilor din cele mai mari banci romanesti (in functie de active) sa anticipeze miscarea BNR. Au raspuns opt banci, BCR, Banca Tiriac si Alpha Bank preferand sa nu comenteze.

    „Dat fiind faptul ca semnalele date de parametrii economici nu sunt consistente sau chiar se anuleaza reciproc“, spune Florian Libocor, analist la BRD-GSG, „nu vad de ce s-ar decide o modificare a dobanzii de politica monetara in data de 8 februarie“. El argumenteaza ca in cel mai probabil caz, in prima parte a anului se va incerca cel putin mentinerea/consolidarea castigurilor inregistrate in 2005 in planul dobanzilor.

    Chiar daca inflatia a depasit usor intervalul tinta, cauzele nu sunt in principal monetare, una dintre ele fiind evolutia preturilor administrate. Motiv pentru care ele nu vor putea fi indreptate in timp util prin instrumente monetare. „Nu cred ca o crestere a dobanzii de politica monetara este solutia in problema inflatiei in actualul context economic al Romaniei“, explica Libocor. In al doilea rand, scaderea ritmului de crestere economica justifica, dimpotriva, o mentinere sau chiar o reducere a nivelului dobanzilor, cel putin teoretic. 

    Tragand linie si adunand, reprezentantul BRD crede ca „este posibil ca la incheierea anului 2006 dobanda de politica monetara a BNR sa fie mai jos cu un punct procentual fata de actualul nivel“. Prin urmare, in termeni strict orientativi, subliniaza Libocor, ar fi posibila o reducere cu 1, maxim 2 puncte procentuale a diferentei dintre dobanzile active medii (la imprumuturi) si pasive medii (la depozite) practicate de banci. Astfel, se poate anticipa ca ratele medii ale dobanzilor ar putea ajunge pana in jurul a 7,5-8,5% pentru dobanzile active si 4-5% pentru dobanzile pasive la finalul anului 2006.

    BRD a urcat, ca si alte cateva banci, dobanzile la depozite la inceputul anului, in medie cu 2% pentru conturile de economii. La depozitele standard, BRD are in continuare dobanzi de 4-4,5% pe an.

    O alta banca, aceeasi opinie. „Cel mai probabil scenariu este ca dobanda de politica monetara sa nu creasca si sa ramana la 7,5%“, crede Ionut Dumitru, head of research la Raiffeisen Bank. „Datorita faptului ca presiunile inflationiste sunt puternice, BNR este nevoita sa intareasca politica monetara“, adauga Dumitru. Aceasta se va traduce, crede el, in dobanzi mai mari platite de banca centrala la operatiunile de sterilizare, pentru depozitele la o luna si pentru certificate de depozit. In ianuarie BNR a atras de pe piata monetara depozite cu scadenta la o luna in valoare de 2,5 miliarde de lei (700 mil. euro), la o dobanda de 7,5% pe an. Suma atrasa a reprezentat insa numai putin peste jumatate din ofertele inaintate de bancile comerciale.

    „In mod normal, in momentul actual ar fi necesara o crestere a dobanzii de politica monetara“, explica Dumitru, pentru ca procesul dezinflationist necesita rate de dobanda real pozitive. Pe de alta parte insa, cresterea ratei dobanzii ar stimula intrari de capitaluri speculative pe termen scurt.

    Cum vor simti clientii bancilor miscarile BNR? „In cazul in care BNR va da un semnal foarte clar ca politica de sterilizare va fi una totala la dobanzi ridicate“, spune Dumitru, „este posibil ca bancile sa ajusteze usor in sus dobanzile la depozitele bancare“. Nu mai mult de un punct procentual in conditiile in care dobanda de politica monetara se va mentine la 7,5%.

    In ceea ce priveste dobanda la creditele acordate clientilor de catre banci, reprezentantul Raiffeisen nu crede ca mai este loc pentru scaderea dobanzilor. Si, pentru ca „dobanzile la credite sunt destul de rigide la cresteri“, el anticipeaza o relativa stabilitate a acestora in 2006.

    „Cred ca rata dobanzii de referinta va ramane, deocamdata, la nivelul actual“, crede si directorul trezoreriei de la HVB Bank, Bogdan Mihoc. Dobanzile de la banci, adauga el, vor urma in mare masura evolutia ratei de referinta. „Probabil ca ele vor creste putin la acest inceput de an, indiferent de masurile BNR, dupa care vor scadea“.

