BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Un Bechtel sarbesc

    Dupa cinci luni de dispute, ziaristii sarbi au putut vedea contractul semnat de guvernul sarb cu consortiul austriaco-spaniol FCC-Alpina pentru constructia unei autostrazi in valoare de 1,5 miliarde de euro.

    Atat politicienii, cat si jurnalistii si opinia publica au cerut guvernului publicarea prevederilor contractului. In cele din urma, Velimir Ilic, ministrul sarb al infrastructurii, a permis fiecarui jurnalist sa studieze contractul, cate o ora fiecare, dar fara sa faca poze. Reprezentantii postului de radio B92 au sustinut ca ziaristii au avut acces doar la contractul in sine, fara anexe. In ultimele cinci luni, ministrul Ilic a refuzat sa faca publice prevederile contractului, argumentand ca reprezentantii consortiului au cerut confidentialitate, solicitare cu care guvernul a fost de acord. Chiar si Verica Barac, seful corpului guvernamental anticoruptie, a cerut publicarea celor aproape 250 de pagini ale contractului, avertizand ca refuzul „ar putea fi fi un semn de coruptie sistematica”.

  • Extindere in fostul imperiu

    Mobile TeleSystems (MTS), cel mai mare operator de telefonie mobila din Rusia, negociaza preluarea K-Telecom, cea mai mare firma de profil din Armenia. Cotidianul rusesc de afaceri Vedomosti, citand analisti din sectorul telecom, estimeaza valoarea K-Telecom, care detine peste un milion de abonati, la aproape 445 mil. euro.

     

    Reprezentantii grupului rusesc Sistema, care detine un pachet de control in cadrul MTS, au recunoscut ca au loc discutii pentru preluarea operatorului armean, dar acestea nu au fost inca finalizate. Desi tranzactia nu este mare nici ca numar de abonati si nici ca valoare, ea este importanta din punct de vedere strategic, remarca analistii bancii de investitii Deutsche UFG, citati de agentia Reuters. Cei mai mari operatori de telefonie mobila din Rusia se afla in competitie stransa pentru extinderea in tarile din fosta Uniune Sovietica. In Armenia, o tara cu o populatie de 3,2 milioane de locuitori, rata de penetrare a telefoniei mobile este de 50%, in timp ce in Rusia a ajuns la 110%. Anul trecut, Vimpelcom, al doilea operator de telefonie mobila din Rusia, a achizitionat Armentel, al doilea jucator de telefonie mobila din Armenia. Pretul platit a fost de 362 mil. euro, firma avand 530.000 de clienti.

  • Lefuri mai bune pentru rusi

    Diferenta de castiguri dintre cel mai bine si cel mai slab platiti 10% dintre rusi a fost in aprilie de 22,1 ori. Cu un an in urma, rusii cu salariile cele mai mari primeau de 25,3 ori mai multi bani decat ultimii din ierarhia lefurilor.

     

    Conform datelor oferite de Rosstat, Comisia Nationala de Statistica din Rusia, reducerea diferentei de venit dintre primii 10% si ultimii 10% a fost determinata de majorarea salariilor primite de muncitorii cel mai slab platiti. Astfel, numarul persoanelor care primesc salarii lunare sub 75 de euro s-a redus de 1,8 ori; pe de alta parte, si numarul celor care incaseaza salarii de peste 2.150 de euro s-a majorat de 1,7 ori. In aprilie, salariul mediu lunar in Rusia era de 358 de euro, iar aproape 68% dintre angajati primesc mai putin decat aceasta suma. Chiar daca diferenta dintre venituri a scazut, ea ramane foarte mare in comparatie cu standardele europene: in Scandinavia este de 6 ori, in Statele Unite de 10 ori, iar in Japonia de 9 ori. In Moscova insa decalajul este si mai mare decat media pe tara – in 2006 de 41 de ori, scazand in primele sase luni din 2007 la 33,8.

  • Jumatate muncesc, jumatate consuma

    Mai bine de jumatate din populatia adulta din Polonia nu lucreaza. Pentru fiecare 1.000 de polonezi care au un serviciu sunt 1.120 de persoane care nu lucreaza nicaieri, potrivit datelor Biroului Central de Statistica din Polonia, citate de cotidianul polonez Rzeczpospolita.

     

    Fata de primul semestru al anului, cand cifra era de 1.125, s-a inregistrat o usoara imbunatatire, datorita cresterii numarului de posturi disponibile. In Polonia muncesc 14,8 milioane de persoane adulte, in timp ce 14,7 milioane nu. Din acestia din urma fac parte pensionari, persoane cu dizabilitati, femei casnice, oameni care nu isi cauta de lucru, precum si cei 1,9 milioane de someri inregistrati. Din totalul celor care nu lucreaza, mai bine de sase milioane au o varsta mai mica de 60 de ani.

  • PIATA DE CAPITAL: Toate crizele seamana intre ele, doar actorii sunt altii

    Pe masura ce problemele din piata imprumuturilor ipotecare cu risc ridicat („subprime“) s-au extins si pe alte piete, fondurile speculative au ajuns fata in fata cu fantoma crizelor financiare trecute: croseele concomitente primite de la banci si de la investitori.

