Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • CATEVA CIFRE

    In timp ce productia romaneasca de carne de pui a crescut in ultimii cinci ani cu 81%, importurile au crescut de sase ori, ajungand in 2005 la 158.000 de tone si o valoare de 200 de milioane de euro.

     

    DUBLARE: In ultimii cinci ani, piata carnii de pui s-a dublat, ca volum, desi un roman cumpara doar trei sferturi din cantitatea totala de carne fata de un vest-european.

     

    DE DOUA CIFRE: Cele mai mari cresteri ale importurilor in perioada 2000 – 2005 au avut loc la jumatati si sferturi de pui (de 13 ori mai mari) si la pulpe si parti de pui (de 10 ori mai mult).

     

    PRODUCTIE: In prezent, 82 de unitati produc 1,2 mld. oua pe an, in timp ce 78 de firme produc anual peste 220.000 de tone de carne. Tot pentru carne de pui exista acum 33 de abatoare din care numai sase indeplinesc conditiile necesare pentru export.

     

    TAXE ZERO: Din Uniunea Europeana se importa anual 8.000 de tone de carne de pasare fara taxe vamale, dar exista propuneri care se refera la dublarea acestei cantitati pentru 2006.

     

    1 IANUARIE 2007: Dupa intrarea Romaniei in UE si disparitia taxelor de import producatorii romani spera ca piata se va insanatosi, curatandu-se de produsele de import care le fac concurenta neloiala.

  • A nu se face diverse interpretari

    Prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu a cerut CSAT sa desecretizeze doua hotarari ale CSAT din 2002 si 2004, prin care era extinsa competenta SRI in privinta ascultarilor de telefoane si, respectiv, procurorii capatau dreptul de a emite mandate pentru ascultare.

     

    Desi era vorba de perioada vechii guvernari, fapt care ar fi oferit, in teorie, munitie proaspata pentru atac impotriva PSD pe un nou front, presedintele Basescu s-a opus cererii lui Tariceanu, motivand ca hotararile respective ale CSAT nu trebuie desecretizate, „pentru a nu se face diverse interpretari“. Traian Basescu a explicat ca prin desecretizare s-ar crea un precedent si a afirmat ca isi asuma raspunderea pentru mentinerea secretului, fiindca vrea sa protejeze CSAT ca institutie.

     

    Accentul in povestea cu desecretizarea a cazut insa inevitabil pe faptul ca omul cu propunerea a fost Tariceanu – or, orice interventie a lui Tariceanu intr-o asemenea chestiune e automat taxata drept o pledoarie in favoarea amicului sau Dinu Patriciu, unul din cei ale caror telefoane au fost ascultate in perioada 2003-2004.

  • Europa sociala?

    Din punct de vedere electoral, socialistii din Parlamentul European au toate motivele sa fie multumiti: sindicalistii care au protestat la Strasbourg impotriva Directivei Bolkestein de liberalizare a serviciilor pe ansamblul UE au plecat acasa multumiti ca politicienii de stanga le-au aparat interesele.

     

    Conform votului europarlamentarilor, statele comunitare isi vor pastra posibilitatea de a decide ce servicii intra sub incidenta liberalizarii si pentru care vor fi impuse restrictii la accesul furnizorilor din strainatate, iar principiul tarii de origine, prezent in forma initiala a directivei (care insemna ca firmele care isi ofera serviciile intr-o alta tara a UE sunt supuse legilor si reglementarilor din tara lor de origine), a fost eliminat. Astfel incat domeniile nominalizate in textul adoptat de PE ca fiind teoretic deschise liberalizarii pot fie sa ramana restrictionate, fie sa ofere strainilor doar cateva nise pe o piata altfel blindata.

     

    De pilda, au fost excluse din text comunicatiile electronice, serviciile juridice, financiare sau de asistenta medicala, dar au fost pastrate serviciile de turism, consultanta, taximetrie, divertisment si publicitate, constructii, pompe funebre, precum si diversele servicii de intretinere si reparatii, unde s-a ilustrat deja faimosul personaj colectiv al instalatorului polonez.