    HVB Bank a fost prima care a scazut dobanzile la depozitele la termen in lei la inceputul toamnei trecute, cand BNR a redus drastic dobanda si volumul lichiditatilor absorbite de pe piata. La scurt timp dupa ce BNR a dat semne ca va steriliza mai multi bani din piata, HVB a fost insa si prima care a revenit. Noile dobanzi oferite sunt mai mari cu pana la 2,5 puncte procentuale, mergand de la 4,25% la scadenta de o luna pana la 4,1% la un an.

    Miscarile din 2006 nu vor fi insa foarte ample: nici dobanzile la depozite si nici cele la credite nu se vor schimba prea mult, crede Florin Catu de la ING Bank. Motivul? Inflatia inca mare. Totusi, concurenta de pe piata bancara ar putea duce dobanzile la credite ceva mai jos, „dar nu cu mult“.

    In privinta dobanzilor de la depozite, Catu este ceva mai pesimist: atata timp cat bancile au supralichiditate, nu vor creste dobanzile. Se va intampla insa daca BNR va continua sa sterilizeze bani din piata. 

    Pana una-alta, de la inceputul anului, la ING dobanzile oferite la depozitele standard in lei au mai urcat putin fata de finele anului trecut. Pentru scadentele de un an, dobanzile au crescut pana la 5%, in timp ce la contul Cont’Rol a ramas la 6,1%, suma minima in cont fiind de 700 de lei. Ca si colegii sai, nici Catu nu crede ca banca centrala va majora rata dobanzii de interventie. „Nici in urmatoarea sedinta si nici intr-un viitor previzibil“. De aceeasi parere este si analistul-sef de la ABN Amro, Radu Craciun, care crede ca in primele sase luni ale lui 2006 dobanda de referinta a BNR va ramane neschimbata.

    De scazut, nici vorba, date fiind presiunile inflationiste din economia romaneasca. Dar nu e de dorit nici o crestere, din cauza temerii ca asa vor fi stimulate intrarile de fonduri speculative. Dobanzile platite de banci la depozite ar putea sa mai creasca insa, crede Craciun, daca banca centrala va continua sa sterilizeze in mod sustinut excesul de lichiditate din piata. „Ar fi nerealist sa asteptam insa cresteri de dobanzi pasive mai mari de 1-1,5 puncte procentuale“.

    Aceleasi argumente, in favoarea aceleiasi pozitii si de la Banca Transilvania. Intre dorinta de a stapani inflatia si riscul de a atrage bani fierbinti, „BNR va mentine dobanda de interventie la 7,50% in prima jumatate a anului“, crede Ioan Birle, dealer sef la Banca Transilvania. Pe de alta parte, banca centrala va actiona mai des in piata cu sterilizari, „dand posibilitatea bancilor sa isi apropie dobanzile platite de acest nivel“.

    In a doua jumatate a anului, daca inflatia se va incadra in limitele prognozate, dobanda bancii centrale ar putea sa scada treptat spre 6,5-6%, crede Birle. „In piata mizam pe o stabilizare a dobanzilor pasive in zona 5-7%“, incheie el.

    Mai putin ferm asupra deciziei pe care o va lua BNR la inceputul lui februarie, dealerul sef de la Bancpost, Dorin Badea, spune ca sunt 50/50 sanse pentru cresterea sau mentinerea la acelasi nivel a dobanzii.

    O majorare ar fi necesara, spune Badea. Argumentele sale? Tinta de inflatie pentru 2005 a fost ratata, iar cea pentru 2006 este „cu atat mai ambitioasa“. In plus, lipsa de incredere „evidenta si din pacate normala deja“ manifestata de cvasitotalitatea comunitatii financiare locale si externe in capacitatea bancii centrale de a atinge aceasta tinta face posibila si poate chiar necesara o majorare a dobanzii de politica monetara.

    Pe de alta parte insa, ramane necunoscut „gradul in care BNR va folosi aceasta parghie (dobanda – n.r.) sau alta – in speta cursul de schimb si masurile administrative – pentru a tempera inflatia“.