     

    Prin mai, investitorii in Sowood Capital Management, un fond speculativ cu active de 3 miliarde de dolari, nu prea aveau de ce sa se planga. Fondul crescuse cu 16% in ultimul an; urmase o politica de investitii numai in „blue chips“ (cele mai bine cotate actiuni la bursa) si orice risc fusese bine acoperit cu o confortabila plasa de lichiditati, dupa cum explica fondul intr-o scrisoare catre investitori.

     

    Dar un iunie cu turbulente s-a transformat apoi intr-un iulie calamitat si, pana la sfarsitul lunii, Sowood era pe marginea falimentului. Pe masura ce piata creditului s-a restrans, Sowood a fost nevoit sa vanda actiuni ca sa poata satisface plafonul de garantii cerut de bancile nervoase si ca sa-si mai adauge cateva milioane de dolari la rezervele de lichiditati. Aproape peste noapte, managerul Sowood, Jeffrey Larson, a vandut restul portofoliului – la o fractiune din valoarea initiala – si a inceput ceea ce mai tarziu avea sa descrie un proces „extrem de dureros“ de returnare a banilor ramasi catre investitori.

     

    Fondurile speculative („hedge funds“) au avut mari probleme de pe urma crizei din piata creditelor ipotecare subprime. Pe de o parte, bancile si firmele de brokeraj de pe Wall Street au inceput sa ceara tot mai insistent lichiditati si garantii, reducand in acelasi timp sumele de bani pe care erau dispuse sa le imprumute. Pe de alta parte, investitorii iritati au parut gata sa-si ia zborul la cel mai mic semn de pericol, la fel cum au facut in cazul fondului Bear Stearns Asset-Backed Securities Fund. Fondul avea un trecut solid, nu avea datorii si avea o expunere minima pe piata imprumuturilor subprime. Dar, dupa ce a raportat pierderi in iulie, investitorii si-au cerut banii inapoi si Bear Stearns a fost nevoit sa-si suspende restituirile.

     

    Lichiditatea – capacitatea de a vinde rapid un activ la o valoare rezonabila – este liantul pietelor care functioneaza, iar disparitia ei in ultimele saptamani a dus la pierderi substantiale in multe fonduri speculative cu debite consistente. Presiunea de la banci si de la investitori nu putea sa apara intr-un moment mai prost pentru fondurile speculative; preturile instrumentelor de credit pe care le detineau continua sa scada, aceasta in cazul in care se mai tranzactioneaza. Titluri aflate indeobste in portofoliul fondurilor speculative, de la actiunile companiilor medii (cu capitalizare de piata intre 250 de milioane si 1 miliard de dolari) si pana la cele ale potentialelor tinte pentru preluari pe credit, au fost naucite de tulburarile din piata. Si, cu volatilitatea de pe burse, bancile si fondurile deopotriva se zbat sa reduca riscul si sa vanda acele active care inca pot fi vandute cu usurinta. 

     

    „Nu e ca si cum deodata toata lumea ar fi ramas fara bani gheata – doar ca nu mai vor sa-i imprumute sau sa-i investeasca“, spune Frederick H. Joseph, director de investment banking la Morgan Joseph & Company, o mica banca de investitii, si fost sef al Drexel Burnham Lambert, banca de investitii care a supravietuit unui scandal de „insider trading“, dar care s-a prabusit doi ani mai tarziu, cand bancile i-au refuzat finantarea.

     

    Un vid de lichiditate poate fi periculos in special pentru fondurile speculative care incearca sa faca bani urmarind anomaliile din piata. Cand lichiditatea se imputineaza si frica se instapaneste, preturile incep sa se comporte anormal si pariurile fondurilor o iau razna. „Fondurile pot retrage rapid lichiditate, in special cand se confrunta cu pierderi in crestere, iar aceasta poate cauza dislocari majore pe piata, in rarele ocazii in care toata lumea vrea sa iasa in acelasi timp“, spune Andrew W. Lo, profesor la Scoala de Management Sloan de la Massachusetts Institute of Technology.

     

    Impulsul de a vinde a fost exacerbat de natura interdependenta a jucatorilor din piata si de titlurile pe care le detin. Din cauza problemelor din piata creditelor subprime, fonduri mari din categoria celor cu strategii multiple – care tranzactioneaza diferite tipuri de obligatiuni sau folosesc strategii diverse de investitii – au fost nevoite sa aduca garantii noi pentru portofoliile lor legate de ipoteci sau de credit. Pentru ca bancile cereau tot mai multe garantii, fondurile au vandut actiuni. Dar multe fonduri detineau aceleasi actiuni, inclusiv la companii despre care se stia ca se indreapta spre o preluare pe credit sau pe care altii le vedeau drept tinte pentru asa ceva.

