BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Omar nu se grabeste. De ce l-ar aduce cineva pe Hayssam in Romania

    Presedintele sirian a anuntat ca Hayssam este in inchisoare in
    Siria si ca va ramane acolo pana isi va ispasi pedeapsa, dupa care,
    potrivit acordului semnat zilele acestea la Bucuresti, ar putea fi
    extradat si va putea fi incarcerat pentru pedeapsa de 20 de ani de
    inchisoare pe care a primit-o pentru implicare in rapirea
    jurnalistilor romani din 2005.

  • Summitul G20: de la “too big to fail” la SIFI

    Presa a discutat mult despre presupusa lista intocmita de
    Comitetul pentru Stabilitate Financiara al G20, prezidat de Mario
    Draghi, guvernatorul Bancii Italiei (unul dintre candidatii la
    sefia Bancii Centrale Europene), lista cuprinzand banci considerate
    “institutii financiare de importanta sistemica” (SIFI), un nume mai
    elegant pentru “too big to fail” (TBTF), adica acei mamuti a caror
    prabusire se considera ca ar destabiliza sistemul global si al
    caror regim de supraveghere la nivel international ar trebui sa fie
    consolidat.

    Financial Times si agentiile de presa au publicat o lista cu 20
    de banci, intre care Deutsche Bank, Bank of America-Merrill Lynch,
    Citigroup, Goldman Sachs, RBS, ING si SocGen. Ulterior, surse ale
    G20 au lamurit ca nu era vorba de un document final, ci de o lista
    provizorie mai veche, si ca de mai mare importanta vor fi listele
    cu SIFI decise la nivel national de statele G20, urmand ca o lista
    cu “SIFI globale” sa fie definitivata abia la jumatatea lui 2011.
    Intentia insa ramane – documentul final al reuniunii G20 contine o
    serie de recomandari privind “masuri prudentiale” care trebuie
    adoptate de autoritatile nationale in privinta grupurilor
    financiare considerate SIFI (la nivel national) si G-SIFI (la nivel
    global), urmand ca o evaluare a politicilor adoptate de state in
    privinta supravegherii, a consolidarii si a reducerii riscului
    sistemic la nivelul acestor institutii sa aiba loc pana la
    sfarsitul lui 2012.

  • Definitia iesirii din criza

    “Reconstructia credibilitatii economiei romanesti ar
    influenta pozitiv capacitatea noastra de a aplica masuri de
    stimulare a economiei. Aceasta ar reprezenta un raspuns eficient la
    efectele crizei economice. Consecintele directe ale cresterii
    credibilitatii Romaniei in plan economic ar fi pozitive in primul
    rand pentru ca Romania ar redeveni atractiva pentru investitia
    straina. Iar sporirea investitiilor straine, la randul lor, ar
    conduce la cresterea locurilor de munca si la cresterea
    veniturilor”, a declarat presedintele Basescu in fata Camerelor
    reunite ale Parlamentului.

    E adevarat, toti analistii economici vorbesc despre
    instabilitatea politica drept prim risc pentru ducerea la bun
    sfarsit a acordului cu FMI si inclusiv pentru eliberarea
    urmatoarelor transe de credit, conditionate de o dificila adoptare
    in Parlament a unui buget pe 2011 cu un deficit de 4,4% din PIB.
    Insa nimeni nu pune semnul echivalentei intre terminarea actualului
    acord si iesirea din criza (fie ea si criza de credibilitate),
    tocmai pentru ca adoptarea celor trei legi sau taierea
    investitiilor pentru incadrarea in deficitul bugetar convenit cu
    FMI nu inseamna decat niste premise de igiena economica, nicidecum
    reforma reala a sectorului public (cea pe care guvernul a
    intarziat-o doi ani, fara ca aceasta sa impiedice acordul cu FMI sa
    mearga inainte sau Fondul sa supraestimeze constant sansele
    Romaniei de a iesi din recesiune in 2010) si cu atat mai putin
    libertatea Guvernului de a aloca bani pentru investitii necesare
    relansarii economiei. Cat despre iesirea din recesiune, aceasta e o
    alta poveste, depinzand de doi factori esentiali – o redresare
    economica suficient de solida in UE, de care Romania depinde prin
    exporturi, si o relansare a cererii interne, pe masura ce efectele
    concedierilor si ale reducerilor de salarii din sectorul bugetar se
    vor fi resorbit in economie.

