BusinessMagazin

Category: Topurile business magazin

  • Cele mai importante tranzactii din industria alimentara

    ndustria alimentara continua sa fie printre primele optiuni ale
    investitorilor straini in Romania datorita ritmului sau de
    crestere. Vanzarile de produse alimentare au crescut in 2008 cu
    peste 20% comparativ cu anul anterior, potrivit companiei de audit
    MEMRB, la 14,6 miliarde de euro. Desi cele mai multe tranzactii au
    valori mici, pana in 10 milioane de euro, rareori mai mult,
    investitorii sunt tot mai interesati de facilitatile de productie
    ale micilor companii, pentru a-si extinde afacerile sau pentru a
    intra pe segmente noi.


    “Investitiile sunt ca elefantii – se urnesc greu, dar odata
    pornite, nu le mai poti opri”, declara Jan Derck van Karnebeek,
    directorul general al Heineken, despre decizia de a plati 150 de
    milioane de euro pentru un producator autohton de bere in 2008, cea
    mai mare suma din aceasta industrie. Achizitia Bere Mures de catre
    divizia Heineken Romania a permis olandezilor castigarea unei cote
    de 5% din piata, decisiva pentru depasirea rivalilor de la Ursus
    Breweries si obtinerea primei pozitii in clasamentul producatorilor
    de bere.

    Pe de alta parte, aceasta tranzactie a insemnat si indatorarea
    companiei pentru a putea finanta preluarea, datorie care nu a
    intarziat sa se reflecte asupra rezultatelor financiare un an mai
    tarziu, intr-un moment de declin fara precedent al consumului de
    bere, de peste 16%. Cu toate acestea, conducerea Heineken se
    declara in continuare multumita de achizitie si afirma ca “abia
    peste cinci ani ne vom da seama daca a fost o tranzactie buna sau
    nu”.

  • Topul masinilor noi cu cele mai ieftine revizii

    “Acum, cel mai important element in vederea achizitiei unui
    automobil este pretul. Clientii se gandesc si la costurile de
    intretinere, dar nu la fel de mult ca la pret”, spune directorul
    unui dealer auto din Capitala. In acelasi timp el afirma ca
    traficul din serviceuri nu a scazut in ultimele luni, decat in ceea
    ce priveste vehiculele comerciale. Autoturismele vin in continuare
    pentru revizii, deoarece altfel si-ar putea pierde garantia.

    In acelasi timp, tot mai multi importatori si dealeri gandesc
    noi strategii de a atrage noul val de clienti de service – cei care
    si-au achizitionat un automobil second-hand din Vest. Treptat,
    reclamele cu automobile proaspat-lansate au fost inlocuite de unele
    care prezinta masini in service – dar reparate cu piese
    originale.

    “Cu siguranta s-a schimbat mentalitatea clientului roman. In
    plus, acum nu mai asteptam sa ne ceara el reduceri la revizii, ci
    ii oferim noi pachete de service. Spre exemplu, am lansat acum un
    pachet cu revizii standard, care ofera reduceri fata de progamele
    obisnuite”, a spus Alin Tapalaga, directorul general al Porsche
    Inter Auto, divizia de retail a Porsche Romania, cel mai mare
    comerciant de masini de pe piata locala.

    Pe de alta parte, exista dealeri care prefera sa ofere un pret
    mai avantajos pentru client in defavoarea unei oferte de servicii.
    “In general clientul roman nu gandeste pe termen lung. Il
    intereseaza chilipirul cel mai mult. Spre exemplu, atunci cand am
    lansat dealerul Subaru am oferit si o promotie care implica revizii
    gratuite, dar numai pe cativa clienti i-a interesat acest lucru”, a
    subliniat Nicolae Sorescu, seful diviziei auto a grupului
    Radacini.


    Ofertele speciale legate de revizii functioneaza de cele mai
    multe ori doar in cazul firmelor care achizitioneaza flote. “Sunt
    interesati in primul rand cei care achizitioneaza cateva zeci de
    masini. De obicei acestia se intereseaza de contracte speciale
    pentru a obtine discounturi”, a spus Sorescu.