     

    Fara nicio posibilitate de a vinde imprumuturile riscante sau felii din pachetele de obligatiuni bazate pe credite subprime, fondurile au inceput sa renunte la actiunile pe care le detineau si sa le rascumpere pe cele pe care le imprumutasera. Ca urmare, actiunile valoroase au luat-o in jos, in vreme ce au inceput sa urce actiunile ale caror cotatii administratorii de fonduri pariasera ca vor scadea. Acest fenomen s-a batut cap in cap cu modelele computerizate de tranzactionare sau cele de tranzactionare cantitativa si le-a produs, in prima jumatate a lui august, pierderi mari fondurilor care foloseau acest tip de modele, inclusiv unora detinute de Goldman Sachs, AQR Capital sau D.E. Shaw.

     

    Piata a fost zguduita de zvonuri despre prabusirea iminenta a mai multor fonduri speculative. Unele fonduri amenintate cu pierderi masive au cautat sa-si asigure lichiditate suplimentara. Dupa pierderi abrupte in primele doua saptamani ale lui august, trei fonduri ale Goldman Sachs au intrat puternic la apa. Unul, Global Equity Opportunities Fund, a cazut cu 30% intr-o saptamana; Global Alpha, un fond cu strategii multiple, si-a dublat pierderile intr-o saptamana si a terminat a treia saptamana din august cu o scadere de 27%, in continuarea unei perioade de 18 luni de performante slabe. North American Equity Opportunities Fund a scazut peste 40% pana pe 10 august, potrivit unui raport al HSBC Private Banking.

     

    Ca sa contracareze efectul creat de rascumpararile de titluri, banca de investitii Goldman Sachs a pus la cale o injectie masiva de lichiditate. A anuntat ca se va alia cu investitori proeminenti, printre care Maurice R. Greenberg, fostul presedinte al American International Group care conduce acum C.V. Starr, sau Richard Perry de la Perry Capital, pentru a injecta 3 miliarde de dolari in Global Equity Opportunities Fund (2 miliarde de dolari din aceasta suma a fost oferita de Goldman). Potrivit unui investitor, pana la sfarsitul acelei saptamani, Global Equity Opportunities Fund s-a confruntat cu scaderea „cu o singura cifra“ a valorii activelor ca urmare a rascumpararilor de titluri, ceea ce ar sugera ca, pentru moment, Goldman a evitat dezastrul. (Investitorii au voie sa isi retraga banii doar o singura data pe luna de la fondul Global Equity, asa incat chestiunea va intra din nou in actualitate la mijlocul lui septembrie.) Un purtator de cuvant al companiei a refuzat sa comenteze.

     

    „Castigatorii vor fi cei care au lichiditate si care o pot oferi si celor ce tanjesc dupa ea“, spune Alan H. Dorsey, strateg de investitii alternative la Lehman Brothers.

     

    La United Capital Asset Management, John Devaney, un binecunoscut manager care isi vinde iahtul („Positive Carry“), spunea la inceputul lui iulie ca fondul a primit un „numar neobisnuit de mare de cereri de retragere a banilor“, inclusiv una de la cel mai mare investitor al sau, cerere care totaliza circa un sfert din activele totale ale fondului. Ca urmare, spunea el, firma a suspendat retragerile in cateva dintre fonduri, „ca sa protejam interesele investitorilor nostri“. Autoritatile de reglementare au atras atentia de ani de zile bancilor aflate sub supravegherea lor, ca si bancilor de investitii si fondurilor speculative (care nu se afla sub supravegherea lor), cu privire la abordarea „riscului de lichiditate“. Totusi, aceste avertismente au ramas adesea nebagate in seama. Long-Term Capital Management, spre exemplu, s-a prabusit la sfarsitul anilor ’90, cand titlurile de valoare despre care cele mai bune modele computerizate din lume au prezis ca nu se vor misca intr-o anumita directie au facut exact asta.

     

    Mai recent, managerii au dat vina pe o serie de evenimente neobisnuite – cunoscute expertilor drept cele 25 de miscari deviationiste standard, lucruri asteptate doar odata la 100.000 de ani – pentru sincopele pe care computerele nu au putut sa le prevada. Si, totusi, acest tip de evenimente imprevizibile par sa iasa la suprafata la fiecare cativa ani. Iar cand o fac, produc daune majore chiar si pentru fondurile mari, diversificate, cu experienta bogata.

     

    Fondul cu strategii multiple al SAC Capital a scazut in august cu 6%, ceea ce inseamna una dintre cele mai proaste luni din intreaga sa istorie, a spus un investitor. Fondul Raptor al Tudor Investment a scazut in total cu 7% de la inceputul anului, iar Highbridge Capital Management, detinut de JP Morgan, a scazut cu 4% luna aceasta si a crescut cu 2,5% pe ansamblul anului. Reprezentantii acestor firme au refuzat sa comenteze. 