  • Taierea nodului gordian. Roberta Anastase: “Nu mi-e teama de demisie”

    Insa vraja s-a rupt cateva ore mai tarziu, cand liderii PDL
    intorsi de la o intalnire cu presedintele Basescu au anuntat ca de
    fapt solicitarea unui armistitiu a fost ipocrita, pentru ca nici
    presedintele nu ar fi crezut ca acesta ar fi putut fi respectat de
    opozitie.

    PDL pare decis sa continue jocul de mana forte si sa nu cedeze
    solicitarilor PSD si PNL privitoare la demisia Robertei Anastase,
    care a anuntat, in stilul oracolului din Delfi, ca blocajul din
    Parlament se poate rezolva intr-o saptamana si ca ei nu ii este
    frica de demisie. Optimistii din opozitie au vazut in asta o
    avanpremiera la demisia ce va fi anuntata zilele acestea, insa tot
    mai multe voci rationale au atras atentia ca exista si o alta
    posibila rezolvare: profitand de majoritatea de care dispune in
    teorie, puterea ar putea sa-si mobilizeze toti alesii pentru a vota
    schimbarea regulamentelor parlamentare, iar atributiile Birourilor
    Permanente (unde puterea pierde frecvent in favoarea opozitiei) sa
    fie inlocuite de voturile in plen pe baza majoritatii simple.

    Scenariul ar fi o rezolvare eleganta a blocajului, posibil chiar
    din aceasta saptamana, insa realizarea sa este pusa sub semnul
    intrebarii din cauza absenteismului, o boala veche si deocamdata
    fara leac a parlamentarilor, fie ei de la putere sau din opozitie.
    Nu de alta, dar Camera Deputatilor urmeaza – dupa esecul
    inregistrat de putere la Senat – sa decida asupra cererii
    presedintelui de revizuire a legii pensiilor, iar majoritatea
    guvernamentala are nevoie sa demonstreze macar acum ca poate
    functiona.

    Pana la rezolvarea acestei situatii, presedintele Basescu a mai
    deschis un front impotriva Curtii Constitutionale, pe care a
    acuzat-o ca ar fi “penibila” atunci cand isi contrazice propriile
    decizii, referindu-se la decizia CC privind exceptarea
    judecatorilor de la prevederile legii pensiilor. Opozitia nu a
    pierdut prilejul sa taxeze declaratiile presedintelui, desi a
    acuzat la randul ei “politizarea” Curtii de catre actualii
    guvernanti.

  • Seful ARB despre Ordonanta 50: “Nu contestati dreptul bancilor de a face profit”

    La seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank si
    ARB, Ghetea a fost intrebat de ce bancile nu s-au conformat la
    prevederile Directivei 48/2008 inca de cand aceasta a fost
    adoptata, ceea ce ar fi insemnat eliminarea de acum doi ani a unor
    comisioane, in primul rand a celui de rambursare anticipata, si
    calcularea dobanzilor la credite in functie de indicatorii pietelor
    (EURIBOR, LIBOR si ROBOR) in locul dobanzilor interne de referinta
    ale bancilor.

    “Atata vreme cat Directiva nu a fost transpusa
    in legislatia romaneasca, bancile au facut ceea ce le-a permis
    legea. E ca si cum ati intreba producatorii de autoturisme de ce nu
    au trecut anticipat la standardele Euro 5”, spune Radu Ghetea.

    Aceeasi opinie a exprimat-o seful ARB si in
    privinta comisionului de rambursare anticipata a creditelor,
    mentinut de banci pana la intrarea in vigoare a Ordonantei 50,
    respectiv pana la 21 iunie 2010: “Eu personal nu sunt de acord cu
    un comision de rambursare anticipata mare. Dar atata vreme cat
    legea imi permite sa circul cu 90 sau 130 km/ora, nu ma intrebati
    de ce nu am mers cu 70 km/ora”.

    In plus, trebuie tinut cont ca 87% din
    sistemul bancar romanesc are actionariat strain, astfel incat a
    primat interesul afacerilor proprii, dupa cum era si firesc. “De ce
    bancile nu au avut in vedere in primul rand ‘interesul national’ nu
    e o intrebare la care ar trebui sa raspunda”, a comentat Ghetea,
    precizand ca bancile urmaresc profitul la fel ca toate celelalte
    companii din economie. “Nu contestati dreptul bancilor de a face
    profit”, a recomandat bancherul.

