BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Multi candidati, putini eligibili

    Dupa mai multe amanari in ultimele saptamani, Uniunea Nationala PSD+PUR si-a lansat la Sala Palatului, in cadru festiv, candidatii pentru alegerile parlamentare. Au fost invitati toti cei 500 de candidati propusi pe liste, indiferent ca s-au regasit sau nu pe locuri eligibile.

    Listele de candidati au fost aprobate sambata de Biroul Executiv Central al PSD, fara a le fi fost insa prezentate membrilor acestui organism. Decisiv pentru aprobarea listelor a fost insa nu votul BExC, ci girul presedintelui Ion Iliescu, care a avut joi o discutie pe aceasta tema cu premierul Adrian Nastase. 

    Definitivarea listelor a iscat dispute intense in partid, in contextul luptei pentru locurile eligibile, pe care se vor regasi acum mai putin de jumatate din actualii parlamentari ai PSD. Numai in ultima saptamana insa, din cauza acestor dispute, doi fruntasi ai PSD si-au dat demisia din partid: directorul general al Zonei Libere Constanta-Sud Agigea si Basarabi, Marin Seceleanu, respectiv deputatul de Cluj Alexandru Lapusan. Pe locurile eligibile au fost promovati, in schimb, consilierii prezidentiali Corina Cretu si Octavian Stireanu, lideri ai PSD ca Alexandru Athanasiu sau Adrian Severin, respectiv o parte a candidatilor PUR (Dan Voiculescu, Codrut Seres, Romeo Hanganu, Pantelimon Manta, fostul ministru Silvia Ciornei si medicul Irinel Popescu).

  • Furtuna Duelfer

    Raportul intocmit de seful inspectorilor americani in Irak, Charles Duelfer (foto), pe tema armelor de distrugere in masa ale lui Saddam Hussein a starnit nu unul, ci mai multe scandaluri.

    Pe de o parte, raportul afirma ca Irakul a renuntat la armele de distrugere in masa in 1991 si ca nu avea nici un program de inarmare cu arme chimice, biologice sau nucleare in momentul invaziei americane, in 2003. Aceasta clarificare a devenit imediat arma in campania electorala din SUA, unde candidatul democrat la Presedintie, John Kerry, s-a folosit deja de ea in a doua dezbatere televizata cu presedintele Bush, de vinerea trecuta. Pe de alta parte, raportul afirma ca Saddam Hussein a sabotat cu succes regimul sanctiunilor impuse de ONU, mituind politicieni si inalti functionari din ONU, Franta, China, Rusia si din alte tari, reusind sa incheie contracte de export de petrol de peste 11 miliarde de dolari.

    In al treilea rand, Saddam Hussein ar fi incalcat embargoul privind comertul cu arme, izbutind sa cumpere armament si echipamente militare dintr-o serie de tari, printre care Rusia, China, cele doua Corei, Iordania, Egipt, Siria, India, dar si Franta, Italia, Romania, Polonia si Bulgaria. 

    Cea mai virulenta reactie diplomatica la raportul Duelfer a venit din partea Frantei, care a protestat fata de „metodele utilizate in acuzarea, fara dovezi, a unor companii si cetateni francezi“. Este vorba, in principal, despre fostul ministru de interne Charles Pasqua, acuzat ca ar fi primit bonuri pentru 11 milioane de barili de petrol din Irak, precum si de societatile petroliere franceze Total si SOCAP, care ar fi primit 101 milioane de barili de petrol, respectiv 93 de milioane.

  • Domnul Joe“, planuri mari

    Florentin Banu, omul de afaceri care a dezvoltat marca de napolitane Joe, si-a extins afacerile si in domeniul auto, printr-un joint-venture cu o firma din Germania, care urmeaza sa deschida o fabrica de componente auto. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica.

    Firma infiintata de Florentin Banu, Banuinvest, mai are in derulare o investitie intr-un centru sportiv din Timisoara, care cuprinde un teren de tenis, un teren de fotbal si un centru de aerobic si de fitness. Proprietarul marcii Joe a anuntat ca Banuinvest urmeaza sa functioneze ca un fond de investitii, intentionand sa se implice in „startup-uri“ din industrie sau din domeniul imobiliar.