    ——

    Sursa informatiilor prezentate: Companiile. In
    cazul BMW 120i, pachetul Basic Service este inclus in pretul
    mentionat.

    Precizare: Au fost luate in calcul reviziile
    programate si consumabilele estimate a fi schimbate pana la 100.000
    de kilometri, indiferent de intervalul de revizii.

  • Cele mai mari tranzactii din internetul romanesc

    In ultimii cativa ani, internetul romanesc a fost pus sub lupa
    mai multor fonduri de investitii straine si, in unele cazuri, chiar
    si a unor antreprenori romani, aflati intr-o permanenta vanatoare
    dupa cele mai importante, valoroase sau profitabile afaceri online.
    Dovada sunt numeroasele achizitii de site-uri petrecute din 2007
    incoace, chiar daca, de cele mai multe ori, sumele implicate au
    fost de ordinul sutelor sau chiar al zecilor de mii de euro.

    “Romania a avut o perioada de cinci sau sase ani de boom din
    punctul de vedere al investitiilor, perioada reflectata in urma cu
    doi ani si in domeniul internetului, cand au aparut investitori
    interesati de regiune, iar accesul la finantare a devenit mai
    usor”, rezuma Dan Lupu, directorul de investitii strategice pentru
    zona Europei Centrale si de Est al fondului Intel Capital.
    Interesul cumparatorilor isi gaseste justificare prin potentialul
    de crestere al pietei, aflata inca in etapele incipiente de
    dezvoltare – adica implicit prin posibilitatea de a obtine intr-o
    perioada relativ scurta, de cativa ani, randamente frumoase pentru
    investitiile lor.

    Intre timp insa, a venit criza, care a generat doua efecte. Pe
    de-o parte, investitorii se vad nevoiti sa amane planurile de exit
    din companiile pe care le-au finantat de-a lungul timpului, chiar
    daca investitia a ajuns poate la maturitate, in incercarea de a
    evita pierderile. Iar pe de alta parte, antreprenorii care pana nu
    demult primeau simultan oferte din partea mai multor cumparatori,
    pe sume care depaseau cu mult valoarea reala a companieii, sunt
    acum in asteptare, sperand ca vor obtine mai tarziu un pret mai bun
    pentru afacerea lor, decat mai pot obtine acum, cand evaluarile
    sunt mai realiste.

    “Momentul este excelent pentru investitii, dar nu cred ca vom
    mai vedea in urmatoarea perioada prea multe tranzactii de amploare
    in online”, apreciaza Calin Fusu, fondatorul si directorul general
    al Neogen. Deloc intamplator, cea mai valoroasa tranzactie din
    internetul romanesc a avut loc chiar anul acesta, un moment
    considerat de Asesoft Distribution cel mai potrivit pentru a face
    achizitii. Distribuitorul de echipamente IT&C a cumparat o
    participatie de 51% din eMAG, cel mai mare magazin online din
    Romania, pentru putin peste 10 milioane de euro, dupa cum au
    estimat mai multe surse din piata apropiate companiilor. Valoarea
    eMAG s-a ridicat astfel la aproximativ 20 de milioane de euro, cu
    mult peste cifrele vehiculate inaintea tranzactiei, cand eMAG s-a
    aflat la masa negocierilor (la sfarsitul lui 2008, fondatorii
    magazinului online au fost in discutii cu fondul de investitii
    Romanian American Enterprise Fund, intreaga companie fiind atunci
    evaluata la 10 milioane de euro, in timp ce cu un an in urma era
    evaluata la cateva zeci de milioane de euro).