     

    Oportunistii asteapta insa dupa colt. Goldman Sachs strange bani pe care sa-i investeasca in active al caror pret a coborat din cauza temerilor din piata, dar care se vor redresa cu siguranta cand pietele isi vor reveni. Ar fi al treilea fond Liquidity Partners al Goldman; primele doua au fost infiintate in 1998 si 2001, alte doua perioade de conditii extreme pe piata. Potrivit unui document de marketing, Goldman Sachs va veni cu o infuzie de 10% sau pana la 100 de milioane de dolari, iar fondul va cauta „oportunitati tactice de piata“ in instrumente financiare cu venit fix afectate acum de criza. „Lichiditatea era de obicei oportunista“, spune Stewart R. Massey de la firma de consultanta Massey Quick: banul fuge intr-adevar acolo unde-i e mai bine. „Acum insa e de-a dreptul vultureasca. Multi investitori experimentati stau pe gramezi de bani lichizi sau pe linii de credit, asteptand sa profite de panica celor ce vand.“

     

    Traducere si adaptare: Mihai MitricA

  • Credite la toata familia

    Pentru cei pe care nu-i tine punga sa ia creditul pe care si-l doresc, bancherii au gasit o solutie: rate ce se calculeaza cumuland veniturile unei intregi familii – cu rude de gradul doi, trei sau chiar si patru. In unele cazuri, banca nici nu mai socoteste gradul de rudenie drept criteriu de asociere la un credit.

     

    In ochii bancherilor de la Volksbank Romania, una dintre cele mai agresive banci pe segmentul de retail in ultimii doi ani, chiar si promisiunea unei inrudiri viitoare intre coplatitorii unui credit este considerata suficienta pentru a accepta ca acestia sa-si puna in comun veniturile atunci cand solicita un imprumut. In cazul cuplurilor care urmeaza sa se casatoreasca si care locuiesc deja la aceeasi adresa se pot cumula veniturile, permitand astfel accesul la un credit de valoare mai mare, afirma Alina Ferseta, senior marketing and PR officer al Volksbank Romania. In plus, banca accepta in calitate de coplatitori si rude de gradul doi, trei sau patru cu solicitantul creditului, cu conditia ca acestia sa locuiasca la aceeasi adresa.

     

    Volksbank este una dintre bancile care au primit avizul Bancii Nationale a Romaniei pentru a credita clientii de retail dupa norme proprii care permit rate de pana la 65% din venituri, dar si o relaxare in privinta veniturilor ce se pot lua in calcul la stabilirea gradului de indatorare. De la introducerea noilor conditii la inceputul lunii iulie, cele mai multe solicitari din partea clientilor sunt pentru creditele de consum cu garantii imobiliare, spune Ferseta, astfel ca volumul acestora a ajuns la finele lunii august la 850 de milioane de euro, dintr-un total al creditelor de retail de 1,2 miliarde de euro.

     

    Relaxarea la criteriul privind tipurile de venituri luate in calcul atunci cand calculeaza capacitatea de indatorare a unui client este o tendinta intalnita la cele mai multe dintre banci, mai ales atunci cand este vorba de imprumuturi garantate cu ipoteca pe un imobil. Banca Comerciala Romana, spre exemplu, accepta pentru imprumuturile garantate cu garantii reale (imobile) pana la patru coplatitori externi, respectiv persoane care nu locuiesc impreuna cu solicitantul, dupa cum spune Cornel Cojocaru, director executiv in directia de comunicare a bancii. Si BCR aplica norme proprii de creditare, avizate de BNR inca din luna iunie, care permit un grad maxim de indatorare de 65% din venituri, fata de 35% anterior. La finele primului semestru din 2007, BCR avea in portofoliu credite de retail de 11,7 miliarde de lei (circa 3,7 miliarde de euro), in crestere cu peste 19% fata de decembrie 2006.

     

    Pentru bancherii de la BRD, institutie ce aplica la randul sau norme proprii de creditare de la inceputul lunii iunie, coplatitorii unui credit pot fi chiar si rude de gradul al patrulea. Rude care nici macar nu trebuie sa locuiasca la aceeasi adresa, potrivit lui Lucian Cojocaru, directorul departamentului comercial al retelei BRD, adaugand ca aceasta relaxare a conditiilor a venit odata cu aplicarea noilor norme de creditare. Conform acestora, gradul de indatorare poate urca pana la 70% din veniturile nete eligibile, unul dintre cele mai ridicate din randul bancilor ce au primit avizul BNR. La finele lunii iulie, spune Cojocaru, volumul creditelor de retail era de peste 11 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro), dintre care 54% erau reprezentate de imprumuturi pentru consum (cu sau fara garantii imobiliare), 23% de credite imobiliare, 12% de credite auto si restul de alte tipuri de credite.

     

    Pana in prezent, opt banci au primit avizul BNR pentru normele proprii de creditare (Alpha Bank, BRD, Volksbank, BCR, Banca Transilvania, ATE Bank Romania, CEC si Bank Leumi), ce le permit sa ofere clientilor conditii de creditare mai putin restrictive. Rezultatele nu au intarziat sa se vada in portofoliile de credite, Alpha Bank si BRD anuntand deja vanzari duble sau triple de imprumuturi ipotecare.