    Pana acum, cea mai importanta investitie a lui Florentin Banu este reteaua de supermarketuri Artima. In prezent, reteaua de supermarketuri Artima include 12 magazine, insa pana la sfarsitul anului vor mai fi deschise inca doua.

  • LNM nu scapa din ochi Estul

    LNM va investi, in urmatorii trei-cinci ani, peste un miliard de dolari in companiile sale din Europa Centrala si de Est – in Romania, Polonia, Cehia, Bosnia-Hertegovina si Macedonia. Sumele necesare vor fi asigurate din resursele grupului.

    In Romania, LNM este proprietarul combinatului Sidex Galati si al producatorului de tuburi din fonta si otel Tepro Iasi. Anul trecut, grupul controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal a preluat alte doua societati din siderurgia romaneasca, producatorul de tevi Petrotub Roman si Siderurgica Hunedoara.

    In cadrul strategiei sale de extindere in Europa Centrala, LNM si-a manifestat interesul pentru privatizarea a inca doua companii siderurgice – Huta Czestochowa din Polonia si Vitkovice Steel din Cehia.

  • Intrebati-ne pe noi

    Ca sa nu mai piarda investitii in favoarea tarilor vecine, Agentia Bulgara pentru Investitii Straine (BFIA) si Asociatia Industriasilor din Bulgaria s-au gandit sa infiinteze un site (www.iinbulgaria.com) care sa le ofere asistenta strainilor care vor sa-si plaseze banii in economia bulgareasca. 

    Directorul BFIA, Pavel Ezekiev, s-a plans saptamanalului Sofia Echo ca Bulgaria a pierdut in ultimii doi ani cateva mari investitii straine, fiindca n-a stiut cum sa-si promoveze oportunitatile la timp si sa ofere suficiente informatii despre conditiile de afaceri de aici. 

    Printre ocaziile pierdute, Ezekiev a citat mutarea in Romania a centrului de servicii pentru Balcani al companiei Oracle, deschiderea de catre Hyundai-Kia a unei uzine auto in Slovacia si intentia unui consortiu format din Toyota, Peugeot si Citroën de a construi o uzina in Republica Ceha.

  • Lumea pe scurt

    • REPETITIE PENTRU IRAK

    Puternic contestat de 14 din cei 18 candidati, care au reclamat numeroase fraude, scrutinul prezidential din Afganistan a fost considerat insa corect de Comisia Electorala Centrala si de observatorii OSCE. Un succes  al primelor alegeri prezidentiale din istoria tarii i-ar permite presedintelui american, George W. Bush, sa spuna ca politica sa in Afganistan a dat roade si ca, deci, exista premise ca acest lucru sa se intample si in Irak. Rezultatele alegerilor vor fi cunoscute peste doua sau trei saptamani, insa comentatorii considera ca victoria ii va apartine actualului presedinte interimar, Hamid Karzai, sprijinit de americani.

    • INCA UN OSTATIC UCIS

    Ostaticul britanic Ken Bigley, capturat la Bagdad de teroristii islamisti la 16 septembrie, a fost decapitat saptamana trecuta, ceea ce a provocat o puternica reactie emotionala in Anglia. Fratele lui Bigley a cerut guvernului de la Londra sa retraga trupele din Irak, afirmand ca „Tony Blair are sange pe maini“. Impactul uciderii inginerului britanic este cu atat mai accentuat cu cat, potrivit casetei video difuzate de teroristi, Bigley a cerut inca o data ajutorul guvernului sau inainte de a muri, pentru a treia oara in cursul detentiei sale. 

    Opinia publica din Marea Britanie sperase pana in ultimul moment ca Bigley va fi eliberat, asa cum s-a intamplat cu cele doua ostatice italience, Simona Pari si Simona Torretta, recent eliberate de rapitori dupa trei saptamani de captivitate. 

    • TURCIA, IN SFARSIT LA MASA CU UE

    Cea mai spectaculoasa decizie referitoare la extinderea Uniunii Europene, adoptata saptamana trecuta, consta in acceptarea de catre Comisia Europeana a deschiderii negocierilor cu Turcia. 