  • Cele mai ieftine apartamente finalizate din Bucuresti

    Garsoniere finalizate la 40.000 de euro si apartamente ce se
    incadreaza chiar si in programul “Prima casa”, care impune un
    plafon al creditului de 60.000 de euro. In urma cu doi ani, astfel
    de preturi pareau aproape imposibile, mai ales in cazul
    ansamblurilor cu mai multe sute de locuinte – care beneficiaza in
    general si de facilitati, precum spatii comerciale sau locuri de
    joaca pentru copii. Singurele optiuni care se incadrau atunci in
    preajma valorilor de mai sus erau locuintele de la periferie, ceea
    ce e valabil si acum, numai ca ofertele actuale sunt ale unor
    locuinte gata finalizate sau care vor fi gata in acest an.

    “Este foarte greu sa gasesti oferte de asemenea gen in zone
    semicentrale sau care nu sunt la marginea Bucurestiului. Costul de
    achizitie al terenului a fost mai mare cand au inceput proiectele,
    costurile de constructii au fost mai mari – una e sa intri de sute
    de ori cu camioanele in oras si alta e sa construiesti la periferie
    – si nici dezvoltatorii proiectelor din zone mai bune nu vor inca
    sa coboare preturile”, comenteaza Valentin Ilie, CEO al Coldwell
    Banker Affiliates of Romania, companie imobiliara care are la
    intermediere cel mai mare portofoliu de apartamente atat noi, cat
    si vechi.

    Cele mai ieftine oferte pentru garsoniere si apartamente cu doua
    camere sunt, intr-adevar, pentru proiecte rezidentiale situate in
    zone marginase ale orasului, precum Prelungirea Ghencea, iesirea
    spre autostrada Soarelui sau Titan. Cea mai ieftina garsoniera,
    spre exemplu, este in proiectul Rasarit de Soare dezvoltat de
    Conarg in cartierul Titan. Garsoniera are o suprafata construita de
    47 de metri patrati si un pret de 40.990 de euro, fiind urmata in
    topul BUSINESS Magazin de o garsoniera din proiectul Confort City
    la un pret de 41.475 de euro. Situatia este similara si in cazul
    apartamentelor cu doua camere, unde cele mai ieftine oferte sunt
    tot in cadrul unor proiecte amplasate in zone marginase.

    Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
    Magazin.

  • Cele mai scumpe MBA-uri din Romania

    Taxele pe care le percep scolile de management care ofera
    programe de tip MBA (Master of Business Administration) sau EMBA
    (Executive Master of Business Administration) in Romania au
    reprezentat dintotdeauna un subiect aprins de discutie. Ele faceau
    din aceste programe o tinta cu atat mai pretioasa, cu cat era
    inaccesibila pentru cei mai multi dintre cei ce doreau sa urmeze o
    astfel de specializare. Vorbim de cateva mii sau zeci de mii de
    euro pentru un ciclu, care in general se intinde pe o perioada
    cuprinsa intre 10 luni si doi ani.

    Partea buna pentru cei ce au astazi o diploma de MBA sau EMBA
    este ca, in majoritatea cazurilor, costurile au fost suportate de
    companiile angajatoare, fiind vazute ca o investitie in beneficiul
    lor. Pana aici, toate bune si frumoase – si pentru cursanti, si
    pentru scolile de management. Problema a aparut abia dupa ce criza
    a impus impartirea investitiilor in cele cu adevarat cruciale
    pentru existenta sau succesul unei afaceri si cele ce pot fi
    amanate. “Comparativ cu situatia din anii precedenti, cand
    aproximativ 60% din studenti au beneficiat de plata cursurilor de
    catre companiile la care lucrau, anul acesta ponderea a scazut la
    10%”, afirma Lucian Botea, coordonatorul adjunct al programului MBA
    al Universitatii DeSales. E clar deci, ca nu vorbim despre
    activitati cruciale.