     

    Scopul initial al directivei, acela de a impulsiona cresterea economica intr-o Uniune in cautare de solutii de relansare, unde 60% din economie se bazeaza pe servicii, s-a pierdut deci pe drum. Presedintele Comisiei Europene, José Durao Barroso, le-a replicat sindicalistilor care pledau pentru o „Europa sociala“, adica fara dumpingul salarial al instalatorului polonez: „E mai bine sa avem 20 de milioane de someri? Nu vad nimic mai social decat sa creezi locuri de munca“.

     

    Barroso a incercat astfel sa explice eroarea celor ce cred ca numarul de locuri de munca este fatalmente limitat intr-o economie si ca aparitia unor taximetristi sau instalatori noi pe o piata ii scoate din joc pe cei autohtoni, cand de fapt aceasta genereaza mai multa activitate economica. Caci Uniunea Europeana are nevoie in acest moment tocmai de mai multa forta de munca, nu de mai putina.

  • Razboiul nervilor

    Iesit in premiera saptamana trecuta de pe usa DNA in calitate de urmarit penal, Adrian Nastase a dovedit ca are totusi nervii tari si ca este dispus sa profite la maximum de functia pe care o ocupa pentru a tergiversa demersul juridic care-l vizeaza. Daca ministrul justitiei nu gaseste, printr-un miracol, o alta metoda cu care sa deschida usile caselor familiei Nastase din Bucuresti si Cornu, ping-pongul cu cererea oficiala de perchezitie se anunta un meci de uzura pe care liderul PSD are foarte putine sanse sa-l piarda.

     

    Saptamana trecuta, de la conducerea Camerei Deputatilor, Nastase a blocat o data – pregatind apoi si recidiva – solicitarea ministrului Monica Macovei, prevalandu-se de interpretari proprii ale regulamentului Camerei si ale legilor. De altfel, dinspre tagma juristilor a si razbatut opinia ca perchezitia ar putea deveni caduca in cazul in care timpul scurs de la anuntarea si pana la efectuarea ei devine suficient pentru a diminua credibilitatea probelor (in cazul nostru, daca faimoasele termopane dispar din casa).

     

    Dosarul Zambaccian s-a imbogatit saptamana trecuta nu numai cu o disputa juridica, ci si cu alte doua nume citate – cel al fruntasului PSD Miron Mitrea si cel al  unui functionar din comertul exterior, fost consul general al Romaniei in Hong Kong, acuzat de procurori ca ar fi intermediat o serie de tranzactii ilicite pentru fostul premier. Vedeta ramane insa tot Adrian Nastase, pentru care liderul democrat Emil Boc a avansat deja o solutie radicala de detronare de la conducerea Camerei: modificarea legislatiei, astfel incat orice demnitar aflat in situatia de a fi supus urmaririi penale sa poata fi imediat suspendat sau demis din functie.

     

  • Prin noi insine

    Dezbinati de dispute politice, parlamentarii s-au dovedit previzibil de uniti cand sa ia o decizie privind propria bunastare. Proiectul de statut al parlamentarului, refuzat la promulgare la sfarsitul anului trecut de presedintele Traian Basescu (la solicitarea sefilor PNL si PD), a trecut saptamana trecuta cu modificari minore si cu votul majoritatii celor care nu s-au abtinut.

     

    Ceea ce presa a interpretat drept un spirit de grup bine conservat, in randul celor vizati s-a vazut ca o reconfirmare a separatiei puterilor in stat si mai ales a „puterii Parlamentului“ (independentul Anghel Stanciu), in fata „animalului ala“ care „a sunat sa modificam legea“ (parlamentari anonimi citati de presa).

    Singurele concesii acceptate au fost ca parlamentarii au renuntat la pasaportul diplomatic pentru membrii familiei, la insigna si legitimatie dupa terminarea mandatului, insa si-au pastrat indemnizatiile tranzitorii si pensiile direct proportionale cu numarul de mandate.