    Dealerul de la Bancpost spune ca se asteapta ca dobanda sa capete o importanta mai mare in lupta cu inflatia. Cu toate astea, „BNR va fi nevoita sa conteze in continuare primordial pe de o parte pe cursul de schimb si pe de alta pe masurile administrative, care au rolul de a suplini intr-o masura importanta neajunsurile slabei eficiente a dobanzii in controlul creditului si economisirii“. Tragand linie si adunand, nu are sens deocamdata ca BNR sa preseze excesiv sau exclusiv pe cresterea dobanzilor, crede Badea.


    In opinia sa, dobanzile la depozite practicate de bancile mari se vor mai apropia intre ele daca se mentine sterilizarea excesului de lichiditate.  In acest caz, „se vor situa la 1,5-2,5 puncte procentuale sub dobanda de politica monetara“.

    Va fi insa interesant de urmarit piata creditelor, adauga el, si mai ales modul in care BNR va folosi masurile administrative, dar si eficienta lor. La credite, dobanzile nici nu vor creste semnificativ, dar si scaderile importante sunt improbabile, din cauza potentialului inflationist. „Cel mai probabil va fi o lupta surda care va avea ca rezultat mentinerea dobanzilor la nivelul actual“.

    Evolutia dobanzilor in 2006 va fi influentata intr-o mai mare masura de cresterea competitiei pe piata bancara decat de eventualele miscari ale Bancii Nationale, crede presedintele CEC, Eugen Radulescu. „De altfel“, spune el, „socul liberalizarii contului de capital s-a produs si a fost absorbit in 2005, astfel incat nu mai exista cauze fundamentale care sa genereze miscari ample ale dobanzilor pe piata“. Probabil insa ca marja dintre dobanzile active si cele pasive se va diminua, in special prin scaderea dobanzilor active si mentinerea celor pasive pana cel putin la jumatatea anului.

    Un alt factor care va influenta intreaga viata economica, inclusiv dobanzile, crede presedintele CEC, va fi decizia privind intrarea Romaniei in Uniunea Europeana in 2007. CEC este una dintre bancile care ofera in prezent dobanzi ceva mai mari pentru depozitele in lei, mergand pana la 7-7,5% pe an la depozitele pe un an. Alaturi de BCR, CEC a fost una dintre bancile ce au taiat mai cu mila din dobanzile platite la depozite, sustinand indirect politica BNR.

    In privinta deciziei BNR de a mentine sau majora dobanda, Radulescu spune ca ar fi posibila o crestere marginala a ratei dobanzilor. „Poate de jumatate de punct procentual, pentru a semnaliza seriozitatea cu care apara BNR tinta sa de inflatie“.

    Si totusi, in conditiile in care inflatia va scadea (de la 8,6% in 2005, la 5% in acest an) chiar si decizia de mentinere a ratelor nominale ale dobanzilor ar echivala cu o inasprire a politicilor monetare. Pentru ca, daca inflatia scade si valoric dobanda ramane aceeasi, ratele reale ale dobanzilor cresc.

    Cum se va rasfrange decizia BNR pe piata? „Este putin probabil ca o majorare cu o jumatate de punct procentual la banca centrala“, crede Radulescu, „sa influenteze intr-o maniera semnificativa dobanzile active si pasive de pe piata bancara“. Cand s-ar putea intampla? „Daca va decide majorarea dobanzilor sale, Banca Nationala nu poate amana o asemenea decizie dincolo de urmatoarea sedinta“. Adica pe 8 februarie.

  • BANCHERI: Am hotarat sa facem bani pentru noi, in loc sa aducem milioane bancii

    Au fost ani buni directori de banci. Au castigatcredibilitate, experienta in finantare si conexiuni in mediul de afaceri. Cu aceste atuuri in buzunar, tot mai multi bancheri ies din sistem pentru a demara  propriul business. Pare greu de crezut?

    Cand isi bea cafeaua de dimineata, Doru Lionachescu se simte linistit. Mai ales de vreo luna incoace, de cand se ocupa de propria companie cu activitate in investment banking. „Nu mai simt presiunea nimanui si pot sa fac exact ceea ce imi place. Nu mai trebuie sa imi consum 90% din timp cu activitati din care nu invatam nimic nou“, marturiseste Lionachescu, fostul director general adjunct de la Bancpost. Impreuna cu alti doi fosti bancheri, Andrei Diaconescu si Victor Capitanu, el a creat compania  Capital Partners, autointitulata „casa de investitii“.