    Cu rezerva – importanta – ca aderarea, chiar daca prevazuta pentru 2015, nu este garantata: autoritatile de la Bruxelles au luat in calcul posibilitatea unei „suspendari“ a negocierilor, in cazul in care reformele din Turcia vor fi intrerupte, ca si impunerea, dupa aderare, a unei clauze permanente de supraveghere, care limiteaza libera circulatie a imigrantilor turci in statele din UE.

  • Raportul de tara, argument electoral

    Ca si in anii precedenti, raportul de tara al Comisiei Europene despre Romania a continut suficiente elemente folosibile de catre fortele politice autohtone pentru a-si justifica pledoariile in perspectiva alegerilor.

    Faptul ca Romania a obtinut, in sfarsit, statutul de economie de piata functionala a fost exploatat in favoarea sa de partidul de guvernamant, care l-a vazut ca pe o confirmare a politicii sale. Premierul Nastase a spus chiar ca observatiile critice incluse in raportul de tara sunt o modalitate de sprijinire a Romaniei in efortul de integrare in structurile europene. 

    Aliatii PSD din PUR au plusat, comentand ca toate criticile din raport vizeaza nereusitele guvernarii CDR din 1997-2000, care a ruinat economia tarii si a tolerat inflorirea coruptiei.

    Alianta PNL-PD, in schimb, e de alta parere, apreciind ca raportul exprima neincrederea UE in capacitatea guvernarii PSD de a respecta calendarul de integrare. „Consideram ca acest raport reprezinta un gest diplomatic de bunavointa fata de Romania si nu o apreciere a politicilor sale din ultimii ani“, sustine copresedintele aliantei, Calin Popescu-Tariceanu. 

    Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a exprimat si el o opinie asemanatoare, numai ca mult mai frust, conchizand ca, „dupa ce a fost repetent doi ani la rand, guvernul roman a trecut in sfarsit clasa, profitand si de indulgenta deosebita a examinatorilor“.

  • Poate nu l-au cautat bine

    Totusi, unde e Usama Bin Laden si cum se face ca pana acum nu l-a gasit nimeni prin muntii din Afganistan sau Pakistan, unde s-a tot spus ca ar fi? Pana acum, americanii au investit mult si fara folos scotocind locurile; din cei 18.000 de militari trimisi in Afganistan, nu mai putin de 5.000 il cauta pe terorist, precizeaza revista Time.

    Ineficienta cautarii a inceput sa-si spuna cuvantul in campania electorala din SUA, asa incat administratia Bush ar trebui sa gaseasca de urgenta alta tactica. Deocamdata, trupele de la granita dintre Afganistan si Pakistan incearca sa-i castige de partea lor pe locuitorii satelor din zona oferindu-le tractoare si generatoare electrice, sperand ca vreun taran le va da intr-o zi o informatie despre Bin Laden.

    Pana atunci insa, mesajele trimise prin curieri de Bin Laden din ascunzatoare continua sa ajunga regulat la agentiile de presa de la Peshawar sau din Islamabad (ultimul dateaza de acum doua saptamani si cere tinerilor musulmani sa se alature cauzei lui, daca el va fi prins sau ucis), ceea ce intareste convingerea americanilor ca seful Al-Qaida se afla pe teritoriul Pakistanului. Punctul de vedere al oficialilor de la Islamabad este ca persoana lui Bin Laden nu conteaza prea mult, dat fiind ca Al-Qaida nu e nicidecum un soi de caracatita mondiala condusa de un creier unic, ci o miscare complet descentralizata, care actioneaza la nivel local, chiar daca are o ideologie comuna.

    Pentru americani insa, mai ales in prag de alegeri, capturarea teroristului are in primul rand o importanta simbolica, asa incat e putin probabil sa renunte la cautari, chiar daca ele au ajuns sa se bazeze acum mai mult pe cadourile oferite taranilor pastuni.

  • Ieri Merck, maine Pfizer

    Dupa ce, acum doua saptamani, compania farmaceutica Merck a fost nevoita sa-si retraga de pe piata medicamentul Vioxx, recunoscand riscurile medicale implicate de folosirea lui, si Pfizer se confrunta cu spectrul retragerii unui medicament. 