     

    La fel de adevarat, in aceeasi masura in care asocierea mai multor coplatitori pentru un credit are avantajele ei, exista si un revers al medaliei – fiecare coplatitor „costa“. Toate bancile ce aplica norme proprii de creditare iau in calcul si un cos de subzistenta, respectiv o suma ce reprezinta cheltuielile minime ale unei familii, care diminueaza veniturile eligibile si care creste proportional cu numarul de membri ai familiei. Spre exemplu, la Volksbank cosul minim luat in calcul este de 100 de euro pentru o persoana, iar pentru fiecare membru al familiei in afara de solicitant se adauga inca 75 de euro (altfel spus, 175 de euro pentru o familie formata din doua persoane, 250 de euro pentru o familie formata din trei persoane etc.). La Banca Transilvania, care a inceput recent sa vanda credite „relaxate“, la care gradul de indatorare poate sa fie intre 45% si 70%, cheltuielile minime de subzistenta luate in calcul sunt de 245 de lei pe membru de familie, pentru primii trei membri ai familiei, iar incepand cu a patra persoana se considera 150 de lei pe membru de familie. La creditele de consum garantate numai cu cesiune de venituri, Banca Transilvania ia in considerare veniturile pe familie (sot si sotie), iar la creditele de consum garantate cu ipoteci si la creditele ipotecare/imobiliare, veniturile pe familie pot sa le cuprinda si pe cele obtinute de copii, frati si surori, dar si pe cele ale parintilor celor doi soti.

     

    La Alpha Bank si BRD, valoarea cosului de subzistenta este de 735 de lei pentru o familie de trei persoane, in timp ce BCR a ales sa diferentieze aceasta valoare in functie de profilul regional si de tipul localitatii de resedinta a clientului. ATEbank Romania permite un grad maxim de indatorare de 60% si practica un cos minim de subzistenta de 700 de lei pentru o familie formata din doua persoane adulte. Din septembrie vor incepe vanzarea de credite „relaxate“ si Bank Leumi (cu un grad de indatorare de pana la 70% si un cos de cheltuieli de cel putin 350 de lei pentru o persoana, care creste insa in functie de venituri, si minim 250 de lei pentru fiecare membru suplimentar) si CEC, care va practica un grad maxim de indatorare de 65%. Revenind insa la solutiile pe care bancherii le ofera celor ce nu pot lua singuri un credit – sau nu unul pe masura dorintelor/nevoilor lor  -, Anamaria Rotar, chief operating officer al brokerului de credite Gemini Capital Consult, mai semnaleaza o noutate. Exista banci, spune ea, care accepta drept codebitori si persoane care nu sunt rude cu solicitantul. Rotar da ca exemplu un dosar pe care il are in lucru, unde trei prieteni cumuleaza veniturile spre a contracta un credit imobiliar de achizitie a unui teren care va fi in proprietatea tuturor in cote indivize. Si in acest caz se ia insa in calcul cosul de subzistenta, iar daca doua persoane care se asociaza sunt casatorite, valoarea cosului creste in consecinta (considerandu-se ca veniturile solicitantului de credit sunt diminuate de cheltuielile intregii familii). Cu toate acestea, posibilitatea exista. Si nimic nu mai sta in calea doritorilor sa se asocieze cu vecinul de bloc, cu amicii, cu colegii de munca sau cu oricine altcineva pentru a lua un credit. Unul cat mai mare, care ii va multumi si pe ei, dar si pe bancheri, care castiga proportional.  

  • Banci (mai) relaxate

    Pana in prezent opt banci au primit avizul BNR pentru normele proprii de creditare:

     

    Banca

    Grad de indatorare (%)*

    Momentul de start pentru vanzare

    ATE Bank Romania

    60

    septembrie

    Alpha Bank

    55-65

    14 mai

    Banca Transilvania

    45-70

    15 august

    Bank Leumi

    70

    septembrie

    BCR

    65

    25 iunie

    BRD

    70

    1 iunie

    CEC

    65

    septembrie

    Volksbank

    45-65

    1 iulie

     

    Sursa: Bancile

    * pentru diferite transe de venituri

  • Angajatul roman, mobil si cinic

    Foarte mobili si, ca atare, putin atasati de firma unde lucreaza: asa sunt la ora actuala angajatii romani, conform studiilor de piata. Exista si exceptii, dar majoritatea ar pleca fara sa regrete daca li s-ar oferi un salariu mai bun. Mai mult, studiile arata ca romanii au cel mai mic grad de loialitate fata de angajator din toate statele europene.