    Lionachescu si partenerii sai sunt cel mai recent exemplu de bancheri care si-au creat propria  afacere, insa nu este primul caz de acest gen. Doi tineri bancheri de la Citibank, Horia Simu (31) si Horia Pitulea (39) au intrat in urma cu doi ani in afacerile cu cupru – un  domeniu considerat falimentar pana in acel moment in Romania.

    Bancherul olandez Anthony van der Heijden, dupa ce a plecat de la Banca Tiriac acum doi ani, a revenit la Bucuresti (2005) in haina de director pentru Romania al firmei de consultanta XYZ. Tot anul trecut, bancherul Paul Prodan a plecat de la ING in urma unei intelegeri amiabile cu managementul bancii, iar acum are afaceri in domeniul imobiliar, servicii sau consultanta.

    Ce il poate determina pe un om cu o cariera sigura intr-o banca internationala sa renunte la statutul social, la soferul care vine dimineata sa te ia de acasa si, nu in ultimul rand, la un salariu anual in euro cu cinci zerouri in coada? „Nu cred ca intrebarea este valabila doar pentru domeniul bancar. Este vechea dilema: vreau sa raman angajat sau devin proprietar. Eu, dupa zece ani de experienta in banking, am optat pentru a doua varianta“, explica Doru Lionachescu.

    Intr-un articol anterior aparut in BUSINESS Magazin, Horia Pitulea, fost vicepresedinte Citibank, isi motiva plecarea din domeniul bancar pentru a investi in industria cuprului printr-o fraza ironica: „La un moment dat am hotarat sa facem bani pentru noi, in loc sa aducem milioane bancii“. Si planul lui Pitulea, cel putin pana acum, s-a dovedit corect, intrucat cifra de afaceri a Cuprom (compania cumparata alaturi de doi parteneri) a crescut de patru ori, la un an de la preluare.

    Dupa ce ai lucrat zece ani pe pozitii de management in sistemul bancar (cazul lui Doru Lionachescu si al olandezului Van der Heijden), veniturile acumulate iti dau posibilitatea sa faci investitii si plasamente care iti asigura independenta financiara cel putin pentru o generatie. In aceste conditii, de ce sa nu risti o afacere pe cont propriu?

    „Cine a reusit sa stranga 300-400.000 de euro bani lichizi poate avea un randament lunar din investitii suficient pentru a trai bine. Cu 5% pe luna din 400.000 de euro, adica cu 20.000 de euro, poti duce o viata in care nu iti refuzi nimic“, explica partenerul principal de la Capital Partners. Or, un bancher care castiga intre 100.000 si 200.000 de euro pe an poate acumula in timp capital suficient pentru a fi rentier toata viata.

    Cand si-a anuntat revenirea, la sfarsitul anului trecut, Anthony van der Heijden spunea ca, dupa ce s-a hotarat sa spuna la revedere domeniului bancar, s-a decis sa-si continue viata intr-un mod complet independent. „Sa fac lucruri distractive – acesta era singurul criteriu dupa care urma sa imi aleg activitatile“, a spus Van der Heijden. Totusi, fostul sef de banca s-a plictisit repede sa faca degustari de vinuri romanesti si sa organizeze expozitii de pictura in Olanda. A revenit in business, cu proiecte inclusiv in Romania, tara cu care olandezul spune ca are un fel de relatie de dragoste.

    Ce il poate motiva pe un bancher sa inceapa propria afacere, in afara de satisfactia de a fi propriul sau stapan? Lionachescu crede ca, daca va reusi sa creasca propria companie si sa o vanda dupa trei patru ani unui investitor strategic din investment banking, va ajunge sa fie de 10-15 ori mai castigat decat ar fi fost in domeniul bancar.

    In general, fostii bancheri convertiti in antreprenori intra cu fruntea sus in business. Cine are conexiuni in domeniul bancar este un bun intermediar sau consultant pentru obtinerea de credite. Ca sa nu mai vorbim de situatia cand fostii bancheri insisi apeleaza la credite pentru a-si finanta propria afacere. Acesta este cazul celor doi fosti bancheri de la Citibank care au facut la Cuprom investitii de 10 milioane de dolari, obtinuti din credite bancare.

    Succesul fostilor bancheri in afaceri ii va stimula si pe altii sa plece pe propriile picioare. Se pare ca in 2006, experiente gen Lionachescu, Simu, Pitulea sau Van der Heijden se vor inmulti. Prilej de bucurie pentru middle managerii care de-abia asteapta sa urce pe scara ierarhica.