    Votul din Parlament il obliga acum pe Traian Basescu sa promulge legea, ceea ce are toate sansele sa se intample daca nu se descopera intre timp vreun viciu de procedura.

     

    Daca alti politicieni au preferat sa accepte in tacere blamul care a urmat votului din Parlament, liderul liberal Emil Boc a incercat sa-si scoata partidul din conul de rusine generala printr-un discurs perfect demagogic. Dupa ce a clamat inaintea votului ca parlamentarii care voteaza statutul „nu mai au ce cauta in partid“, post factum Boc a anuntat ca PD va promova o ordonanta de urgenta care sa anuleze decizia din Parlament. Cireasa de pe tort a fost insa promisiunea liderului democrat ca, in cazul in care esueaza si acest demers, va pune la cale o initiativa cetateneasca prin care sa combata acea „sfidare la adresa opiniei publice si a celor ce isi pun sperantele ca clasa politica ii serveste“. 

  • Iarasi despre TVA mai mare

    Dupa ce au reusit sa evite majorarea TVA in 2005 si 2006, autoritatile vorbesc din nou de posibilitatea modificarii TVA din 2007, o data cu introducerea noului Cod fiscal. Seful Comisiei de buget-finante din Senat, Varujan Vosganian, sustine ca decizia finala in aceasta privinta va fi luata dupa discutia cu comisarul pentru fiscalitate al Uniunii Europene (Dalia Grybauskaite, cea care se opusese acum cateva luni introducerii „taxei pe viciu“ la alcool si tutun), tinand cont ca Romania trebuie sa contribuie la bugetul UE cu 1,1 mld. euro, pe care nu e clar daca ii poate obtine cu actualul nivel de venituri fiscale.

     

    In rest, pentru TVA exista un proiect de lege speciala, care va introduce de la data aderarii la UE noi categorii scutite de la plata TVA (tranzactiile imobiliare si meditatiile acordate de profesori, serviciile publice postale), dar introduce sub incidenta platii TVA alte categorii (emisiunea si toate operatiunile cu obligatiuni, certificate, cambii si alte instrumente financiare, precum si prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali). Deocamdata, singura certitudine, daca e sa credem in programul Ministerului Finantelor, e ca noul Cod fiscal va ajunge pe masa Guvernului la inceputul lui martie si va fi inaintat cat de repede Parlamentului.

  • Armistitiul de la Cotroceni

    Dupa doua zile de intalniri cu partidele parlamentare, presedintele Traian Basescu a anuntat ca retrimite Parlamentului ordonanta de infiintare a DNA. Ecuatia urmatorului vot din Parlament se anunta acum schimbata, atata vreme cat votul anterior de respingere a DNA a fost infirmat in doua zile de toate partidele. Pana si PRM, care a contribuit hotarator la respingerea ordonantei, s-a rasucit la 180 de grade, dupa o intalnire inceputa extrem de jovial la Cotroceni, si a anuntat ca va vota pentru infiintarea DNA.

     

    Surpriza neplacuta pentru sustinatorii ordonantei ar putea veni insa chiar din sanul puterii: liberalul Teodor Melescanu a dat de inteles ca liberalii ar putea sa aiba rezerve fata de forma propusa de Guvern.

    Mai exact, Melescanu a sustinut ca colega sa de partid Norica Nicolai, membra a Comisiei juridice a Senatului, ar putea depune amendamente („o nota“, a venit rectificarea respectivei), care sa prevada numirea sefului DNA de catre CSM, ceea ce ar relua in spirit o propunere mai elaborata a PSD.