    Un articol din revista New England Journal of Medicine, care sustine ca exista o legatura intre uzul medicamentului Celebrex, folosit in tratamentul artritei, si riscul crescut de atac de cord, a determinat scaderea actiunilor Pfizer, firma producatoare a Celebrex, cu aproape 4% intr-o singura zi.

  • Drumul business class catre profit

    Pentru o parte din bancile romanesti, administrarea banilor clientilor bogati poate reprezenta o sursa importanta de profituri in viitor. Cel putin teoretic, pentru ca ramane de vazut cat de pregatiti sunt clientii romani pentru servicii sofisticate precum cel de private banking.

    François Debiesse este directorul BNP Paribas Private Banking inca din 1999, dupa ce a fost incheiata fuziunea dintre BNP si Paribas. „Administrator“ al unei averi de mai bine de 100 de miliarde de euro, el este pus acum in fata unei noi provocari. Desi conduce una dintre cele mai cunoscute firme in domeniul administrarii averilor oamenilor cu multi bani, trebuie sa gaseasca o modalitate mai buna de a face fata concurentei tot mai puternice pe care bancile elvetiene sau americane de private banking au adus-o pe piata franceza. 

    In „micul Paris“, lupta pentru clientii cu multi bani nu se da, nici pe departe, cu aceeasi intensitate. Nu exista, inca, banci specializate in administrarea averilor personale, nici apetit pentru investitii foarte complexe din partea clientilor si nici sume ca cele din Franta. 

    Bani se fac insa si in Romania, iar la concluzia acesta au ajuns in ultimul an patru banci mari de pe piata: Banca Romana pentru Dezvoltare – Groupe Société Générale, HVB Bank, Banca Comerciala Romana si Raiffeisen. Asaltul bancilor asupra „pietei bogatilor“ are loc dupa ce un numar bun de ani singurul jucator de pe private banking a fost ING Bank Romania.

    De ce aceste decizii? Exista pe piata romaneasca suficienti oameni care sa dispuna de economii de minim 100.000 de euro, cat este limita minima de intrare? Si daca exista, sunt ei suficient de sofisticati pentru a aprecia un serviciu ce le poate oferi investitii in contracte futures sau fonduri internationale de risc? 

    „Cred ca putem vorbi de aproximativ 50.000 de clienti potentiali de private banking. Sumele de intrare nu sunt chiar atat de mari, pentru ca un intreprinzator, de exemplu, sa nu poata ajunge la ele“, spune Misu Negritoiu, director general adjunct ING Bank Romania. 

    Un calcul simplu, la valoarea de intrare de o suta de mii de euro, situeaza aceasta piata potentiala la minim 5 miliarde de euro. Usor de estimat, mai greu de ajuns acolo. Iar un prim motiv ar fi ca putini romani cu bani pot intelege deocamdata valoarea adaugata de private banking: existenta unui consultant propriu de investitii.

    „Majoritatea clientilor nostri sunt foarte conservatori: nu vor sa auda nici de actiuni, ce sa mai vorbim de futures. Sunt multumiti pur si simplu sa isi mentina valoarea banilor“, spune unul din consilierii de private banking ai bancilor de pe piata.    

    „Clientii romani sunt inca destul de defensivi, preferand investitii cu un grad de risc redus si mediu“, apreciaza si Sorin Popa, director general adjunct al BRD. Mai concret, majoritatea clientilor romani de private banking prefera investitiile conservatoare gen depozite bancare sau obligatiuni din tara. Adica plasamente de baza pe care, cu putin efort, le-ar putea face si singuri, fara sa mai plateasca un comision de administrare, fie el si doar de 0,1 – 0,2% pe tranzactie.

    In aceste conditii, bancile se pot trezi intr-un cerc vicios: putini romani realizeaza deocamdata ca riscul mai ridicat al unor instrumente financiare aparent complicate poate aduce si un castig mai mare. Si fiindca nu inteleg asta, ar putea nici sa nu aprecieze serviciul.