    Cel mai scump program derulat in acest moment este un EMBA
    oferit de WU Executive Academy, din cadrul Universitatii Economice
    si de Afaceri din Viena, care costa 35.000 de euro si dureaza 14
    luni. Specializarea este general management, iar anul trecut a avut
    30 de absolventi, adica incasari de putin peste un milion de euro.
    Pe langa cursurile propriu-zise, in program sunt incluse si
    calatorii de studiu in strainatate: o calatorie de noua zile in
    Minneapolis, SUA, unde au loc vizite la companii ca Reuters, JP
    Morgan Chase sau NASDAQ si o calatorie de sase zile la Viena, cu
    vizite la Erste Bank, OMV si Immoeast. De altfel, astfel de
    calatorii sau stagii practice fac parte, mai nou, din programa
    celor mai multe scoli.

  • Top: Cei mai multi bani pentru cele mai slabe rezultate (GALERIE FOTO)

    Presiunea pe pachetele salariale ale executivilor americani este
    tot mai mare, din toate directiile dorindu-se o mai mare
    transparenta in sistemul de bonusuri prin care multi CEO castiga
    zeci si sute de milioane de dolari indiferent de evolutia companiei
    pe care-o conduc.

    In ciuda oprobiului public, cei cinci CEO din topul celor mai
    mari pachete salariale primite pentru cele mai slabe performante
    financiare, inca stau confortabil in fotoliile de unde-au privit
    declinul actiunilor.

    Pentru a ajunge pe “lista neagra” publicata de Corporate
    Library, una dintre marile firme independente ce monitorizeaza
    conducerile companiilor americane, pachetul salarial complet
    (salariu de baza plus bonusuri si actiuni) al unui CEO nu trebuie
    sa fie mai mic de 30 de milioane de dolari.

    In acelasi timp, evolutia actiunilor companiei sale din ultimii
    cinci ani trebuie sa fie mai proasta decat a competitorilor sai si
    sub indicele S&P 500 (care masoara evolutia actiunilor celor
    mai mari 500 de companii de pe bursa americana).


    Click aici     pentru a vedea cine sunt
    cei mai bine platiti CEO     cu cele mai slabe
    rezultate.


    Michael Jeffries, CEO-ul companiei de
    imbracaminte Abercrombie & Fitch, a corespuns
    criteriilor si ocupa primul loc in clasament. El a castigat 71,8
    milioane de dolari anul trecut, salariul de baza fiind de doar 1,5
    milioane, potrivit Corporate Library. Intregul pachet a mai cuprins
    si sase milioane de dolari bonus pentru prelungirea contractului
    (Jeffries e la conducerea retailer-ului de 17 ani), sau avantaje
    folosirea private jet-ului companiei dupa bunul sau plac. Actiunile
    Abercrombie & Fitch au ajuns de la 79, 97 dolari in ultima zi a
    lui 2007, la 23,07 dolari la finele lui 2008.

    James W. Stewart, executivul gigantului
    energetic BJ Services Company (BJS) a castigat
    34,6 milioane de dolari in 2008, in acelasi interval valoarea
    actiunilor companiei sale injumatatindu-se de la 24,26 dolari, la
    11,67 dolari.
    BJ Services a fos achizitionata recent de rivalul Baker Hughes,
    pentru 5,5 miliarde de dolari, si Stewart va ramane in fotoliul de
    CEO pana la finele anului 2009.

    Cu 40,8 milioane de dolari castigati in 2008, Brian
    Roberts    , CEO-ul furnizorului de cablu si Internet
    Comcast, vine pe locul al treilea in top. Chiar
    daca valoarea actiunilor Comcast nu au scazut foarte mult in 2008,
    doar 7% (de la 18,26 dolari, la 16,88 dolari), in comparatie cu
    ceilalti competitori din piata rezultatele sunt foarte slabe.

    Actiunile International Paper (IP) s-au
    devalorizat cu 63% (de la 32,38, la 11,8 dolari) anul trecut, in
    comparatie cu scaderea de 38% inregistrata de indicele S&P 500.
    Chiar si asa, CEO-ul John Faraci a incasat un
    pachet salarial total de 38,2 milioane de dolari in 2008. Faraci
    (59 de ani) conduce compania producatoare de hartie de sase
    ani.

