BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Cat costa luxul

    Ideea de lux pare sa se fi democratizat in Romania ultimilor ani: un laptop sau o excursie in Tunisia sunt de asociat mai degraba cu clasa de mijloc decat cu elita. In realitate, piata luxului n-a facut decat sa se rafineze si sa se stratifice, ofertele destinate cu adevarat elitei definindu-se, la fel ca si in Occident, tocmai prin raritatea si caracterul lor exclusiv.

     

    Saptamana trecuta jurnalistii de la publicatiile auto erau invitati sa participe la prezentarea in Romania a noului model Porsche 911 Targa, proaspat lansat la Salonul Auto de la Paris din octombrie. Cateva ore mai tarziu avea sa fie organizat un eveniment cu mai putin public, in care bolidul de 355 de cai putere era prezentat in fata a aproximativ 80 de clienti fideli ai marcii si potentialilor cumparatori dintr-o baza de date restransa a Porsche.

     

    Asa-numitele VIP-cocteiluri sunt una dintre cele mai bune modalitati prin care importatorii de marci de lux incearca sa comunice direct cu publicul-tinta. „Un model de nisa intre coupé si cabriolet, un cabriolet de sticla“, descrie George Moisescu, brand manager al Porsche, modelul al carui pret trece de 100.000 de euro, fara niciun echipament optional. Aproape sigur, pretul platit de eventualul cumparator va fi sensibil mai mare, caci clientii masinilor de lux sunt dispusi sa cheltuie inca 30-40% pe elemente optionale, de la sisteme video complexe si pana la piele de o anumita culoare si consistenta.

     

    Brand manager-ul Porsche a observat in ultimii ani tendinta de a personaliza cat mai mult masina. El da exemplul unui Porsche 911 Turbo de 480 de cai putere, cel mai puternic model de serie al nemtilor (si cel mai scump, la un pret de baza de aproape 150.000 de euro), vandut anul acesta unui cumparator din Bucuresti care a dorit ca galbenul sa fie prezent peste tot in masina, de la culoarea caroseriei si a cusaturilor scaunelor din piele la pielea de pe schimbatorul de viteze. Posibilitatea de a trece masina printr-o baie de galben nu se regaseste in nicio oferta de optionale Porsche. Ea se realizeaza la cerere in cadrul unui departament special al Porsche din cadrul uzinei, numit „Exclusive“.

     

    VIP-cocteilul este o strategie de marketing la nivel global practicata si de alti producatori auto, ca Maserati, prezent cu un showroom pe Calea Dorobantilor din Capitala prin intermediul importatorului AutoItalia. „Fara sa incerci sa vinzi masina“, isi enunta scurt Mike Costache, country manager al Maserati, teoria privind cea mai buna metoda de vanzare. Afirmatia ascunde un adevar stiut de vanzatorii de autoturisme, si anume ca pe client trebuie sa-l faci sa simta ca este membru al unei categorii privilegiate, cei care au posibilitatea de a cumpara masina.

     

    Porsche, Maserati, Maybach sau Rolls-Royce, toate prezente cu showroom-uri in Bucuresti, sunt in aceste conditii o tinta predilecta pentru cei aflati in cautarea unei masini exclusiviste. Cu toate acestea, au ajuns sa se vanda tot mai bine chiar si marci care nu sunt prezente oficial pe piata: patru Aston Martin, sase Ferrari, cinci Lamborghini, adica masini cu un pret total de peste 2-3 milioane de euro, au fost inmatriculate in Romania in primele luni ale anului. Nici cei 17 clienti care si-au inmatriculat in acest an un model Bentley nu par a fi deranjati ca trebuie sa mearga, cel mai probabil, pana in Austria pentru service.

     

    Situatia s-ar putea schimba de anul viitor, cand Porsche Romania, importatorul grupului Volkswagen, va realiza si primul showroom pentru Bentley si Lamborghini. AutoItalia, reprezentantul pe piata locala al grupului Fiat, ar putea face la randul sau un pas important spre segmentul de lux, prin deschiderea showroom-ului Ferrari, potrivit unor informatii din piata auto.

    95 de masini de peste 100.000 de euro vandute in primele 9 luni

     

    CONSUMATORUL DE ELITA

    Exemplele de mai sus lumineaza bine caracteristicile notiunii de lux pentru consumatorul din Romania anului 2006: privilegiu, exclusivitate, excentricitate si mai ales o anumita marja de pret, care reflecta o putere de cumparare mult superioara mediei. Potrivit studiului sociologic Mozaic, dezvoltat de Geo Strategies/Experience, 13% din populatia Romaniei reprezinta patura superioara a societatii, cu venituri lunare de peste 250 de euro pe membru de familie. Din randul acesteia insa, doar 3%, adica 670.000 de persoane, reprezinta elita, cu educatie inalta, cariere bine cultivate, avere si influenta in societate. Avem de-a face, prin urmare, cu doua acceptiuni ale notiunii de lux, unul corespunzator aspiratiei de a accede la elita, celalalt specific elitei insesi.

     

    „La nivel general, «luxul de categoria a doua» este sa-ti permiti ceva ce in urma cu 10 ani nu-ti imaginai ca poti avea“, spune sociologul Mircea Kivu, directorul IMAS. „Fenomenul a luat amploare odata cu avalansele de oferte; usor-usor, oamenii au inteles ca nu e de negandit o vacanta in Spania daca se compara, ca pret, cu una la Poiana Brasov“, este exemplul dat de Kivu. In schimb, luxul elitei nu se raporteaza la propriul trecut, ci la prezentul altora, reiese din ceea ce spune sociologul Ionela Sufaru de la CURS: „Deja pentru romani luxul se raporteaza la scara mondiala si reprezinta acele bunuri rare si foarte scumpe, pe care si le poate permite un segment foarte mic din populatia globala“ – tehnologie de ultima generatie, masini de ultima generatie, dar si de epoca, obiecte de arta foarte valoroase.

     

    O a doua distinctie care trebuie facuta este cea intre luxul de exterior si luxul discret, acesta din urma specific elitei in sensul definit mai sus. In anii ’90, spune Mircea Kivu, „oamenii se gandeau mai intai sa-si cumpere o masina de lux si abia apoi isi faceau o casa de lux. Se cauta mai mult partea vizibila a luxului decat cea care conferea confort: nu era deloc un lucru rar ca in Balta Alba sa fie parcat un Mercedes ultimul tip“. Acum insa „ne indreptam catre un lux mai putin cu eticheta la vedere, pentru ca sunt oameni care investesc foarte mult intr-o casa, chiar daca e greu de ghicit din exterior ce ascund zidurile, fatada nefiind neaparat spectaculoasa“. Cu alte cuvinte, luxul astfel inteles il diferentiaza pe consumatorul de elita nu de restul societatii, prin marci ostentative, ci de ceilalti consumatori de elita, prin insemne subtile, majoritatea inaccesibile pentru perceptia altor grupuri sociale.

    3% din populatia Romaniei poate fi definit sociologic ca elita

     

    DEPARTE DE BERCENI

    Un apartament la 1,5-2 milioane de euro, vile la 3 sau chiar 5 milioane. Sunt preturi ce se regasesc in ofertele agentiilor imobiliare de top, dar nu in mod curent. In Bucuresti sunt 1.000-1.500 de locuinte incluse in segmentul de top al preturilor si dotarilor. Dintre acestea, cam 300-350 isi schimba anual proprietarul, crede Robert Teodorescu, directorul departamentului de vanzari rezidentiale al companiei imobiliare Regatta.