    Bancile au acuzat, pe de alta parte, Guvernul
    ca a adoptat in ultimul moment OUG 50, care transpune in legislatia
    romaneasca Directiva 48/2008, respectiv in iunie 2010, cu doar
    cateva zile inainte de a expira termenul acordat tarilor membre UE
    de a se conforma la prevederile directivei. Aceasta a dus la
    introducerea peste noapte a unor prevederi contestabile, de la
    aplicarea ordonantei la stocul creditelor in derulare – principala
    nemultumire a bancilor – si pana la dreptul Autoritatii Nationale
    pentru Protectia Consumatorilor de a suspenda activitatea de
    creditare pentru anumite produse bancare considerate neconforme cu
    OUG 50. Atat FMI, cat si BNR au contestat cu deosebire acest drept
    al ANPC de a interveni in activitatea de creditare a bancilor.

    “Noi nu am contestat in primul rand aplicarea
    OUG si la creditele ipotecare, care nu era prevazuta in textul
    Directivei; extinderea si la creditele ipotecare este practicata si
    de alte tari. Ceea ce afecteaza insa veniturile sistemului bancar
    este aplicarea OUG la stocul de credite aflate in derulare”, a
    precizat Ghetea. ARB a estimat la aproape 600 de milioane de euro
    veniturile nerealizate in sistemul bancar daca OUG 50 ar fi
    aplicata la tot stocul de 8 milioane de contracte de credit deja
    existente.

    “Bancile sunt o rotita importanta din
    mecanismul economic si nu foloseste nimanui slabirea sistemului
    bancar”, a subliniat Ghetea. “Nu trebuie sa ne fie indiferent daca
    bancile fac sau nu profit”, a continuat el, referindu-se la
    impactul asupra economiei Romaniei pe care il implica un gen de
    suprareglementare precum cel impus de OUG 50 in forma ei
    initiala.

    El a mentionat ca au existat anterior la
    nivelul ARB incercari de a ajunge la o forma a unui contract de
    credit comun pentru toate bancile, insa initiativa s-a dovedit
    imposibil de aplicat, intrucat fiecare grup bancar are politica sa
    de creditare, aplicata in toate tarile unde are afaceri.

    OUG 50 este in faza de dezbatere in comisiile
    parlamentare, urmand ca Parlamentul s-o ia in discutie dupa
    discutarea tuturor amendamentelor aduse de banci, ANPC, Asociatia
    Romana de Leasing si reprezentantii grupurilor parlamentare.

  • Romania a inregistrat cea mai abrupta scadere economica din UE in trimestrul al treilea

    Datele privind PIB-ul pe trimestrul trei nu sunt disponibile
    pentru sapte state membre, respectiv Danemarca, Irlanda,
    Luxembourg, Malta, Polonia, Slovenia si Suedia. Dintre acestea,
    numai Irlanda a inregistrat scadere economica in trimestrul al
    doilea.

    Astfel, scaderea de 0,7% a PIB-ului Romaniei din trimestrul trei
    este depasita doar de contractia de 1,1% raportata de Grecia. Cea
    de-a treia tara cu cifra negativa in perioada analizata este Olanda
    (-0,1%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kraft: pe termen mediu consumul ar putea reveni la nivelul 2007-2008

    “Nu se poate face o previziune clara pentru viitor; aproape
    fiecare opinie pe tema revenirii economice pe care o citesc este
    diferita”, declara Gerard Chandran, managing director al Kraft
    Foods Romania (KFR). El a preluat in urma cu cateva luni functia de
    conducere a filialei locale, dupa ce anterior a lucrat in Africa de
    Sud. In opinia lui, “in prezent, cele mai multe companii ar trebui
    sa fie atente in prezent la ROI (return on investment, recuperarea
    investitiei – n.r.) si sa se focuseze pe acele marci si segmente de
    piata care pot oferi acest lucru”.

    Filiala companiei americane a mizat in acest an tocmai pe
    aceasta tactica, punand accent pe categoria de biscuiti; si-a
    adjudecat pozitia fruntasa si in piata de biscuiti, segment in care
    a lansat in acest an patru marci diferite: Oreo, Tuc, Belvita Start
    si Milka. In perioada iulie-august 2010 compania aproape si-a
    dublat cota de piata valorica pe segmentul de biscuiti, fata de
    aceeasi perioada a anului trecut, cand avea in portofoliu doar
    marca Lu. De la lansarea Belvita Start, in luna aprilie a acestui
    an, compania a vandut 65 de milioane de pachete de biscuiti sub
    acest brand. Kraft Foods Romania, care nu are fabrici pe piata
    locala dar are parteneriate cu producatori locali de dulciuri si
    cafea, a raportat la Ministerul Finantelor anul trecut afaceri de
    138 milioane de euro, in scadere cu circa 12% fata de 2008.