    In concluzie, mingea pare a se afla in terenul potentialilor investitori. Profilul clientului actual de private banking, asa cum il vad majoritatea bancherilor, este cel al unui om destul de obisnuit care, in timp, a acumulat o anumita suma de bani. Aici contribuie, in mare masura, si suma relativ mica de la care bancile ofera aceste servicii. Practic, oricine vinde, sa spunem, un apartament in Piata Victoriei, poate trece de acest prag. Este vorba asadar, de clienti cu o cultura financiara scazuta, ce pot interpreta private bankingul ca pe o evitare a cozilor de la ghisee. 

    Ce i-a determinat atunci pe bancheri sa atace aceasta piata?

    „Am observat, in timp, ca in banca exista conturi cu disponibilitati semnificative care nu sunt folosite. Banii «stateau» fara sa fie folositi, se acumulau fara sa aduca nici un alt profit. Ne-am gandit, atunci, ca putem valorifica, mai eficient, acesti bani, in interesul clientilor“, explica Anca Craciun, sef serviciu private banking la BCR.

    Private banking inseamna, insa, mai mult decat simpla administrare, in interiorul bancii, a unor conturi mai importante. Pentru ca, in ultima instanta, asta fac toate bancile. Cu sau fara departament de private banking, e greu de crezut ca un client care vrea sa plaseze intr-o banca sume de sute de mii de euro va fi pus sa astepte la coada.

    Ce ar putea, in acest caz sa ofere bancile unor clienti inca nesofisticati, in fata unora  obisnuite?  In Vest, un serviciu de private banking este aproape crucial pentru oamenii cu bani: numai numarul fondurilor mutuale de investitii in care si-ar putea plasa banii este de cateva mii. In Romania, reticenta fata de fondurile mutuale se pastreaza inca la cote record. Totusi, faptul ca bancile de pe piata romaneasca au posibilitatea de a colabora cu grupurile-mama pentru a oferi expunere externa pare sa conteze. „Daca cineva are bani offshore (in conturi sau societati din afara Romaniei – n.r.) si vrea sa-i administreze acolo, lucram cu un ING din afara“, spune Misu Negritoiu.

    Dar cat de mult il intereseaza pe un client roman sa isi investeasca banii in actiuni de la Bursa din Londra, sa spunem? De ce ar face acest lucru cand exista si pe piata romaneasca investitii atractive?  Bursa de Valori Bucuresti, de exemplu, si-a triplat valoarea in ultimii ani si acelasi lucru puteau sa il faca si investitorii cu banii lor, fara eforturi speculative prea mari.  La fel, castigurile aduse de depozitele in lei sunt si sigure, si foarte profitabile, in acest an in comparatie cu cele in valuta de pe pietele internationale. In conditiile in care dolarul a scazut anul acesta fata de leu, dobanzile anuale de 16 – 18% la depozitele in lei aduc randamente in dolari uriase. In Vest, si chiar in Romania, dobanzile anuale la dolar sunt de circa 3%.

    „Este mai important cum sunt «rulate» aceste instrumente, nu neaparat natura lor in sine. Printr-o plasare adecvata, se obtin randamente ridicate, deosebit de atractive, intr-o perioada de dobanzi in general scazute pe valute“, crede Liliana Damianov, head of private banking, HVB Romania.

    In afara de reticenta romanilor fata de risc, mai exista insa cateva elemente cu care bancile au de luptat pentru a face din private banking un succes. Unul ar fi ca atunci cand au bani, primul reflex al romanilor este sa faca investitii imobiliare: apartamente sau terenuri. Din nou active sigure. 

    De asemenea, cel mai probabil la inceputul anului viitor sau, oricum, pana la momentul aderarii la UE, va avea loc si liberalizarea contului de capital. Ceea ce, in ultima instanta, va aduce atat o libertate mai mare in plasarea banilor, cat si o concurenta mai puternica intre banci. Romanesti sau straine. 

    Atunci, sefii romani de private banking vor avea griji similare lui François Debiesse, directorul de la BNP Paribas. Ca forma doar, pentru ca fondul, adica banii, va avea doua zero-uri mai putin la sfarsit.