     

    Multi oameni din piata imobiliara spun totusi ca in Romania nu vorbim inca de o piata adevarata a resedintelor de lux decat poate prin prisma preturilor, nu si a dotarilor. „Apartamentele cu adevarat deosebite sunt raritati“, sustine Ionut Bordei, director de vanzari rezidentiale la Eurisko. Cele mai scumpe oferte de apartamente din Bucuresti sunt la 2.500-3.000 euro/mp, ajungand chiar, in cazul ofertelor deosebite, spre 4.000 de euro, dar aceste oferte sunt extrem de rare. Robert Teodorescu crede ca un nivel de 500.000 de euro poate fi considerat drept un pret mediu pentru apartamentele de top. Astfel incat cele 300-350 de tranzactii de vanzare pot cumula 150 de milioane de euro anual numai in Capitala.

     

    In ceea ce priveste dimensiunea, ofertele pot varia foarte mult. Desi, de multe ori, un astfel de apartament are suprafete de peste 200-250 mp, Ionut Bordei se fereste sa faca afirmatii „pe medie“. „Ca sa fie de lux, un apartament nu trebuie sa fie autocar“, spune el, insistand asupra faptului ca suprafetele pot diferi foarte mult. Potrivit specialistilor, principalele caracteristici ale unui apartament de lux sunt arhitectura deosebita, suprafetele largi, facilitatile, dotarile si finisajele, precum si confortul. Dar esential este amplasamentul. Degeaba faci un imobil cu dotari de ultima ora, arhitectura foarte reusita, spatii largi si tot ce trebuie, daca se gaseste in Berceni, spun dezvoltatorii. Atat in prezent, cat si pe viitor, zona rezidentiala de top va fi in partea de nord a Bucurestiului. „Orice oras are definita o zona rezidentiala de lux. In Bucuresti, este clar partea de nord“, sunt de parere analistii imobiliari.

     

    Ce va urma? „De la liftul panoramic la parchetul exotic“, rezuma Teodorescu de la Regatta asteptarile cumparatorilor de resedinte de lux. Acestia au cereri din ce in ce mai sofisticate, iar dezvoltatorii de imobile vor incerca sa le satisfaca. „Am inteles ca in Rusia e o noua nebunie: iti parchezi masina langa living. Locul de parcare este pe acelasi nivel cu apartamentul si este separat de living printr-un perete de sticla“, spune Teodorescu. Se pregatesc si pentru clientii romani astfel de idei? „Nu e exclus sa apara si la noi.“

    4.000 de euro pentru un metru patrat de apartament de lux in Bucuresti

     

    ESENTELE RARE

    Valoarea vanzarilor de mobila de lux nu este foarte mare raportata la nivelul intregii piete romanesti de mobila. Estimarile merg spre 15-20 de milioane de euro, dintre care mobilierul de birou reprezinta cam cinci milioane. „Este dificil de evaluat cine se incadreaza sau nu in acest segment. Pretul mare nu este singurul criteriu, fiindca multe magazine isi «supraevalueaza» oferta“, spune Claudia Chirilescu, concept business manager al Intro, o firma ce comercializeaza mobilier design, produs de companii precum Cappellini, Vitra, Swedese sau Tom Dixon.

     

    In mare, produsele de lux se impart in mobilier de lux design, mobilier de lux clasic sau cel care utilizeaza materiale scumpe (foita de aur, esente rare de lemn, piele exotica). In ceea ce priveste partea de design, „luxul vine din originalitate si din creativitate“, sustine Chirilescu. Clientii de mobilier de lux sunt in general pasionati de design, cunoscatori ai tendintelor din strainatate, aproape la fel ca in cazul cumparatorilor de imbracaminte produsa de designeri celebri. „Am adus furnizori noi, ceruti de clienti“, spune Camelia Sucu, managerul companiei Class.

     

    Cresterea pietei se datoreaza atat dezvoltarii imobiliare, cat si deschiderii unor showroom-uri care au largit accesul publicului catre astfel de produse. Cea mai noua prezenta pe piata e Premio, deschis de Mobexpert – primul magazin de mobilier de birou de lux din Capitala. Pentru primul an de activitate, Premio estimeaza vanzari de 2,5 mil. euro. Bogdan Staicu, reprezentant al Premio, apreciaza valoarea pietei de mobilier de birou de lux din Romania sub 5 mil. euro, adica mai putin de 10% din piata mobilierului de birou.

    5 mil. euro valoarea estimata a pietei mobilierului de birou de lux

     

    DESIGNUL CONTEAZA

    Pe piata locala, de lux sunt considerate celularele scumpe, care costa peste 1.500 de lei (aproximativ 450 de euro), pret determinat de tehnologie si de design. „Pentru utilizatorii din Romania, specificatiile tehnice ale unui telefon sunt destul de importante“, a spus Sorin Stoica, directorul executiv al grupului Dasimpex: „In general, telefoane de lux sunt cele care au sistem de operare Symbian, sunt 3G, au Bluetooth, GPRS, EDGE, permit extinderea memoriei prin carduri de memorie, au display-uri cu peste 265.000 de culori sau acces la Internet“. Designul este de asemenea important, la foarte mare cautare fiind telefoanele foarte subtiri. N-au aparut inca la noi telefoanele mobile cu diamante sau pietre pretioase.

     

    Tot in categoria telefoanelor de lux intra si telefoanele fashion, al caror punct forte este designul – Nokia 8800 sau colectia L’Amour a producatorului finlandez, ori recent intratul pe piata Samsung Serene (4.200 de lei), cu un design clamshell cu totul neobisnuit. „Cererea pentru produsele lucrate cu o atentie deosebita pentru fiecare detaliu si cu o valoare mare va creste in Romania in urmatorii ani“, crede Attila Der, director de marketing pentru Romania si Ungaria in cadrul Nokia. „Romanii percep telefoanele mobile ca pe o extensie a propriei personalitati si nu ii deranjeaza sa investeasca o suma mai mare intr-un astfel de echipament.“

     

    Conform retailerilor, cele mai vandute telefoane mobile din gama de lux in Romania sunt Nokia 8800 (3.500 de lei), Nokia E50, telefoanele Nokia din seria N, Samsung D900, Sony Ericsson K800 si Motorola V3i. Cifre care sa determine insa mai exact segmentul telefoanelor de lux lipsesc. Potrivit unor surse din piata, estimarea totala de vanzari pentru telefoanele mobile in 2006 oscileaza in jur de patru milioane de terminale in toata tara, ceea ce inseamna o piata de cel putin 60 de milioane de euro, la un pret mediu de 150 de euro al unui telefon.

    1.200 de euro cel mai scump celular disponibil pe piata locala

     

    BUSINESS SAU FASHION?
    Piata IT din Romania este orientata catre pret, admite Catalin Butolo, directorul de marketing al grupului Ultra Pro Computers. „Asa se face ca vanzarile de produse de lux nu au inregistrat anul acesta cresteri valorice spectaculoase, insa din punctul de vedere al volumului este vorba de o dublare fata de anul trecut“, spune Butolo.

     

    Constatarea se aplica si laptop-urilor, a caror piata este estimata anul acesta la aproximativ 10 mil. euro. „Notebook-urile au fost asociate cu notiunea de lux inca de la bun inceput, insa au intrat in gama produselor uzuale, pe masura ce preturile au scazut“, afirma Catalin Patrasescu, managing partner in cadrul companiei SmartPoint. Asa incat segmentul de lux din piata laptop-urilor nu poate reprezenta mai mult de 10% din totalul pietei. „In ceea ce ne priveste, 20% din vanzarile de laptop-uri se datoreaza produselor de peste 1.000 de euro“, spune Butolo.

     

    „Motorul de crestere in acest segment sunt oamenii de afaceri in cautare permanenta de echipamente care sa le ofere mobilitate“, apreciaza Patrasescu. In principiu, utilizatorii se impart in trei categorii: business, fashion si „technology addicts“. Prima categorie se orienteaza spre laptop-urile care ofera mobilitate si functii de business. Cea de-a doua cumpara un laptop prin prisma designului, care trebuie sa fie cat mai elegant si sa se potriveasca stilului de viata al utilizatorului. „Technology addicts“ sunt cei ce vor ca laptop-ul lor sa aiba o configuratie puternica si cele mai noi tehnologii.