    Cu un pachet salarial de 79,3 milioane de dolari in 2008,
    Eugene Isenberg, CEO-ul Nabors
    Industries     (NBR) se regaseste pe locul opt in topul celor
    mai bine platiti CEO din lume anul trecut, potrivit Corporate
    Library. Tot anul trecut, cotatia actiunilor companiei petroliera a
    pierdut peste jumatate din valoare, o actiune ajungand la 13,2
    dolari (de la 27,39 dolari la finele lui 2007).

  • Cheltuielile cu tigarile si bautura, mai mare decat cele cu mancarea

    Cele mai mari piete din domeniul bunurilor de larg consum atrag
    cheltuieli anuale ce se apropie de 6 miliarde de euro. Anul trecut,
    produsele alimentare si nealimentare au avut vanzari cu 18% mai
    mari decat in anul anterior, valoare ce ar urma sa creasca si anul
    acesta, desi mai modest, conform estimarilor BUSINESS Magazin.

    Aflate ani in sir in umbra domeniilor cu cresteri explozive –
    auto, constructii, imobiliar sau retailul electro-IT – vanzarile de
    bunuri de larg consum (FMCG) formeaza acum zona in care managerii
    isi fac cele mai putine griji pentru cifrele de afaceri si
    profitabilitate. Cel putin comparativ cu domeniile mai sus
    mentionate, pe care criza le-a adus in situatia sa se restranga
    spectaculos.

    Pe parcursul intregului an trecut, cheltuielile alocate
    gospodariei (ce reunesc produsele alimentare si nealimentare) au
    inregistrat cresteri de 18%, declara Bogdana Baltasiu, client sales
    & service manager pentru divizia de retail measurement &
    consumer research din cadrul companiei de cercetare de piata
    Nielsen. “Ne asteptam ca in continuare cheltuielile pe gospodarie
    sa se mentina, deoarece consumatorii declara ca nu renunta la
    produsele de stricta necesitate”, explica Baltasiu. Reducerea
    bugetului pentru consum, ca efect al crizei, are in schimb impact
    in alta parte – la haine, produse de folosinta indelungata
    (electronice si electrocasnice), vacante si distractii sau benzina
    si utilitati.


    Reducerea fumatului este o alta solutie de a face economii,
    indica declaratiile inregistrate de studiul Shopper Trends 2009,
    realizat de Nielsen, in conditiile in care datele din piata indica
    faptul ca viciile (tutunul si bauturile) scot din buzunarul
    consumatorilor peste 3 miliarde de euro anual. Valoarea vanzarilor
    de tutun a crescut abrupt in ultimii ani, inclusiv din cauza
    taxelor impuse. Astfel, chiar daca vanzarile din retail au depasit
    anul trecut 1,8 miliarde de euro, conform informatiilor Nielsen,
    valoarea totala a pietei (cu tot cu vanzarile din HoReCa) s-a
    apropiat de 2,5 miliarde de euro, urmand ca anul acesta sa
    depaseasca 3 miliarde de euro. Aceasta face ca piata tutunului sa
    se plaseze pe un confortabil loc 1 in topul pietelor din FMCG, cu o
    valoare de peste doua ori mai mare decat a ocupantei locului secund
    – berea.

    “Comparativ cu primele 6 luni din 2008, vanzarile de tigarete au
    crescut cu peste 10% in volum si mai mult de 37% in valoare”, spune
    Gilda Lazar, director de corporate affairs la Japan Tobacco
    International, al treilea producator de pe piata tutunului.
    Compania, care detine o cota valorica de 24% din vanzarile legale
    de tigarete, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 382 de
    milioane de euro, in crestere cu 23% fata de 2007. Pe primele doua
    pozitii se plaseaza British American Tobacco (45%, in valoare), cu
    o cifra de afaceri de 978 de milioane de euro anul trecut si Philip
    Morris (30% in valoare) cu vanzari de 616 milioane de euro in
    2008.