     

    Daniela Necefor, managing partner al Total Business Solutions, spune ca pana acum nu a auzit de nicio metoda de fidelizare a angajatilor care sa functioneze 100%. „Romanii nu sunt fideli firmei unde lucreaza, sunt mobili, interesul propriu fiind peste loialitate. Daca oferta este net diferita de ceea ce au la actualul loc de munca, pleaca. Sunt si exceptii – oameni care fac pasi in cariera calculat si isi dau seama pana unde pot sa mearga. Dar acestia sunt putini.“

     

    Conform unui studiu la nivel european, realizat in perioada 16 martie-4 aprilie de Ipsos Research pe un esantion de 1.500 de angajati si comandat de furnizorul de tichete de servicii Accor Services, romanii sunt printre cei mai mobili europeni in campul muncii, in raport cu celelalte tari care au participat la studiu – Belgia, Franta, Spania, Italia, Slovacia, Cehia si Turcia. Astfel, 35% dintre angajatii romani s-au gandit deseori sa paraseasca firma unde lucreaza, 10% au planificat deja plecarea la o alta companie din Romania, iar 6% vor sa se angajeze in strainatate. „Motivele tin de mai multi factori precum nemultumirile legate de salariu, importanta acordata trainingului, somajul redus, lipsa de recunoastere din partea angajatorului si atmosfera de la locul de munca. Este o piata extrem de dinamica si angajatorul trebuie sa caute solutii pentru a atrage si a fideliza angajatii“, spune Jean Baptiste Aloy, analist in cadrul Ipsos Research.

     

    Cel mai mare procent de mobilitate apare in cazul angajatilor din industrie, 70% dintre acestia declarand ca s-au gandit sa plece din compania in care lucreaza. Pe categorii de varsta, cei mai mobili se declara cei intre 18 si 24 de ani (66%), iar pe categorii de venituri, salariatii cu un venit lunar net sub 500 de lei (64%).

     

    Unul din factorii care permit un nivel ridicat al mobilitatii este rata redusa a somajului – in Bucuresti, spre exemplu, aceasta este de 2%, in timp ce in Paris este de 9%. In plus, pe masura ce economia si investitiile straine cresc, piata locurilor de munca creste si ea, devenind foarte usor sa gasesti slujba dorita. Nivelul ridicat de mobilitate se poate explica insa si prin lipsa de recunoastere a implicarii angajatilor la locul de munca. Rezultatele studiului arata ca 47% dintre persoanele intervievate sunt nemultumite de recunosterea implicarii lor la locul de munca, perceptie semnalata si in cazul celorlalte tari din Europa, cu exceptia Belgiei.

     

    Totodata, 21% dintre respondenti spun ca motivatia lor fata de munca este in scadere, mai ales din cauza salariului si a lipsei de recunoastere din partea sefilor, in timp ce 62% au declarat ca motivatia lor este stabila, iar 13% sustin ca este in crestere. „Este explicabil procentul mic de angajati care se simt mai motivati de munca lor, avand in vedere ca desi salariatii sunt implicati in ceea ce fac (media pe ansamblul UE este de 72%), ei sunt in acelasi timp frustrati de faptul ca aceasta implicare le este prea putin recunoscuta“, considera Jean Baptiste Aloy. Pe de alta parte, salariatii din Romania au acordat cea mai mare nota vietii lor profesionale, respectiv 7,1, fata de o medie europeana de 6,2-6,5. Potrivit analistilor de la Ipsos Research, aceasta situatie poate fi explicata prin asteptarile mai mici pe care le au romanii, dar si imbunatatirile pe care acestia le-au simtit in ultimii ani.

     

    Angajatii romani asociaza munca in primul rand ideii de placere (33%) si de rutina (31%), intr-un mod mai pronuntat decat in alte tari europene, unde salariatii sunt atasati mai degraba securitatii sociale oferite de slujba. In acelasi timp, romanii se declara mandri de munca lor (88%), multumiti de ceea ce lucreaza (80%) si impliniti in viata profesionala (74%).

     

    Principalele ingrijorari ale angajatilor romani sunt nivelul salariului (pentru 58% dintre respondenti) si siguranta locului de munca (28%), in timp ce pentru persoanele cu functii de conducere, pe primul loc se afla timpul prea mare consacrat muncii (62%). Raportat la diferitele sectoare ale economiei, salariul este cea mai mare ingrijorare pentru salariatii din administratia publica, siguranta locului de munca – in domeniul transporturilor si in cel bancar, iar timpul consacrat muncii – in sectorul de telecomunicatii si cel bancar.

     

    In opinia Danielei Necefor de la Total Business Solutions, dintre toate domeniile, angajatii din vanzari sunt cei mai mobili. La polul opus, cei mai loiali sunt cei care lucreaza in domeniul bancar si in avocatura. „Cei din banci raman mai multi ani in acelasi loc, indiferent cum se numeste banca respectiva. Cei mai nehotarati sunt cei din pozitiile de entry care vor sa sara repede pe pozitiile de middle management. Foarte stabili sunt si avocatii“, spune Necefor.

     

    In cazul BRD – Groupe Société Générale, de exemplu, rata demisiilor este de  aproximativ 3% per total – ceea ce, spune Florin Luca, director executiv de resurse umane al bancii, „este o performanta“ in conditiile actuale de pe piata fortei de munca. In ultimii trei ani, BRD a recrutat peste 4.000 de persoane, dintre care peste 2.000 doar anul trecut. Factorii cei mai importanti in cazul angajatilor noi, adauga Luca, sunt performanta si stabilitatea pe post; daca acestea sunt indeplinite, angajatul respectiv se poate dezvolta si poate evolua in cadrul bancii.