     

    Deocamdata, cele mai scumpe laptop-uri de pe piata se situeaza undeva spre 5.000 de euro. In septembrie au fost aduse in tara cinci modele Dell XPS M2010, la aproape 5.000 de euro – in principiu niste notebook-uri de business, potrivite insa si pentru divertisment. Toate s-au vandut imediat.

    10% ponderea segmentului de lux din piata laptop-urilor

     

    LUX CU TAXE (INCA)

    Plasmele au fost si raman considerate echipamente de lux, in virtutea pretului foarte ridicat al tehnologiei lor. Designul, in general foarte elegant, si diagonala mare contribuie la imaginea de produs de lux a plasmelor. Anul acesta vanzarile de televizoare cu plasma in Romania se vor cifra la aproximativ 10 milioane de euro, conform estimarilor din piata, respectiv in jur de 9.800 de unitati. Cresterea de 350% fata de anul trecut include insa si vanzarile de proiectoare. Explicatia ar fi faptul ca, spre deosebire de alti ani, 2006 s-a remarcat prin vanzarile foarte mari de plasme in extrasezon, prin perspectiva Campionatului Mondial de Fotbal.

     

    Pe de alta parte, cresterea pietei s-a datorat si faptului ca preturile plasmelor au mai scazut. In ultimele sase luni, televizoarele cu plasma s-au ieftinit cu aproximativ 15-20%. „Companiile de retail se tem ca eliminarea taxei de 42% la importul de plasme in 2007 ar putea duce la scaderea vanzarilor in perioada sarbatorilor“, a explicat Dana Iorga, director de operatiuni al importatorului IT&S. In perspectiva, specialistii din domeniu considera ca eliminarea taxei de 42% va conduce la o triplare a pietei plasmelor si LCD-urilor, per total, in conditiile in care pretul acestor echipamente ar putea sa scada cu pana la jumatate.

     

    In functie de brand, diagonala sau performanta, pretul unei plasme poate incepe de la 3.000 de lei (900 de euro) si ajunge pana la 50.000 de lei (15.000 de euro) si chiar mai mult. Cele mai scumpe sunt plasmele HDTV (High Definition TV), care costa in jur de 17.000 de euro.

     

    La asemenea preturi, intrebarea care se ridica este cine sunt clientii dispusi sa scoata atatia bani din buzunar. Majoritatea producatorilor si retailerilor sunt de acord ca este vorba de oameni de afaceri sau persoane publice importante, pentru care 15.000 de euro reprezinta un procent nesemnificativ din valoarea casei in care locuiesc. „Clientii se impart in doua categorii: cei ce stiu ce vor si comanda un anumit produs (10-20% dintre clienti) si cei care se hotarasc in functie de oferta (aproximativ 80%)“, considera un oficial al retailerului Altex. Cumparatorii sunt insa si companii care au nevoie de plasme pentru a dota sali de conferinte, hoteluri sau expozitii.

    10 mil. euro valoarea plasmelor vandute in acest an

     

    VARA SANIE, IARNA HAWAII

    Concetatenii nostri au inceput sa prinda gustul destinatiilor indepartate sau exotice, gen Tokio, Hong Kong sau Johannesburg, iar agentiile de turism au descoperit nisa pachetelor de lux, o piata estimata de Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) la 30 de milioane de euro pe an. „Fata de anul trecut, piata produselor turistice de lux a crescut cu 30%. Exista foarte multe persoane care migreaza spre turismul de lux, pe masura ce veniturile le-au crescut“, estimeaza Ondina Dobriban, director de programe turistice la agentia Paralela 45.

     

    Pretul unui pachet de lux incepe de la 1.500 de euro si poate ajunge chiar si la zeci sau sute de mii de euro, in functie de ceea ce isi doreste clientul. „Daca zborul se face cu avion privat, atunci in mod evident doar aceasta componenta ajunge la 70.000-100.000 de euro, la care se adauga restul de servicii“, explica Dragos Serban, presedintele agentiei Dedanis Travel.

     

    Iar obiceiurile iubitorilor de lux incep sa semene cu cele ale clientilor de pe pietele mai mature, unde rezervarile se fac chiar si cu sase luni inainte. „Am avut un client care locuieste in Germania si a venit sa solicite o rezervare in august pentru decembrie. Ii era frica sa nu fie prea tarziu“, isi aminteste reprezentantul Paralela 45. In 2006, agentia a vandut 300 de pachete turistice de lux.

     

    Reprezentantii ANAT spun ca destinatiile de lux cele mai solicitate sunt insulele exotice din Oceanul Indian (Seychelles, Mauritius, Maldive) si croazierele oceanice. Dubai, Caraibe (Barbados, Jamaica, Antile, Grand Cayman), SUA (Hawaii, Florida) sau Mexic (Cancun). „Anul acesta am vandut cateva zeci de pachete pentru insulele Maldive“, spune Jeni Costea, presedinte Ultramarine Travel, care spune ca in 2006 o suta de clienti au solicitat pachete de lux. „Nu sunt pachete de servicii care sa se repete. Acestea sunt realizate la solicitarea fiecarui client, in zone diferite“, spune Nicolae Demetriade, presedintele Happy Tour, estimand ca turismul de lux a contribuit cu 3% la cifra de afaceri a agentiei.

     

    Cat despre viitor, majoritatea operatorilor sunt optimisti, avand in vedere ca turismul de lux este inca in faza de inceput. „Pe piete stabile, cresterile sunt de la 8-10% pe an. In Romania vor fi cu siguranta mult mai mari“, rezuma presedintele Dedanis Travel.

    1.500 de euro pretul de pornire al unui pachet turistic de lux

     

    LA MaNA CLIENTULUI

    Orologeria a fost unul dintre segmentele cu cea mai rapida crestere de pe piata interna a luxului: Romania a urcat anul acesta pe locul al doilea in topul importatorilor de ceasuri elvetiene printre tarile din Europa Centrala si de Est, dupa Polonia, cu achizitii de cca. 10 mil. euro (la valoarea de baza).

     

    Cellini, unul dintre retailerii de marci de ceasuri de lux din Romania, estimeaza o crestere de 70% a vanzarilor pentru 2006, pana la 4 mil. euro, in vreme ce Helvetansa prevede vanzari de peste 4 mil. euro, iar Galt Orologerie Elvetiana ar urma sa ajunga la 2,5 mil. euro. Cel mai scump ceas vandut anul acesta de Helvetansa a fost modelul Equation du temps Jules Audemars de la Audemars Piguet, pentru 80.000 de euro, iar la Cellini – un model Breguet de peste 100.000 de euro.

     

    „Am observat un ritm rapid de crestere in ultimii doi ani, mai ales pentru marcile de ceasuri al caror pret depaseste 5.000 de euro“, spune Ion Schiau, de la Chronotime International, distribuitor de marci orologere si partener Cellini. „Romanii au inceput sa cumpere tot mai mult de acasa, nu numai de la Viena sau Paris, ca in anii trecuti, stimulati probabil de faptul ca un ceas e un status symbol mai sofisticat si mai discret decat o casa sau o masina.“ Helvetansa a observat anul acesta o crestere cu 30% a cererii pentru ceasurile mai scumpe de 10.000 de euro, in vreme ce la Galt s-au vandut bine ceasurile intre 14.000 si 30.000 de euro.