     

    Prin urmare, chiar daca social-democratii – care au reusit sa-si tensioneze relatiile cu socialistii europeni prin respingerea ordonantei DNA – vor da inapoi fata de pozitia initiala fata de ordonanta, exista premisa ca propunerea lor sa fie dusa mai departe de un liberal. Desi PSD a incercat sa minimalizeze criticile venite de la familia socialistilor europeni, faptul ca acestia din urma au anuntat un desant la Bucuresti luna viitoare – pentru a vedea lupta anticoruptie cu ochii lor – ii poate face pe colegii de partid ai lui Nastase si Mitrea sa-si schimbe opinia cand va veni momentul sa voteze pentru sau impotriva ordonantei privind DNA.

     

    Partidele au profitat de intalnirea cu presedintele pentru a abate discutia si catre alte subiecte, mai importante pentru agenda lor interna.

    Astfel, conservatorii l-au parat pe democratul Vasile Blaga ca a incercat sa le racoleze un deputat, liberalii au comentat schimbarea strategiei de securitate nationala, UDMR („minoritarii astia scandalagii“, cum i-a numit in gluma Basescu) i-a cerut presedintelui sa-si numeasca un consilier pentru minoritati, iar PRM i-a cerut sa faca rost de „cel putin zece mari gangsteri“ pe care sa-i aresteze in urmatoarele saptamani.

  • Toate tunurile catre PD

    Aflat in cadere de imagine in raport cu colegii democrati, PNL a incercat o revenire saptamana trecuta, cu cateva lovituri in care subtilitatea e destul de greu de ghicit. Mai intai, premierul Calin Popescu-Tariceanu a sugerat ca se indoieste de constitutionalitatea ordonantei de infiintare a DNA promovata de ministrul Monica Macovei.

     

    Si a facut-o dupa ce documentul a fost respins de Senat, anuntand ca Macovei are tema pentru acasa prezentarea unei analize asupra cazului la urmatoarea sedinta de Guvern. Ministerul Educatiei, condus de PD, a fost si el tinta criticilor PNL, care a discutat in Biroul Permanent un document unde erau reclamate „disfunctionalitati majore“ in activitatea acestui minister. In plus, premierul Tariceanu a profitat de nemultumirile exprimate de sindicatele din invatamant si i-a cerut public ministrului Hardau sa prezinte o informare pe aceasta tema in sedinta de Guvern.

     

    Liberalii au reusit saptamana trecuta sa-si consolideze puternic pozitia, prin lovitura din sedinta CSAT, cand au reusit sa blocheze strategia de securitate nationala initiata de Traian Basescu – mai mult o strategie de crestere a prerogativelor prezidentiale in dauna celor ale premierului – si l-au obligat pe acesta sa o supuna dezbaterii publice peste doua luni.

     

    In toata zarva, conferinta de presa in care fruntasul UDMR Frunda i-a acuzat pe colegii democrati ca pregatesc pe ascuns alegerile anticipate dupa raportul CE din 16 mai sau dupa 1 ianuarie 2007 nu a mai avut puterea sa promoveze ca tema de dezbatere publica. Cu toate dezmintirile liderului PD Emil Boc, Frunda a reusit sa spuna insa in gura mare ceea ce se zvoneste de multa vreme despre calendarul propriu al democratilor.

  • Ma listez. Sa vand?

    Listarea Continental la Bursa, cel mai probabil in martie, va marca mai multe premiere pentru piata romaneasca de capital. Una dintre ele: prima iesire a unui fond de capital privat dintr-o companie romaneasca prin vanzarea de actiuni pe Bursa.

     

    Daca cineva listeaza o companie la Bursa anul acesta are sanse mari sa ii dubleze sau tripleze valoarea de piata in cateva luni. Aceasta este una din frazele favorite ale brokerilor zilele acestea, cand Bursa este pe val, cu o crestere de peste 45% de la inceputul anului si intrari de capital strain de un milion de euro pe zi.