    Vanzarile de produse din tutun au crescut accelerat in ultimii
    trei ani, ajungand in prezent la o valoare dubla fata de 2006 (1,5
    miliarde de euro). Lazar spune ca aceasta piata este atipica, mai
    ales in perioada de criza: vanzarile scad mai ales in categoria
    produselor ale caror preturi ar trebui sa fie (dar nu mai sunt)
    accesibile. “Cu alte cuvinte, cine are bani fumeaza tigarete
    premium, cine nu – fumeaza contrabanda”, adauga Lazar.

  • Cele mai mari daune platite in Romania

    Daca Millenium Business Center, cladirea de birouri care a luat
    foc la sfarsitul lunii iunie, ar fi fost asigurata de o companie
    din Romania, am fi avut de-a face cu cea mai mare despagubire care
    s-ar fi platit pana acum la noi, dar si cu un asigurator pus in
    fata unei probleme serioase, aceea de a achita o dauna care,
    potrivit estimarilor de la acel moment, se ridica la aproximativ 20
    de milioane de euro. Spre norocul asiguratorilor locali, aceasta
    responsabilitate a cazut pe umerii filialei AI G din
    Germania.

    Dar faptul ca au fost la cald martorii acestui eveniment i-a facut
    sa-si dea, inca o data, seama ca desi politele cu prime mari sunt
    tentante si aduc bani buni, sunt si mai riscante. In cazul in care
    se intampla evenimentul asigurat sau se distruge bunul pentru care
    a fost incheiat contractul, despagubirile pe care trebuie sa le
    plateasca asiguratorii nu sunt nici pe departe neglijabile. “Atunci
    cand incheiem un contract trebuie sa avem in vedere si faptul ca
    evenimentul respectiv se poate intampla si sa ne gandim foarte bine
    daca putem sau nu sa sustinem o paguba foarte mare”, spune Adrian
    Marin, director asigurari generale in cadrul Generali, una dintre
    primele 10 companii de asigurari din piata.

    Cu toate acestea, Generali domina topul celor mai mari despagubiri
    platite in Romania, in ultimii ani, avand cel mai mare numar de
    daune achitate (patru din primele zece). In 2004, o fabrica de
    textile care a luat foc a incasat 4,2 milioane de euro, in urma
    contractului de asigurare incheiat cu Generali. Tot in acelasi an
    si tot din cauza unui incendiu, o fabrica de mobilier din piele a
    fost despagubita cu 1,5 milioane de euro de acelasi
    asigurator.


    Incendiile par sa fie evenimentele care au creat cele mai multe
    pagube in portofoliul Generali. Astfel, anul trecut, in urma unui
    incendiu al unei fabrici de textile, au platit o dauna ce depasea
    cu putin un milion de euro, iar anul acesta 1,2 mil. euro au fost
    destinati despagubirii unei fabrici de incaltaminte care a ars.
    Potrivit lui Narcis Pavalascu, reprezentantul local al Crawford,
    cel mai mare grup de evaluare de daune la nivel mondial in astfel
    de cazuri, procedura uzuala cuprinde urmatorii pasi: efectuarea
    unui studiu de siguranta de catre ISU, in urma caruia se primeste
    acordul pentru inceperea evaluarilor si, apoi, a reparatiilor, dar
    si pentru reluarea activitatii in spatiile care nu au fost
    afectate, evaluarea propriuzisa a pagubelor, stabilirea
    reparatiilor care urmeaza sa fie facute si, in cele din urma,
    organizarea unei licitatii pentru alegerea firmelor specializate
    care se vor ocupa de reparatii.