     

    Printre marcile nou introduse anul acesta pe piata romaneasca se numara Parmigiani Fleurier (Cellini), cu preturi pana la 30.000 de euro, Tag Heuer (pana la 8.500 de euro) si Raymond Weil (pana la 10.000 de euro). In ceea ce priveste bijuteriile, debutul anului in Romania ii apartine lui Léon Hatot (la Cellini), o marca pentru care preturile merg pana la 300.000 de euro. Pentru comparatie, in reteaua Micri Gold, cel mai scump este un ceas Chopard de 25.000 de euro. Micri Gold distribuie in Romania marci de ceasuri si bijuterii precum Bvlgari, Chopard, Damiani si Gianni Lazzaro. Cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la 1,28 mil. euro in 2005. Potrivit reprezentantilor companiei, pentru o perioada de varf de sezon, cum este cea a sarbatorilor de iarna, un client ajunge sa cheltuiasca pana la circa  2.000 de euro pe bijuterii.

    30% cresterea cererii pentru ceasuri  de peste 10.000 de euro

     

    CARE TURISM DE SHOPPING?

    In trecutul foarte apropiat, cunoscatorii preferau sa mearga la cumparaturi la Milano sau Paris pentru a-si reinnoi garderoba din cauza lipsei brandurilor de lux de pe piata romaneasca. Recent insa, tot mai multe nume mari din fashion promit sa deschida magazine si in Bucuresti. Cea mai recenta aparitie este Versace, inaugurat luna trecuta. Magazinul Versace JC aduce gama Jeans Couture si linia sport a brandului Versace. Managerul magazinului, Ghergana Diaconu, afirma ca investitia initiala in magazin a fost de 300.000 de euro, iar in contractul incheiat cu casa Versace s-a stabilit un plafon lunar de vanzari de 70.000 de euro.   

     

    In cazul brandului Escada, prezent de doi ani in Romania, vanzarile estimate pentru anul in curs sunt de aproximativ 550.000 de euro, conform spuselor proprietarei Escada Margaretha Ley, Tefyde Galea. Un client cheltuieste aici in medie 2.000 de euro cand in vitrina apar noutati, adica aproximativ o data pe luna, cand oferta se actualizeaza cu piese din noua colectie. La Hugo Boss, brand prezent de trei ani in Bucuresti, vanzarile au crescut cu 30% fata de anul 2005, iar veniturile calculate pana la jumatatea anului in curs au fost de 450.000 de euro, potrivit directorului financiar Miruna Moscu.

     

    Nu mai e nevoie de calatorii cu avionul nici pentru o pereche de pantofi de lux. Bogdan Nistor, purchasing manager al Mega Vision, compania care a deschis magazinul de incaltaminte Exquisit, spune ca in octombrie au vandut mai mult decat in primele trei luni ale anului la un loc. „Vom avea parte de o crestere anuala aproximata la 50%, pornind de la o cifra de afaceri de cca. 500.000 de euro“, afirma Nistor. Baza de date, formata din persoane care au cumparat de cel putin doua ori din magazin, este de peste 300 de persoane. Un top al produselor preferate depinde de cumparatori. „Daca e o doamna, in general va cauta ceva mai «fashionable»: Sergio Rossi, Marc Jacobs, Vicini, Kenzo. Barbatii sigur cauta mai mult stilul clasic: Church’s, Fratelli Rossetti, Santoni“, spune Nistor.  

     

    Iar oferta de produse de lux creste. Surse din piata spun ca si Louis Vuitton ar prospecta piata pentru deschiderea unui magazin propriu, unde sa-si desfaca faimoasele genti. Se pare ca francezii sunt interesati de un amplasament din centrul vechi al Capitalei. Firma va intra direct pe piata, nu in regimul de franciza preferat pana acum de brandurile de lux prezente in Bucuresti.

    1.000-2.000 de euro media cheltuielilor la o vizita intr-un magazin de fashion

     

    CREMA CREMEI

    Conform unui studiu Euromonitor, vanzarile pe piata interna de cosmetice si parfumuri au atins 564 mil. euro in 2005, din care ponderea produselor de lux este in jur de 20-25%. „Un produs cosmetic de lux este un produs care contine ingrediente speciale, naturale, foarte greu de dobandit si de integrat intr-o tehnologie performanta“, spune Daniela Coman, director de vanzari pentru produse selective la Sarantis Romania, care anul trecut a avut o cifra de afaceri de 28,3 mil. euro. 

     

    In cazul cremelor si produselor de ingrijire premium, cel mai mare succes il au produsele antiimbatranire si cele care promit infrumusetarea instantanee. La Prairie a lansat Skin Caviar Luxe Cream in 2002, vedeta colectiei fiind Skin Caviar Luxe Cream, 2.020 de lei pentru 100 ml. Estée Lauder a adus in decembrie anul trecut pachetul de ingrijire a tenului Re-Nutriv Re-Creation. Marina Saon, country manager al Estée Lauder Romania, spune ca Re-Creation costa o mie de euro si se vinde exclusiv in magazinul firmei din Calea Victoriei. „Pana acum s-au vandut 20 de creme si exista persoane care au achizitionat deja al doilea pachet. Sunt clienti care cheltuie pana la 3.000 de euro pentru produse cosmetice de lux in fiecare luna“, afirma Saon. Anul trecut sell-out-ul net din magazinul de pe Calea Victoriei a fost de 500.000 de euro.

     

    Cat despre parfumuri, vedete sunt tot cele frantuzesti, care detin suprematia si la nivel mondial. Cele mai bine vandute branduri frantuzesti sunt Dior, cu 56% din vanzarile din 2005 ale Prestige Parfum, distribuitorul din Romania, si Guerlain, cu 16% din vanzari. Prestige Parfum a avut vanzari de 2,36 milioane de euro in 2005.

    20 de creme de 1.000 de euro au fost vandute in ultimul an

  • Lux pe roti

    MARCA

    Inmatriculari

     

    2005

     2006

    ASTON MARTIN

    1

    4

    BENTLEY

    14

    17

    FERRARI

    5

    6

    LAMBORGHINI

    5

    5

    MAYBACH

    1

    2

    ROLLS ROYCE

    1

    2

     

  • STEPHEN COVEY: Cautam manageri cu suflet

    Viitorul nu va mai fi al managerilor scortosi. IQ-ul trece incet, dar sigur, pe locul secund, alaturi de experienta profesionala, iar cheia afacerilor va sta in calitatile umane ale celor ce le conduc. Stephen Covey crede ca adevaratul lider este cel care stie sa-i serveasca pe ceilalti.

     

    Leadership-ul este o combinatie de strategie si caracter. „Poate lipsi strategia din schema, dar caracterul niciodata. Experienta emotionala este absolut obligatorie pentru leadership, astfel ca liderii de maine trebuie sa combine capacitatile analitice (IQ) cu cele emotionale“, a spus Stephen Covey, in cadrul primei conferinte  de leadership din Romania, organizata saptamana trecuta de Ziarul Financiar in parteneriat cu Human Capital Solutions.

     

    Teoria lui Stephen Covey, o autoritate mondiala in domeniul training-ului si al dezvoltarii de leadership, este ca un om poate avea autoritate formala datorita pozitiei pe care o ocupa, dar nu va avea si autoritate morala daca nu isi construieste viata si deciziile pe principii, daca nu este el insusi un om cu principii. Cheia succesului, spune Covey, este alinierea comportamentelor la principii, iar esenta leadership-ului este tocmai autoritatea morala. Pentru ca o afacere de succes e rezultatul muncii in echipa, iar a fi un bun manager inseamna deci sa stii sa formezi si sa mentii o echipa.  Studiile au demostrat ca  multe afaceri au lacatul pus din cauza ca managerii nu au gasit „omul potrivit la locul potrivit“. Cu alte cuvinte, evaluatorii nu-si fac temele. „Nu sunt pregatiti pentru aceasta sarcina de evaluare a unui manager de top. Ei se uita doar in CV-ul angajatului, fara sa se gandeasca daca i se potriveste sau nu jobul oferit“, crede Covey.