     

    In opinia lui Adrian Stanciu, partener al Ascendis, adevarata mobilitate inseamna „a te muta de la Botosani la Iasi ori de la cules sfecla la ridicat blocuri“; a te muta de la o companie la alta in cadrul aceleiasi industrii este o falsa mobilitate, considera el. „Asta genereaza lipsa de crestere pentru oameni, genereaza factori mari de stres pentru toata lumea din sistem, o lipsa de stabilitate, de capacitate de a construi pe termen lung si pentru mine ca angajat, dar si pentru firma ca strategie si cresteri de salarii. Mie nu mi se pare o strategie potrivita“, spune Stanciu.

     

    O industrie foarte mobila este cea de IT&C. Nondas Karavas, director administrativ si de resurse umane al Cosmote Romania, considera ca ce se intampla acum pe piata romaneasca a muncii in IT se aseamana foarte mult cu situatia din Grecia de acum 15 ani si ca aceasta efervescenta se va mentine si in urmatorii 5-6 ani, in conditiile specificului industriei. „Dat fiind ca domeniul telecomunicatiilor este relativ nou, angajatii au o experienta de maximum 10-15 ani. Cred ca avem nevoie de oameni cu imaginatie, inovatori, flexibili, intrucat ritmul este mult mai alert si mai dinamic decat in alte sectoare de activitate. Lucrurile se schimba foarte repede, ceea ce se aplica astazi maine poate fi depasit si trebuie sa ne adaptam mereu la schimbare“, spune Karavas. La sfarsitul lunii iunie, Cosmote Romania avea peste 800 de angajati.

     

    Foarte mobili sunt si angajatii din constructii. „De construit se construieste in toata Europa, inclusiv in Europa de Est. Polonia are un deficit de 300.000 de oameni in industria constructiilor, noi avem cred ca vreo 200.000 de oameni deficit, iar problema o sa se accentueze“, spune Adrian Stanciu.

  • Functia dicteaza aranjarea mobilului

    Cautati un telefon care sa serveasca si drept player de muzica, si drept aparat foto ori camera de filmat? In loc sa aleaga printre zecile de modele din magazin un telefon cu asemenea caracteristici, reprezentantul de vanzari il indreapta pe client catre raftul unde se afla numai telefoane cu functii de divertisment.

     

    Comerciantii de telefoane mobile din Romania au constatat ca, atunci cand telefoanele mobile sunt grupate pe categorii si asezate ca atare in rafturile magazinelor, achizitia unui telefon mobil este mai simpla si mai rapida pentru clienti. Iar aceasta poate insemna in ultima instanta o crestere a vanzarilor, in conditiile unei piete care aproape ca va stagna anul acesta, dupa estimarile BenQ, la un total de putin peste 4 milioane de telefoane mobile vandute si o valoare de aproximativ 300 de milioane de euro.

     

    Pozitionarea pe categorii a produselor si organizarea optima a rafturilor devin astfel elemente ale strategiei de marketing. Ideea nu este deloc noua, fiind aplicata de lanturile internationale de retail, insa in magazinele de retail de telefoane mobile a intarziat sa apara pana anul trecut, cand mai multe companii au facut schimbari in acest sens in magazinele lor.

     

    Orange Concept Store este un exemplu al strategiei de „category management“, conform careia modul de aranjare a telefoanelor mobile in magazin influenteaza achizitia unui telefon mobil. Iar faptul ca telefoanele sunt prezentate in rafturi avand o pozitionare la vedere, pe principiul „touch & try“ (atinge si incearca), contribuie la decizia de achizitie, clientul nemaifiind nevoit sa puna intrebari privind un model de telefon la care n-are acces. In cazul Orange, acest tip de expunere a atras atentia clientilor catre zona de prezentare si, impreuna cu asezarea telefoanelor pe categorii si subventionarea acestora la vanzarea impreuna cu abonamente, a dus la o crestere cu peste 30% a vanzarilor de telefoane comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

     

    Orange a investit peste un milion de dolari in magazinul deschis in septembrie anul trecut, pentru a avea un spatiu de expunere larg si pentru a putea grupa telefoanele mobile pe categorii, in functie de preferintele clientilor evidentiate de studiile de piata. „Pozitionarea diferita a mai multor categorii de telefoane mobile nu necesita neaparat un spatiu foarte mare de expunere. Mult mai importanta este organizarea spatiului deja disponibil din magazin“, explica Rodica E. Cazangiu, director de vanzari si distributie in cadrul Orange Romania.

     

    Deocamdata, putine sunt magazinele care deja fac acest lucru, insa pe termen mediu si lung se anunta schimbari in acest sens, pe masura ce marile companii au inceput deja sa ia in calcul diferite tactici de management de categorie. Exista o anumita suprapunere intre categoriile recunoscute de diversi distribuitori, avand in vedere ca, de pilda, „Entry“ si „Basic“ inseamna de obicei acelasi lucru, ca si „Professional“ si „Business“. Numai ca fiecare lant de magazine isi denumeste si separa categoriile cum crede mai bine de cuviinta: Germanos, sa spunem, are separat telefoane cu camera si muzicale, in timp ce la Orange ambele sunt incadrate in categoria „Multimedia“.