  • 9 la 9 – Albalact creste cu 9% in primele noua luni

    Profitul net inregistrat de companie in aceeasi perioada este cu
    39% mai mare decat profitul net raportat in 2009 in aceeasi
    perioada. In primele noua luni al acestui an, Albalact a obtinut un
    profit de 2,4 milioane de lei.

    “Piata continua sa fie afectata de scaderea puterii de cumparare
    a consumatorilor. Mai mult decat atat, materia prima a suferit
    cresteri importante de pret ceea ce pune presiune pe
    profitabilitate”, declara Raul Ciurtin, presedintele si directorul
    general Albalact Alba Iulia.In 2010 compania a lansat Raraul ca
    brand national si a relansat marca Zuzu. Piata lactatelor este
    evaluata la un miliard de euro anual, cele mai mari companii de
    profil fiind Danone, Friesland Capina, Albalact, Hochland si
    Lactalis (fosta LaDorna).

  • Cresteri pe timp de criza – Astra Asigurari a avut venituri din prime cu 37% mai mari, la noua luni

    Volumul primelor brute subscrise totale nete de anulari directe
    si primiri in reasigurare (viata si non-viata) inregistrate de
    companie dupa primele noua luni ale anului 2010 se ridica la
    valoarea de 841,2 milioane de ei, din care aproape 830 de milioane
    de lei reprezinta volumul primelor brute subscrise la asigurari
    generale, in crestere cu 37% fata de trimestrul III 2009.

    Pe clase de asigurare, in primele noua luni ale anului 2010,
    Astra Asigurari a avut cresteri de 53% pentru primele subscrise pe
    asigurari auto. Volumul total d eprime a ajuns la 655 de milioane
    de lei, dintre care care 453 de milioane de lei au reprezentat
    politele obligatorii de raspundere civila auto (RCA).

    Pe segmentul de asigurari de cladiri si bunuri, care insesamna
    14% din totalul portofoliului detinut, asiguratorul a subscris
    prime in valoare de 115 milioane de lei. Si asigurarile de viata au
    inregistrat o crestere de 58% fata de al treilea trimestru din
    2009, pe acest segment fiind subscrise primbe in valoare de 11,4
    milioane de lei.

    Pe segmentul Casco Aviatie a fost inregistrata o crestere cu
    15%, pana la 11 milioane de lei. De altfel, Astra este asiguratorul
    cu cea mai mare expunere pe acest tip de asigurari. Segmentul de
    raspundere civila pentru aeronave a cumulat prime brute de 8,4
    milioane de lei, iar Casco nave si raspunderi navale, 7,4 milioane
    de lei

    Daunele platite de companie au inregistrat in trimestrul al
    treilea o crestere cu 59% fata de aceeasi perioada a anului trecut,
    de la 233 milioane de lei in 2009 la 371 de milioane de lei in
    2010.

    Recent, compania a intrat si pe piata din Ungaria, inaugurand o
    sucursala la Budapesta, unde va subscrie pentru inceput pe
    segmentele RCA, property si Casco.

  • Somajul continua sa scada. Vezi care sunt judetele din Romania cu cei mai multi someri

    La sfarsitul lunii octombrie, rata somajului a fost de 7,08%,
    mai mica cu 0,27 de puncte procentuale decat in luna precedenta si
    cu 0,02 puncte procentuale sub nivelul inregistrat in octombrie
    2009. Concret, la finele lunii octombrie erau 645.794 persoane, cu
    24.794 persoane mai putin fafa de cel de la finele lunii
    anterioare.

    Din totalul somerilor inregistrafi, 329.182 au fost someri
    indemnizafi si 316.271 neindemnizafi. Numarul somerilor indemnizati
    a crescut cu 3.808 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati a
    scazut cu 28.602 persoane fata de luna precedenta.

    Reteritor la somajul inregistrat pe sexe, in luna octombrie
    2010, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin a
    scazut de la valoarea de 7,85% in luna septembrie, la valoarea de
    7,55% iar rata somajului teminin a scazut de la 6,78% la 6,54%.

    La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 11 judete:
    Olt (cu 513 persoane), Harghita (cu 441 persoane), Bistrita (285
    persoane), Dâmbovita (258 persoane), Mures (235 persoane) si
    Constanta (233 persoane). Scaderea numarului de someri se
    inregistreaza in 30 de judete si in municipiul Bucuresti, cele mai
    importante scaderi inregistrându-se in judetele: Hunedoara (2.611
    persoane), Prahova (2.589 persoane), Dolj (1.883 persoane),
    Teleorman (1.719 persoane), Vaslui (1.446 persoane) si Mehedinti
    (1.369 persoane). In municipiul Bucuresti numarul de someri a
    scazut cu 3.151 de persoane.