     

    Potrivit consultantului american, inteligenta emotionala a devenit un criteriu de baza in selectarea personalului, iar combinatia de inteligenta emotionala, experienta profesionala acumulata si IQ ofera optimul in materie de calitati ale managerului. Covey sustine ca multe persoane cu un IQ ridicat ajung sa fie depasite pe plan personal si profesional de altele cu un coeficient mai mic, dar cu abilitati evidente de comunicare. Intr-o companie, managerul este acea persoana ce are ca atributii planificarea, organizarea si controlul fortei de munca si care ar trebui sa fie capabil sa motiveze angajatii. Prin urmare, liderul trebuie sa fie un vizionar, un mentor, sa se dedice nevoilor celor din jur, sa-i inspire. Conform teoriei celor patru L – „Live. Love. Learn. Leave a legacy“ – a lui Covey, leadership inseamna „viziune pentru minte, pasiune pentru inima, disciplina pentru corp si constiinta pentru spirit“. „Viziunea, disciplina si pasiunea guvernate de constiinta schimba lumea in bine“, si-a rezumat discursul profesorul  Covey.

     

    Stephen Covey este autorul unuia din cele mai influente ghiduri pentru obtinerea succesului personal si profesional – „The 7 Habits of Highly Effective People“ (Eficienta in 7 trepte), aparuta in 1989 si considerata una din cele mai influente carti de management ale secolului XX.

  • Profil de lider

    Ce cred romanii ca ar trebui sa aiba un bun lider? Compania de cercetare GfK a facut in octombrie un sondaj la care au raspuns 561 de persoane cu studii medii si superioare din mediul urban, plus 122 dintre participantii la prima conferinta de leadership din Romania, care ocupa pozitii de middle si top management.

    • 41% dintre respondentii din prima categorie considera ca un bun lider trebuie sa fie corect, cinstit si intelegator, in timp ce mai mult de jumatate (53%) dintre cei din a doua categorie spun ca un lider trebuie sa fie, in primul rand, un bun organizator. Ambele categorii au fost de acord, in proportie de 37 la suta, ca o capacitate de relationare foarte buna este calitatea de baza.
    • Cand a venit vorba sa enumere trei lideri reprezentativi la nivel national, primul esantion i-a plasat in top pe Ion Tiriac (34%), George Becali (33%) si Irinel Columbeanu (9%). Participantii la conferinta au optat tot pentru Tiriac (40%), diferentele aparand pentru locurile urmatoare – Dinu Patriciu (16%), respectiv Monica Tatoiu si George Copos.

  • Si cafeneaua poate fi low-cost

    O companie sibiana incearca acum sa impuna conceptul „o cafea pentru fiecare buzunar“, avand in plan o retea de nu mai putin de 20 de puncte de vanzare pana la finele lui 2007.

     

    Intr-o zi de marti, la vremea amiezii, nu ai unde sa arunci un ac in cafeneaua Redal, plasata intr-un cartier marginas al Sibiului. Cele 30 de locuri de la mese sunt toate ocupate de tineri, adica exact genul de clienti vizati de cafenelele Redal. Intr-un oras ca Sibiul, care tinde sa devina centru universitar, sunt multi tineri care „au nevoie de o alternativa la baruri“, spune Ciprian Aldea, director de marketing la Redal. In plus, acest tip de clienti sunt cei care nu-si pot permite sa frecventeze o cafenea la moda. Este vorba, de fapt, de un concept hibrid, explica oficialii companiei – o combinatie intre cafenea, cofetarie, patiserie si gelaterie. Punctul comun este ideea de a atrage si clienti cu buzunare mai subtiri decat cei ce prefera cafenelele plasate in zone centrale.

     

    Partenerii de afaceri si furnizorii nu au fost insa prea increzatori in succesul unei cafenele deschise intr-un cartier marginas al orasului. Totusi, dupa ce primul local a fost deschis in urma cu nici patru luni, inca doua si-au primit deja clientii: unul la Medias si altul in centrul comercial Promenada din parcul de retail de la Selimbar, Sibiu. Iar ritmul deschiderilor va continua „pe cat de alert o va permite gasirea amplasamentelor“, precizeaza oficialul firmei. Tinta propusa este de 20 de cafenele pana la sfarsitul anului viitor, urmand ca in circa doi ani, „dupa ce va dobandi suficienta forta“, conceptul sa fie francizat.

     

    Din 2007, reteaua se va extinde si in afara judetului Sibiu, cea mai cautata calitate a viitoarelor amplasamente fiind „suprafata vitrata“, adica un spatiu care sa aiba cel putin un perete de sticla. Marimea unei cafenele din aceasta retea variaza intre 120 si 150 de metri patrati, in functie de trafic si de zona, iar investitia minima se plaseaza in jurul valorii de 40.000 de euro, suma care nu include chiria sau pretul platit pentru cumpararea spatiului.

     

    O astfel de investitie este considerata mica de Christian Macedonschi, presedinte al Trus HoReCa Services, companie de consultanta in domeniul cafenelelor si importator de echipamente si de cafea. Conform acestuia, investitia standard intr-o cafenea care are si o vitrina frigorifica pentru prajituri si, eventual, o mica bucatarie „este in medie de 70.000 de euro, dar poate urca si la 100.000 de euro, in functie de dotari, de amplasare, precum si de echipamentele alese“. Macedonschi adauga insa ca investitorii sibieni au „sanse mari de reusita pe termen mediu spre scurt“, daca amplaseaza o cafenea in inima unui cartier si ofera o cafea de calitate la pret rezonabil.

     

    Or, la Redal, oferta de preturi a fost construita plecand de la conceptul „o prajitura si un suc cu cinci lei“, in timp ce gama de cafele are preturi cuprinse intre trei si patru lei. Spre comparatie, o cafea costa de la patru lei in sus la Turabo, lant care are acum opt cafenele si care vrea sa mai deschida inca zece in anul ce vine, dintre care cinci vor fi inaugurate in Capitala, patru in provincie si una in afara granitelor tarii. Pietele analizate pentru extinderea peste hotare sunt capitalele Cehiei si Poloniei, dar „cu certitudine in tara vom avea o cafenea la Mamaia si una la Cluj“, sustine Tudor Dragomir Niculescu, director general al Turabo.

     

    In opinia acestuia, cafenelele low-cost vor avea de infruntat „multele cafenele deja prezente pe piata“ si care incearca sa se pozitioneze „cat mai high“, deoarece clientul „prefera sa scoata un ban in plus din buzunar, dar sa-i placa mai mult nu doar cafeaua, ci si locul“. Motiv pentru care investitiile intr-un Turabo variaza intre 120.000-150.000 de euro, ceea ce ar insemna ca pana la sfarsitul anului viitor investitiile totale ar ajunge la 1,5 milioane de euro.

     

    Nu doar concurenta dintre cafenele, cu produsele si ambianta pe care le ofera, este pragul de incercare al unui investitor. Noile cafenele trebuie sa se mai lupte si cu lipsa obisnuintei oamenilor de a merge la o cafea in oras, crede Niculescu. Pentru ca, dupa cum recunosc si reprezentantii Redal, studiile arata ca romanii „sunt pe ultimul loc in Europa la consumul de cafea in oras“.

     

    Si chiar daca Redal tinteste catre zone neacoperite inca de alti concurenti, „daca le va merge bine, cu siguranta ca in trei-patru luni vor fi urmati de alti doi-trei“, apreciaza Niculescu. Nici concurenta nu este insa obligatoriu un ghimpe in coasta, precizeaza reprezentantul Turabo. Pana acum, cifra de afaceri a companiei pe care o conduce a crescut de la un an la altul, pentru anul in curs fiind previzionate afaceri de trei milioane de euro.