     

    In curand, va exista si oportunitatea ca teoria sa fie verificata. Aceasta pentru ca, dupa ani buna de seceta in care nici o companie privata nu s-a listat la Bursa, a aparut si primul curajos: lantul hotelier Continental. Premiera este listarea in sine, premiera va fi si ceea ce se va intampla dupa aceea: un fond de investitii strain, care a intrat initial intr-o companie inchisa (nelistata), va folosi Bursa de Valori pentru a-si vinde actiunile. Acest lucru nu a fost posibil pana acum in Romania din cauza slabei dezvoltari si lichiditati ale Bursei.

     

    Marea majoritatea a exiturilor (vanzarea actiunilor) fondurilor de investitii din Romania au avut loc direct prin vanzarea companiei catre un investitor strategic. De data aceasta, Fondul Roman Post Privatizare va incerca ceea ce ar fi parut acum doi – trei ani aproape imposibil: vanzarea unui pachet de 20% din actiunile Continental prin piata de capital.

     

    Va reusi FRPP acest lucru? Foarte probabil, din moment ce suma pe care fondul vrea sa o incaseze pe actiuni, 10-15 milioane de euro, poate fi „furnizata“ rapid de investitorii de pe Bursa in conditiile actuale. Ce va vinde insa FRPP? Continental este o companie formata in anul 1991, pentru a exploata in sistem de lant toate hotelurile din Romania cu numele Continental. Firma a fost privatizata in intregime in 1995. Trei ani mai tarziu, in structura actionariatului a intrat FRPP, printr-o infuzie de capital de 4,4 milioane de euro.

     

    In urma unor investitii totale de circa 60 de milioane de euro, Continental va ajunge in acest an la 14 hoteluri in mai multe orase din tara. Iar planuri de dezvoltare exista in continuare. Dupa sapte ani insa, investitia de circa 4,4 milioane de euro a FRPP a ajuns la maturitate, iar fondul isi pregateste iesirea din companie. Varianta luata in calcul de managerii FRPP si cei ai Continental a fost vanzarea actiunilor prin Bursa de Valori.

     

    „Potrivit intelegerii cu administratorii FRPP, compania trebuia sa fie cotata la Bursa de Valori in martie 2005“, spune Radu Enache, presedintele grupului Continental. Astfel, FRPP si-a asigurat de la bun inceput o varianta de exit. Robert Luke, managing director al GED Capital Development, societatea care administreaza fondul de investitii, nuanteaza declaratiile lui Enache. „Decizia de a lista Continental a fost luata pentru ca firma sa poata atrage in continuare finantari si dupa exitul FRPP.“

     

    Inainte de listare insa, anul trecut, a in-ceput procesul de fuziune al societatilor care compun lantul hotelier. In aceasta saptamana vor avea loc Adunarile Generale ale Actionarilor care marcheaza ultima etapa a fuziunii.  Astfel, la jumatatea lunii martie, compania rezultata va fi inregistrata, urmand ca listarea sa aiba loc in perioada imediat urmatoare.

     

    „In prezent, purtam negocieri pentru selectarea consultantului in procesul de cotare“, spune Radu Enache. Prin urmare, inca nu s-au stabilit detaliile privind forma de intrare pe piata. Cea mai probabila modalitate este listarea simpla, urmata de o oferta publica secundara. „Momentul vanzarii pachetului detinut de FRPP va depinde de rezultatele listarii“, afirma Robert Luke, managing director al GED Capital Development, societatea care administreaza fondul de investitii.

     

    In conditiile  in care listarile de companii noi au lipsit aproape cu desavarsire in ultimii cinci ani, intrarea la cota bursei a Continental este asteptata cu bratele deschise. „Continental este un lant hotelier cunoscut, iar listarea societatii este binevenita si va ajuta piata“, considera Liviu Giugiumica, director general al companiei de brokeraj BRD Secsurities, parte a grupului BRD – Société Générale.

     

    Cat valoreaza insa Continental? „Valoarea o va arata piata dupa cotare“, spune Enache. Insa presedintele companiei adauga ca „nu va accepta un pret sub 50 de milioane de euro“. La un calcul simplu, GED ar putea incasa minim 10 milioane de euro din vanzarea actiunilor Continental, adica dublul sumei investite in sapte ani. Asta daca nu cumva pretul actiunilor va urca rapid dupa listare iar FRPP va obtine mult peste suma estimata initial.