  • O vanzare previzibila

    N-avea nici un rost ca nemtii de la Lekkerland, care aprovizioneaza benzinarii in zece tari europene, sa-si construiasca de la zero o afacere in Romania. Pentru ca Macromex Convenience era cel mai scurt drum pe care il putea parcurge catre benzinariile romanesti.

    Decizia Lekkerland de a veni si in Romania e mai veche – dateaza de cel putin doi ani, dupa cum spune Roland Pardey, senior vice-president pentru fuziuni si achizitii la compania germana – mai ales ca aici are benzinarii inca din 1999 grupul austriac OMV, unul dintre partenerii sai traditionali. Inainte de a-si stabili strategia de intrare, nemtii au studiat mai multe firme romanesti. N-a fost greu sa aleaga Macromex Convenience (o divizie a grupului Macromex), pentru ca este construita dupa aceeasi formula, are acelasi profil si acelasi tip de clienti ca Lekkerland.

    Cu alte cuvinte, o afacere care se potriveste „manusa“ noului proprietar si pe care nemtii au cumparat-o integral la sfarsitul anului trecut. Este, de altfel, prima tranzactie prin care un investitor strain preia in proportie de 100% un distribuitor roman. Roland Pardey, vicepresedintele Lekkerland, confirma pentru BUSINESS Magazin ca tranzactia a fost facuta pentru o suma cuprinsa intre 5 si 10 milioane de euro, dar evita sa dea o cifra exacta. Surse din piata, citate de Ziarul Financiar, apreciaza ca tranzactia s-ar situa in jurul valorii de 6 milioane de euro.

    Afacerea Macromex – cunoscuta in special ca distribuitor, la nivel national, de alimente congelate – e fondata de Dan Minulescu. Una dintre diviziile companiei, numita Macromex Convenience, se ocupa de aprovizionarea, de la A la Z, a unor magazine precum cele din benzinariile OMV, Petrom si MOL. Anul trecut, aceasta divizie a adus grupului o cifra de afaceri de 15 milioane de euro, care – crede Roland Pardey – se va dubla anul acesta, atat printr-o crestere a numarului de clienti, cat si printr-o crestere a volumului livrarilor de marfa catre acestia.

    Deja Macromex Convenience a primit un nume nou (Lekkerland Convenience) si un sediu nou, separat de cel al grupului Macromex, in comuna Chiajna, langa Bucuresti. Tot aici se pune la punct si platforma logistica, adica depozitele companiei, care au un rol esential, avand in vedere ca Macromex e furnizor unic – sau macar majoritar – pentru magazinele din benzinariile Petrom si OMV, pe care le aprovizioneaza cu sute de produse, de la cele vandute la raft pana la cele folosite la prepararea meniurilor din fast-food-uri.

    Noul proprietar al Macromex Convenience are si planuri de dezvoltare. Nemtii spun ca au pregatite investitii de cateva zeci de milioane de euro pentru o flota de masini proprie, sisteme IT si spatii de depozitare in tara. Deocamdata, aprovizionarea celor 550 de clienti, ale caror contracte Lekkerland le-a preluat prin tranzactia incheiata cu proprietarul Macromex, se desfasoara prin intermediul unor transportatori contractati.
    Lekkerland isi va incepe activitatea propriu-zisa „in cateva luni“, spune Pardey, timp in care vor fi cumparate masini si se vor face recrutari. Acum distribuitorul preluat de compania germana are 55 de angajati, iar noii proprietari estimeaza ca mai au nevoie de alti 50.

    Preluarea Macromex Convenience nu e prima tranzactie in care au fost implicati distribuitori romani. Principalul competitor roman al Macromex pe diviziile de alimente refrigerate si congelate, Agroalim Distribution, a intrat deja de anul trecut in portofoliul Smithfield Foods, care a cumparat 30% din actiunile companiei romanesti. Asa ca pentru companiile de pe piata, tranzactia era previzibila: exista mobilul (intentia mai veche a Lekkerland de a intra in Romania), existau si mijloacele si exista si „prada“ – Macromex, o companie numai buna de cumparat.