     

    La Redal, cresterea cifrei de afaceri pentru anul in curs este estimata la circa 50%, in conditiile in care vanzarile din 2005 au depasit 1,7 milioane de euro, conform informatiilor de la Ministerul Finantelor. Compania a fost infiintata in 1991, ca producator si distribuitor de produse de panificatie si patiserie. Reteaua de cafenele este o dezvoltare fireasca a afacerii, pentru ca in aceste localuri pot fi vandute prajiturile si produsele de patiserie fabricate de companie. Intr-unul din localuri se vinde si paine, spune repre-zentantul firmei. Iar reteaua de cafenele este intr-adevar un debuseu pentru vanzarea produselor firmei: peste 60% din prajituri sunt vandute pentru acasa, in timp ce cafeaua se consuma mai mult pe loc: doar 15% din vanzari sunt „la pachet“.

     

    Pe reteta vanzarii de cafea si sandvisuri la pachet mizeaza si retelele Snack Attack si Gregory’s, motiv pentru care zonele preferate sunt cele „cu concentrari de birouri, zone centrale cu trafic intens si noduri de transport“, spune Cristian Mesaros, directorul general al Gregory’s Romania. Reteaua este formata acum din zece bistrouri sub marcile Gregory’s (specializata in sandvisuri, salate si patiserie) si Coffeeright (specializata in cafele). Anul 2007 va aduce, conform planurilor companiei, cinci noi localuri, dintre care unul in sistem de franciza, acesta fiind si primul pas de extindere prin sistem de francizati.

     

    Peisajul cafenelelor se aglomereaza, dar nu numai ca efect al intentiei companiilor prezente deja pe piata de a obtine amplasamente cat mai bune. La jumatatea anului, si Catalin Mahu, proprietarul lantului de restaurante La Mama, a intrat pe piata cafenelelor, prin deschiderea unui local in Bucuresti, sub numele de Cafepedia. El si-a exprimat intentia de a mai deschide inca cel putin patru-cinci cafenele, dintre care una pana la finele acestui an.

     

    La „bal“ si-au anuntat, insa, prezenta si nume mari. Starbucks, cea mai mare retea din lume, cu peste 10.000 de unitati in 35 de tari si venituri de 6,4 miliarde de dolari in 2005, si-a anuntat intrarea in Romania in urmatoarea perioada. Un alt nume international, Gloria Jean’s Coffees, un lant american intrat pe piata in 2004, prin spatii inaugurate in cadrul mall-urilor, si-a declarat intentia de a deschide, pe termen lung, 20-30 de cafenele.

     

    Cu toate acestea, ramane loc destul pe piata, spune Cristian Mesaros – lucru cu care este de acord si reprezentantul Turabo. El estimeaza ca numarul de cafenele ajunge, numai la nivelul Capitalei, la cateva sute. Dintre acestea insa, „cele ce au un cuvant de spus nu sunt mai multe de 20“, apreciaza Niculescu. In provincie, in schimb, situatia este cu totul alta, mai ales din cauza puterii mai scazute de cumparare.

     

    Lanturile de cafenele nu ignora totusi nici piata din afara Bucurestiului. Cu atat mai mult cu cat iau nastere noi retele – cum este Redal -, iar numele deja prezente se afla in plin elan de ocupare a pozitiilor-cheie. Si aceasta pentru ca, pe spatii, cafenelele nu se lupta doar intre ele, ci si cu alte forme de retail, de la magazinele de imbracaminte si incaltaminte si pana la sucursalele bancilor. „In centrul orasului (Sibiu – n.r.), proprietarii de spatii prefera sa aiba drept chiriasi bancile in loc de cafenele“, spune reprezentantul Redal.

     

    Prin urmare, spatiile din afara zonelor centrale sunt vizate ca o buna optiune de catre chiriasii care nu pot ridica pretentii la acestea. S-ar putea dovedi chiar o strategie castigatoare – necesara insa in tot cazul, asa cum s-a dovedit de ceva vreme si in cazul bancilor. Asa ca n-ar fi de mirare ca in viitorul apropiat, si la periferia oraselor chiriasii sa se dueleze pe spatii.

  • Cu tot cu inghetata

    Compania Redal, infiintata in 1991, a debutat cu productia si distributia de produse de panificatie si patiserie, iar recent si-a completat operatiunile prin deschiderea de cafenele.

     

    CONCEPT: Plecand de la conceptul „o cafea pentru orice buzunar“, sub umbrela Redal s-au deschis pana acum trei cafenele, care sunt un hibrid intre cafenea, cofetarie, patiserie si gelaterie.

     

    GRUP: Afacerea Redal apartine familiei sibiene Aldea, care mai are in proprietate o retea de opt supermarketuri sub sigla Alcomsib.

     

    PLANURI: Din 2007, reteaua sibiana de cafenele va depasi granitele judetului Sibiu, pana la sfarsitul anului viitor fiind planificate circa 17 inaugurari.

     

    FRANCIZARE: In doi ani, estimeaza proprietarii afacerii, conceptul va fi suficient de puternic pentru a putea fi francizat.

  • Cat e cafeaua?

    Noua retea de cafenele mizeaza pe un format low-cost. Diferenta de preturi fata de ceea ce ofera alte lanturi ajunge in unele cazuri importanta.

     

    REDAL: Pretul unei cafele variaza in localurile retelei intre trei si patru lei.

     

    TURABO: In provincie, preturile de plecare ale produselor pe baza de cafea sunt de 4-4,8 lei, in timp ce in Capitala cel mai mic pret este de 5,2 lei.

     

    COFFEERIGHT: Plaja de preturi la cafele variaza intre 3,4 lei pentru un espresso si 7 lei o mocha amaretto mare sau 7,2 lei un frozito caramel mare.

  • BANCI: Carpatica creste de nu se mai opreste. Si tot nu se vinde

    Cu 220 de sucursale, cate vrea sa aiba pana la finele anului, Banca Carpatica incheie etapa de extindere agresiva. In 2007 accentul se va pune mai mult pe consolidare, daca e sa-l credem pe actionarul principal Ilie Carabulea, care sustine in continuare ca nu vrea sa-si vanda banca.


    Fara a se lansa in epitete stralucitoare, dar vorbind cu pasiune, Ilie Carabulea spune ca din punctul de vedere al acoperirii teritoriale, Banca Comerciala Carpatica, la care este actionar majoritar, sta „confortabil“. In planul pentru acest an mai sunt de bifat inca 10 unitati noi, iar dupa acest sprint, faza de extindere poate fi considerata incheiata, sustine Carabulea.


    Odata aceasta faza depasita, urmeaza una si mai grea, cea a consolidarii, absolut necesara pentru o banca mica romaneasca aflata cu mai putin de 1% cota de piata in lupta cu un sistem bancar dominat de nume grele internationale. In discutia cu BUSINESS Magazin, omul de afaceri sibian mentioneaza problema fortei de munca printre punctele nevralgice asupra carora trebuie lucrat pentru a face banca mai eficienta. Nemultumirea lui tine, pe de o parte, de „neputinta angajatilor de a gasi solutii pentru sarcinile de serviciu pe care le primesc“, iar pe de alta parte de dorinta acestora de a avea un loc de munca „mai linistit“.


    Carpatica intra, in acest fel, in liga altor jucatori ce, intr-o forma sau alta, au trecut deja prin consolidari, eficientizari sau restructurari de personal. Libra Bank, o alta banca de talie mica, a trecut anul acesta printr-o perioada de consolidare, dupa ce in 2005 a investit in expansiune si adoptarea unei noi imagini. La capitolul personal, Bancpost a bifat un proces de restructurare, ce a costat banca peste 12 milioane de euro. La fel de adevarat insa, cea mai mare parte a bancilor sunt inca intr-o faza de expansiune, atat in privinta retelelor cat si a portofoliilor de produse. 


    Concurenta unor jucatori ce au in spate nume mari straine – si, pe masura, surse de finantare cu care acestia isi pot creste afacerea – este un alt aspect adus in discutie de omul de afaceri. Pentru a compensa imprumuturile in conditii preferentiale de care competitorii sai beneficiaza de la bancile-mama, Banca Carpatica atrage surse de finantare atat de pe piata interna, cat si de pe piata externa. La finele saptamanii trecute, spre exemplu, banca a contractat un imprumut de 10 milioane de euro de la Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BSTDB), pe o perioada de patru ani, destinat creditarii intreprinderilor mici si mijlocii.