     

    Cei ce au imprumutat deja regulile de pozitionare a produselor in magazine au investit sume destul de mari pentru a obtine organizarea optima a rafturilor cu telefoane mobile. Germanos, spre exemplu, a cheltuit peste un milion de euro pentru transformarea completa a arhitecturii magazinelor sale, care a implicat si o strategie de management de categorie. „Un proiect de category management corect fundamentat si aplicat poate aduce o serie de beneficii companiei, de la cresterea traficului pana la cresterea vanzarilor, si incepe sa devina tot mai mult o necesitate pentru magazinele de retail de telefoane mobile“, comenteaza Adelina Pasat, director de marketing in cadrul Germanos.

     

    EuroGSM aplica deocamdata politici de category management doar pe site. „Pentru magazine suntem in faza de testare a acestui mod de prezentare a telefoanelor. Cel mai probabil insa nu vom aplica aceste politici decat in magazinele din marile orase sau resedinte de judet, pentru ca este o investitie care nu se justifica“, afirma Dan Dobrota, director de marketing in cadrul EuroGSM.

     

    Pe ce anume s-ar duce banii? In primul rand este nevoie de studii de piata si de cercetari ale nevoilor specifice fiecarui segment de clienti, in urma carora compania stabileste categoriile de telefoane si determina care este cea mai buna asezare a acestora in magazin. Dupa aceea se trece la reamenajarea magazinelor astfel incat sa corespunda strategiei, luand in calcul si criterii precum zona in care este amplasat spatiul comercial si tipul de clienti care cumpara cel mai des telefoane de acolo.

     

    In magazinele Vodafone, spre exemplu, telefoanele sunt segmentate in patru categorii importante: Basic – cele care raspund nevoilor de baza in comunicare, precum vocea si SMS-ul; Vodafone Live – celularele au functii de divertisment si informatie prin acces la portalul companiei si au in general caracteristici mai avansate, Style – criteriul de baza fiind acela al designului care corespunde cu tendintele modei si Business – care cuprinde telefoane ce raspund nevoilor complexe de comunicare ale oamenilor de afaceri.

     

    „Compania are astfel posibilitatea sa se adreseze mai multor grupuri de utilizatori. Cu cat segmentarea telefoanelor este mai bine facuta, cu atat strategia de category management poate raspunde mai bine cerintelor clientilor“, spune Andreea Stanescu, senior director consumer market in cadrul Vodafone Romania.

    Cercetarile de piata realizate de Germanos stau la baza unei segmentari putin diferite fata de cea a Vodafone, in sensul ca este ceva mai detaliata. Astfel, in magazinele companiei exista categoria telefoanelor cu camera foto de cel putin un megapixel, cu muzica, categoria telefoanelor simple, fashion si de business.

     

    „In general, incadrarea intr-un anumit segment a telefoanelor se face dupa pozitionarea data de producator, insa fiecare magazin are la libera alegere stabilirea acestor categorii si asezarea lor in magazin“, explica Adelina Pasat.

     

    In opinia celor de la Orange, un numar mare de categorii nu este neaparat o alegere buna, unul dintre motive fiind si faptul ca un anumit model de telefon se poate incadra in mai multe categorii, ceea ce face mai dificila pozitionarea in magazin.

     

    „O segmentare prea detaliata a telefoanelor devine greu de identificat si ii poate induce in eroare pe clienti“, crede Rodica E. Cazangiu. „Tocmai de aceea, la Orange categoriile de telefoane mobile nu sunt multe – Practic, Multimedia si Profesional.“

     

    O reteta universala pentru clasificarea telefoanelor pe categorii nu exista inca, singurul criteriu de baza fiind segmentul de clienti vizat, cu anumite nevoi de comunicare. „Iar schimbarea nevoilor de comunicare, pe fondul evolutiei pietei, duce implicit la o schimbare continua a segmentarii telefoanelor mobile“, spune Andreea Stanescu.

  • Varstele telefonului

    Conform unui studiu de piata comandat de Germanos, varsta utilizatorului influenteaza alegerea functiilor telefonului mobil, dupa cum urmeaza:

     

    <25 de ani: Pentru tinerii cu varsta cuprinsa intre 15 si 25 de ani, telefonul mobil este un mijloc de divertisment, care le ofera posibilitatea sa fie conectati cu cei din jur, sa asculte muzica, sa faca fotografii si sa se uite la clipuri video.

     

    <34 de ani: Cei cu varsta intre 25 si 34 de ani considera ca rolul cel mai important al telefonului mobil este acela de comunicare. Insa accesoriul util in viata de zi cu zi pastreaza inca particularitatile unui telefon orientat spre divertisment.

     

    <44 de ani: Pentru acest segment, telefonul devine o necesitate, oferind pe langa comunicare si Internet, acces la e-mail, agenda sau calendar – functii extrem de utile, mai ales pentru oamenii de afaceri.