  • CAPITAL DE IMAGINE

    KNOW-HOW: Activitatea dintr-o banca te invata cum sa finantezi companii din mai multe industrii. Pentru a le credita, trebuie sa le intelegi businessul, ceea ce iti ofera o experienta valoroasa

    INCREDERE: Cum banking-ul este un business de incredere, acesta aduce un capital de imagine care poate fi un „asset“ pentru orice start-up

    ACCES: Pentru un fost bancher care isi face o afacere de consultanta sau de intermediere financiara o buna relatie cu mediul bancar este un atu in atragerea  potentialilor clienti

  • LEKKERLAND PE SCURT

    Lekkerland este o firma de distributie fondata in urma cu 15 ani in Olanda si preluata acum cativa ani de investitori germani. Compania a avut in 2004 o cifra de afaceri de peste 8,3 miliarde de euro si 6.500 de angajati. Profitul reprezinta circa 1% din cifra de afaceri.

    TARI: Compania este prezenta in zece tari europene, intre care se numara Germania, Austria, Spania, Ungaria.


    CLIENTI: Lekkerland aprovizioneaza peste 116.000 de clienti, intre care benzinarii, chioscuri, magazine de tip convenience (n.r. – de proximitate), magazine specializate de bauturi sau tigari.


    PRODUSE: Compania isi aprovizioneaza clientii in special cu bunuri de larg consum (dulciuri, bauturi, snack-uri, tigari, inghetata etc.), dar si cu produse nealimentare (cartele telefonice, presa).

  • Apare si Spar

    Un nou retailer international e pe cale sa-si faca intrarea in Romania: Spar. Compania de origine olandeza isi propune sa deschida 200 de magazine, pentru care va investi circa 350 de milioane de euro, conform unor surse din piata.

    Romania va ocupa locul 35 in lista tarilor in care este prezent Spar, retailer de origine olandeza, ca ordine a „intrarii“. Strategii companiei au simtit ca a venit momentul sa-si treaca si Romania pe liste. Nu se bazeza doar pe instinct, ci pe mai bine de 70 de ani de experienta. Cu ce vin in Romania?

    Vor aduce, spun sursele citate, trei din cele patru formate de magazin pe care le are la nivel international. Totusi, in prima faza, atentia celor de la Spar se va indrepta catre hypermarketurile Interspar si supermarketurile Eurospar. Sub numele Spar International se mai regasesc insa si supermarketurile Spar (care au o suprafata mai mica decat Eurospar) si magazinele de proximitate Spar Express (destinate cumparatorilor care se grabesc). Ce-i intereseza insa pe olandezi si de unde vor porni?

    Strategia lor difera de cea a francezilor de la Carrefour sau a germanilor de la Metro si Selgros. Daca „internationalii“ care au intrat in Romania pana prin 2004 au preferat calea Capitalei, unde si-au deschis primele magazine, Spar a decis sa incerce mai intai piata romaneasca la Timisoara. Nu e de mirare, pentru ca exista deja un precedent. Real, divizia de hypermarketuri a comerciantului german Metro, a anuntat in mod oficial ca primul sau magazin va fi cel pentru timisoreni.

    Cu o populatie de peste 300.000 de locuitori, resedinta celui mai occidental judet romanesc, geografic vorbind, devine un nou pol al comertului modern. Fara a lua in considerare Spar-ul si Real-ul (care acum isi pregatesc magazinele), Timisoara are acum peste 15 magazine deschise de marile lanturi de retail, intre care se numara Metro (2 magazine), Selgros (1 magazin), Billa (2 magazine), Profi (4 magazine) si Univers’all (1 magazin). Dar locuitorii din Timisoara mai au la dispozitie si reteaua locala Etti (5 magazine), infiintata de un om de afaceri timisorean. Iata, asadar, ca si la poarta vestica a tarii incep sa bata retaileri.

    Dar Spar nu este interesat numai de regiunea vestica a tarii, ci si de Banat si Bucuresti. In toate aceste zone, magazinele Spar vor functiona pe baza unei licente acordate din partea companiei de origine olandeza, model de afacere pe care Spar il mai are in tari ca Italia, Irlanda si Germania. Deocamdata, Spar isi dezvolta depozitul central, asa cum au facut si nemtii de la Kaufland si cei de la Plus, care au preferat sa-si puna la punct depozitele inainte de a deschide primele magazine.

    Iata, asadar, ca dupa un 2005 plin de evenimente – patru comercianti au deschis magazine in Romania – si 2006 da zor sa nu ramana mai prejos.