     

    In plus, banca mai dispune si de o finantare de circa 20 de milioane de dolari de la Banca Mondiala pentru o perioada de 15 ani, iar in timp s-a mai imprumutat si de la alte institutii internationale, cum ar fi Kreditanstalt für Wiederaufbau (KFW). Tot pentru a-si finanta dezvoltarea, banca a vandut pe piata de capital, la jumatatea anului, obligatiuni cu scadenta la trei luni (scadenta primului cupon fiind pe 27 noiembrie) in valoare de 10,3 milioane de euro. Carpatica este, pe de alta parte, una dintre bancile ce a ridicat si dobanzile la depozite mult peste media pietei (peste 8% la depozitele in lei pe trei luni) pentru a-si acoperi, si pe aceasta cale, necesarul de fonduri pentru creditare.


    Intr-o a doua operatiune de finantare de pe piata de capital, dupa emisiunea de obligatiuni din iunie, Carpatica vrea sa stranga in prima luna a anului viitor de la actionari alte 10 milioane de euro, printr-o majorare de capital. Actiunile bancii sunt listate la Bursa, insa in ultima perioada lichiditatea a fost redusa. La un pret de 0,595 lei/actiune (cat era la jumatatea saptamanii trecute), capitalizarea bursiera a bancii este de 688,6 milioane de lei (197,3 milioane de euro).


    Decizia privind aceasta majorare de capital, aprobata in urma cu doua saptamani, nu a venit neaparat pentru ca ar fi fost „o necesitate stringenta, ci mai degraba pentru a dovedi ca banca e viabila“. Viabilitate pe care el spune ca o dovedesc marjele de profit „multumitoare“, chiar daca, asemenea tuturor bancilor ce au apasat anul acesta pedala extinderii, si bancherii din Sibiu au simtit costurile in bilant. „Dezvoltarea noastra s-a produs cu costuri mari“, spune el, referindu-se la faptul ca banca a ajuns a sasea din tara ca marime a retelei de sucursale. Activele Carpatica au crescut la nivelul lunii septembrie cu 41% fata de decembrie 2005, ajungand la 1,3 miliarde de lei (371 de milioane de euro).


    In privinta rezultatelor financiare, dupa primele noua luni ale anului, banca a obtinut un profit net de 16,1 milioane de lei (4,6 milioane de euro), cu 24,4% mai mare fata de luna septembrie 2005. In aceeasi perioada a anului trecut, ritmul de crestere era de peste 33% fata de primele trei semestre din 2004.


    Una peste alta, Ilie Carabulea se declara multumit, avand in vedere mai ales ca investitorii sa nu se opreasca din curtat micuta banca sibiana. Iar astfel de oferte apar tot mai insistent pe masa omului de afaceri. „Acum sunt presat de un fond de investitii englez“, afirma Carabulea. Zice insa ca nu vrea sa vanda banca, asa cum de altfel sustine ca nu e dispus sa se desparta de nici una dintre afacerile sale, dezvoltate in transporturi (holdingul Atlassib), asigurari, curierat sau afaceri hoteliere. „Nici acum si nici mai tarziu.“

  • Lupul singuratic

    Carpatica este una dintre putinele banci ramase cu capital romanesc. 

     

    ACTIVE: Au crescut in primele noua luni cu 41% fata de decembrie 2005, ajungand la 1,3 miliarde de lei (371 mil. euro).

     

    RETEA: Are 210 unitati in prezent, urmand ca pana la finele anului numarul lor sa creasca la 220.

     

    ACTIONARI: Principalii actionari sunt persoane fizice cu peste 80% la finele lunii iunie 2006, cel mai important actionar fiind Ilie Carabulea, cu peste 30%.

     

    VALOARE: La un pret de 0,595 lei/actiune (la 23 noiembrie), capitalizarea bursiera era de 688,6 milioane de lei (197,3 mil. euro).

  • Viitorul 3G se masoara in 4G?

    Folositi servicii de telefonie mobila 3G? Va aflati printre cei 2,5% dintre romanii cu telefon mobil 3G, o specie rara, dar pretioasa pentru operatori. Ce spuneti de 4G?

     

    Cu o astfel de statistica, am putea fi indreptatiti sa credem ca pasul logic al operatorilor care au inceput de acum aproape doi ani sa tenteze consumatorii cu apeluri video si televiziune pe telefon este sa se declare invinsi si sa revina la batalia ofertelor cu minute incluse. Dar, in luarile de pozitie oficiale, managerii companiilor telecom isi reitereaza cu si mai multa hotarare deschiderea spre viitorul broadband-ului mobil. Ba mai mult, alti doi operatori, RCS&RDS si Zapp, s-au angajat sa achite 35 de milioane de dolari pentru licentele IGCTI, poarta de intrare in clubul select al operatorilor de retele 3G. Unde este explicatia? In viitor.

     

    Se poate face o comparatie cu producatorii de telefoane mobile, comparatie indreptatita de faptul ca cele doua industrii sunt in legatura: una realizeaza produsul, cealalta serviciul. In cazul Nokia, la prezentarea ultimelor rezultate financiare, corespunzatoare trimestrului al treilea din acest an fiscal, managementul se prezenta in fata actionarilor cu o veste buna si cu una proasta. Vestea buna, ca numarul de telefoane vandute a atins o cota record, de 88,5 milioane de unitati la nivel mondial, era nefericit dublata de o scadere a profitului cu 4% fata de anul trecut, la 845 de milioane de euro. Explicatia oferita de Nokia a fost ca preferintele clientilor s-au indreptat mai mult catre telefoane ieftine. Tot comparand cu anuntul de acum un an, pretul mediu al unui telefon Nokia a scazut de la 102 euro la 93 de euro.

     

    In Romania, operatorii isi platesc astazi sansa de a nu avea anunturi similare, cresteri ale numarului de utilizatori in dauna profitului, investind in retele de generatia a treia. Rationamentul este simplu – va exista un moment cand majoritatea locuitorilor tarii vor fi si clientii uneia sau mai multor retele de telefonie mobila. Si pentru ca numarul de minute vorbite de fiecare dintre ei va ajunge la o constanta, cresterile de profit se vor putea face doar din servicii aditionale. In prezent, „business-ul e doar voce“, remarca Sorin Lupu, general manager pentru Europa de Est al Nortel, companie care a furnizat echipamente pentru retelele Orange si Vodafone din Romania. „Cu toate ca vorbesc de servicii si asa mai departe, 95% dintre venituri le provin tot din voce. Care servicii, SMS-ul?“

     

    Ce isi propun acum operatorii este sa-si convinga clientii sa foloseasca si serviciile suplimentare pe care le ofera. Richard Moat, directorul general al Orange, remarca intr-un interviu ca romanii aloca cele mai mici sume pentru servicii de telecomunicatii, sub media europeana si sub vecinii de la sud de Dunare. „De aceea vad un mare potential“, adauga el.

     

    Din punctul de vedere al utilizatorilor, si potentialul acesta ramane limitat la cei care se afla in aria de acoperire a retelelor 3G. In cazul Vodafone, care a lansat serviciile de aproximativ un an si jumatate, acoperirea populatiei (procent din populatie care locuieste in zonele acoperite de retea) a ajuns la 30%, spun oficialii companiei. La Orange, cu serviciile 3G lansate dupa Vodafone, reteaua acopera 10 orase (fata de 23 ale Vodafone – n.r.) si intentiile sunt de a acoperi pana la sfarsitul anului viitor „marile orase resedinta de judet“. In acest context, cifra de 2,5% dintre clientii de telefonie mobila care folosesc 3G arata ceva mai bine.