     

    Ce va urma? Planurile de investitii ale companiei in perioada 2005-2008 prevad modernizarea sau construirea a 5 pana la 8 hoteluri. Dintre acestea, 3 vor functiona sub marca Ibis – detinuta de lantul hotelier international Accor, cu care Continental colaboreaza deja. Iar bursa poate fi folosita pentru atragerea de finantare, chiar daca presedintele firmei spune ca are o relatie foarte buna cu bancile.

     

    „S-ar putea sa gasim fezabila si posibilitatea de a emite obligatiuni, chiar in acest an, prin intermediul BVB“, afirma Enache. Mai mult decat atat, „in functie de evolutia la bursa, ne putem gandi si la o emisiune de actiuni“. Cei doi oameni implicati in consolidarea Continental sunt foarte optimisti in privinta evolutiei viitoare a societatii. „Cred ca este mare nevoie de companii de prestigiu din domeniul serviciilor la cota Bursei de Valori. Multi investitori institutionali straini au anumite categorii de firme in care investesc, iar turismul se numara printre domeniile solicitate“, este de parere Robert Luke.

     

    „Sunt convins ca am creat o companie pe care pot sa o mai imbunatatesc. Valoarea firmei se poate tripla in 5-6 ani“, crede Radu Enache. Cum va reactiona principalul actionar la ofertele de preluare care ar putea urma? In privinta unui potential „exit“ al familiei Enache din compania Continental, planurile nu sunt inca definite. „Nu ma interesea-za inca sa vand, dar sigur ca fiecare are un pret. Iesirea pe bursa are plusuri si minusuri. Vor fi multe prilejuri de reflectie“, spune el.

     

    In ecuatie ar putea intra si corporatia Accor. In momentul de fata, Continental detine un hotel Ibis in Bucuresti, langa Gara de Nord. In primavara vor mai fi deschise inca doua hoteluri sub aceasta marca, in Constanta si Bucuresti. Vor mai urma cate unul la Timisoara, Sibiu, Cluj-Napoca si, posibil, la Targu-Mures. Este insa posibil ca parteneriatul cu Accor sa nu se refere numai la administrarea hotelurilor construite de Continental. Astfel ca peste cativa ani am putea asista la prima investitie strategica in domeniul hotelier din Romania: preluarea primului lant hotelier romanesc de catre unul dintre cele mai mari lanturi hoteliere internationale.

     

    Vor mai fi insa si alte efecte daca FRPP va reusi un exit de succes. Multe fonduri de investitii care detin companii romanesti si au evitat pana acum Bursa de Valori din Bucuresti o vor lua din nou in calcul. Si nu este exclus ca din Cenusareasa finantelor romanesti (in urma cu doi – trei ani), Bursa sa se transforme in zana buna.

  • CE ESTE CONTINENTAL

    Lantul hotelier Continental este format din 12 hoteluri si are peste 1.000 de angajati. Anul trecut, acestea au generat o cifra de afaceri totala de 18,7 mil. euro, iar pentru anul acesta se preconizeaza obtinerea unei cifre de afaceri de 22-23 mil. euro.

     

    EXTINDERE: In acest an vor fi inaugurate doua noi hoteluri, sub brandul Ibis, unul in Bucuresti (in zona Izvor) si altul in Constanta.

     

    INVESTITII: In urmatorii ani, investitiile grupului vor depasi 20 de milioane de euro si se vor concretiza in constructia sau modernizarea unor hoteluri in mari orase, precum Timisoara, Cluj-Napoca sau Sibiu.

     

    MARCI: Hotelurile companiei se vor gasi sub doua „umbrele“: Continental – hoteluri de patru stele si Ibis (marca a grupului francez Accor) – hoteluri de trei stele.