     

    Pentru Orange, de exemplu, din totalul celor aproape 4 milioane de persoane care locuiesc in zonele cu acoperire, 131.000 pot fi definiti drept utilizatori de 3G – ceea ce inseamna aproape 3,3%. O alta conditie pentru a putea utiliza videotelefonia sau transferul rapid de date este posesia unui telefon compatibil 3G. Cifrele procentuale ale vanzarilor din lanturile de magazine GSM se incadreaza in aceleasi limite de o singura cifra. De exemplu, Dasimpex, dealer Orange cu aproape 50 de magazine in tara, a vandut tot anul acesta in jur de 2.000 de telefoane compatibile, dintr-un total de 63.000, ceea ce a dus vanzarile 3G la putin peste 3% din punctul de vedere al volumului. Si majoritatea acestor telefoane au fost vandute simultan cu abonamente 3G. „In viitor, tot mai multe terminale vor fi asociate cu serviciile operatorilor, astfel incat piata clasica de inlocuire se va adresa cu precadere utilizatorilor de pre-pay“, spune Sorin Stoica, CEO al Grup Dasimpex. De vanzari „foarte proaste“ pentru terminalele 3G se plange si Dan Dobrota, directorul de marketing al dealerului Euro GSM, fara a oferi insa cifre exacte.

     

    Operatorii pariaza pe viitor. Liliana Solomon, CEO al Vodafone, declara ca „recuperarea investitiilor se face cu atat mai repe-de cu cat creste rata de adoptie a serviciilor 3G si, implicit, serviciile devin accesibile unei mase cat mai mari de consumatori“.

     

    In restul Europei, multi analisti spun deja ca din punct de vedere economic, investitiile in 3G sunt un esec. Operatorii europeni au cheltuit acum sase ani mai mult de 100 de miliarde de euro pentru licentele de operare in „noua generatie“, retele care ar fi trebuit sa dea posibilitatea consumatorilor sa poata practic trai doar cu telefonul mobil, citind e-mail-uri, navigand pe Internet, cumparand produse si servicii. Dar astazi, majoritatea folosesc in continuare telefonul pentru acelasi scop ca in 2000, adica doar pentru a vorbi, iar cresterile modeste de popularitate ale tehnologiei nu justifica inca investitiile masive care au stramtorat financiar la maxim operatorii, operatori care au dat apoi guvernele in judecata fiindca au platit nejustificat de mult pretul licentelor.

     

    Companiile de telefonie mobila romanesti au putut absorbi mai bine socul costului licentelor. Paulius Kuncinas, senior editor al Oxford Business Group, spune despre investitiile operatorilor din Romania ca „au avut sens economic“. El ofera exemplul Marii Britanii, unde pretul platit de Vodafone pentru o licenta a fost de 10 miliarde de dolari. Licenta i-a oferit operatorului accesul la cei 60 de milioane de locuitori, potentiali clienti pentru servicii 3G. Practic, pentru fiecare posibil client, Vodafone a cheltuit in Marea Britanie 166 de dolari doar pentru licenta. In Romania, acelasi raport este mult mai avantajos. Cu 35 de milioane de dolari pretul unei licente, costul pentru accesul la client a fost de nici doi dolari.

     

    „Fara indoiala, a avut sens pentru marii operatori cu retele 2G ca Orange si Vodafone sa investeasca in retele 3G in Romania, pentru ca este un mod relativ ieftin de a creste capacitatea retelei de voce, in conditiile in care licentele au fost mult mai ieftine decat in vestul Europei, iar pretul echipamentelor este in scadere“, declara Paulius Kuncinas pentru BUSINESS Magazin.

     

    Investitiile totale ale fiecaruia dintre operatorii care isi construiesc retele de generatia a treia sunt estimate de Kuncinas la 200 de milioane de dolari, pret valabil pentru cei ce opereaza deja o retea 2G. Sorin Lupu de la Nortel e de parere ca pana in prezent, sumele investite de cei doi operatori pentru achizitia echipamentelor necesare retelelor de generatia a treia se ridica la 150 de milioane de dolari. Daca mai adaugam si cele patru licente vandute pana acum de statul roman, factura finala se ridica la 290 de milioane de dolari.

     

    Cat de repede vor face clientii de azi companiile telecom sa-si recupereze investitiile este greu de spus, iar cei implicati evita sa dea un pronostic. Adriana Boersma-Rodriguez, country manager al Ericsson, cel mai mare producator de echipamente pentru telecomunicatii din lume, are incredere ca „utilizatorii sunt gata sa faca noul pas“. Oficialul Ericsson se bazeaza pe faptul ca o buna parte dintre clientii retelelor de telefonie mobila folosesc de mai mult de cinci ani servicii de generatia a doua, respectiv voce, astfel incat ar fi pregatiti sa accepte ceva mai complex. „Consumatorii maturi isi doresc acum solutii de telecomunicatii imbunatatite cu oferte de continut multimedia.“

     

    Aceasta nu inseamna ca navigatul pe Internet de pe telefon sau privitul la televizorul din palma se va face neaparat prin servicii de generatia a treia. Nortel, unul dintre principalii producatorii de echipamente pentru telefonia mobila, si-a vandut anul trecut catre Alcatel divizia care se ocupa de retelele de generatia a treia. Acum, core business-ul Nortel il reprezinta tehnologiile 4G. Motivul? „Credem ca cererea este pentru video si continut multimedia, iar 3G este o tehnologie mai potrivita decat GSM pentru a transmite vocea, pentru a transmite date la viteze ceva mai mari, dar nu este suficient de buna pentru video si divertisment“, spune Lupu. „Prin urmare, credem ca 4G este drumul pe care clientii nostri trebuie sa mearga si in care sa investeasca“, sustine el. Migrarea interesului unor producatori pentru tehnologia de generatia a patra vine dupa ce interesul consumatorilor pentru 3G nu a fost deloc cel scontat si spun ca viteza de acces in retea nu este suficienta pentru a sustine nevoia de infotainment care ar putea intr-adevar atrage masele. Cu atat mai mult cu cat formatul pe televizorul obisnuit devine standard de inalta definitie, formula preferata si pentru televiziunea pe telefonul mobil.

     

    Fara indoiala, dezvoltarea retelelor de telefonie mobila cu viteze de transfer in banda larga al datelor va fi dictata de cererea pietei. „Investitiile in telecomunicatii trebuie facute gradual, pe masura raspunsului pietei, si nu prin salturi in gol. Cu alte cuvinte, daca investitiile in 3G nu se dovedesc profitabile, nu va exista un 4G, 5G etc. Singurul obstacol al succesului 4G este insuccesul 3G“, spune Victor Stan, directorul tehnic al Zapp.

     

    Intr-adevar, exista voci care spun ca operatorii europeni s-au grabit cu lansarea UMTS, una dintre tehnologiile de generatia a treia. Pentru generatia a patra, cele trei tehnologii existente sunt inca in stadii diverse de standardizare, cea mai avansata fiind WiMax, odata ce operatorul american Sprint a anuntat recent ca va investi intr-o retea de generatia a patra WiMax in SUA. „Piata americana e mai practica. Vor sa vada mai intai banul si doar dupa aceea investesc“, explica Sorin Lupu.

     

    In ceea ce ii priveste pe operatorii romani, acestia sustin ca incep sa se vada si banii. Atat Orange, cat si Vodafone declara ca veniturile de pe urma utilizatorilor de generatia a treia sunt satisfacatoare, iar asteptarile sunt in continuare pozitive pe termen mediu si lung, odata cu extinderea acoperirii 3G si cresterea numarului de telefoane compatibile care sunt disponibile pe piata. Scenariul pesimist nu este insa exclus. Paulius Kuncinas de la Oxford Business Group puncteaza: „In final, s-ar putea sa ajungem la concluzia ca despre 3G s-a facut prea mult zgomot pentru nimic“.