    In aceste conditii, este greu de crezut ca repunerea in folosinta a
    intregii cladirii se va face mai devreme de cateva luni de la
    eveniment. Asta in cazul in care cladirea mai poate fi reparata.
    Asirom este insa asiguratorul care a platit cea mai mare
    despagubire pentru un eveniment: opt milioane de euro, in urma unei
    explozii la combinatul chimic Oltchim. Cheltuiala s-a facut simtita
    in rezultatul financiar al companiei, asiguratorul fiind pe minus
    dupa primele noua luni ale anului 2007. La sfarsitul aceluiasi an a
    avut loc accidentul aeronavei Tarom de pe aeroportul Otopeni, care
    a produs o paguba aproape la fel de mare. Aeronava efectua o cursa
    charter catre Sharm El Sheikh, in Egipt, iar in timpul decolarii a
    lovit un autovehicul utilitar aflat pe pista. In urma accidentului,
    aeronava a fost grav avariata, parasind pista si ruland pe o
    distanta de aproximativ 300 de metri de la locul impactului pe
    terenul viran din vecinatatea pistei. Aeronava a fost declarata
    dauna totala constructiva, iar Astra a platit companiei Tarom, in
    baza politei Airline Hull & Liability, 7,1 mil. euro, in doua
    transe – prima in luna februarie si cea de-a doua in luna martie
    2008 – precum si circa 300.000 de euro care au reprezentat
    cheltuielile pentru mutarea navei.

  • Cele mai scumpe tratamente SPA – GALERIE FOTO

    Exista tratamente faciale pe baza de aur, masaj cu diamante, bai in bere sau vin sau chiar apa – dar nu orice fel de apa (o baie in 100 de sticle de Evian costa 5.000 de dolari la spa-ul hotelului american Victor South Beach), sampon cu caviar sau trufe. La noi, fenomenul spa a inceput sa capete teren abia de curand. Eden Spa, lansat in 2005, a fost primul centru spa de zi din Bucuresti. Abia in 2007 si in 2008 oferta de pe piata bucuresteana s-a mai diversificat, odata cu aparitia Natura Spa & Wellness, Magnolia Spa, World Class Academy Spa si Studio Fusion & Urban Day Spa.

    Pentru inceput, “Eden Spa a introdus pe piata romaneasca notiunile de terapie spa, terapeut spa si gift card spa”, spune Liliana Paraipan, proprietara centrului. De la lansare, din 2005, “fiecare an a marcat o crestere atat din punct de vedere financiar, cat si al serviciilor oferite clientilor. Am pornit de la zero, iar acum avem peste 6.000 de clienti”. In 2008, Eden Spa a trecut la o noua etapa, aceea de operator de centre spa prin introducerea de proceduri noi la The Spa din hotelul Hilton Sibiu.

    Odata cu criza financiara a disparut 15% din cifra de afaceri a Eden Spa, mai ales pe seama segmentului corporate, cel care a avut cel mai mult de suferit. Daca pentru 2008 cifra de afaceri a depasit 250.000 de euro, anul acesta va fi probabil de numai 215.000 euro, spune Paraipan, chiar daca spa-ul ofera mai multe servicii in regim de promotie. “Avem un meniu spa de vara editie limitata care cuprinde terapii in exclusivitate in Romania, cum ar fi masajul cu scoici tigrate sau masajul cu pietre calde si reci”, afirma ea. Centrul a lansat pachete de pregatire pentru vacanta, care includ un cadou la achizitionare, precum si un concept “last minute spa” cu oferte speciale zilnice.

    Pe langa promotii insa, Eden a pastrat si tratamentelele de lux. Cele mai scumpe cinci servicii pe care le are in meniu sunt Damask Rose Ceremony (3 ore – 660 de lei), Sushi & Spa for Couples (2 ore – 550 de lei), Tropical Deaging Face & Body Ritual (2 ore – 549 de lei), Wine Spirit in the Spa (2 ore – 450 de lei) si Honey Moon Face & Body Ritual (2 ore – 371 de lei). In iulie 2007 aparea un al doilea spa in Bucuresti – Natura Spa & Wellness. N-a mers perfect de la inceput, dar numarul de clienti, precum si cifra de afaceri (80.000 de euro in 2008) au crescut in ciuda vremurilor sumbre, spune Mihaela Dinu, brand manager. “Cel mai bun mediu de transmitere este , asa ca ne bazam pe clientii multumiti”, spune Dinu.

    Anul acesta, Natura Spa & Wellness a pus accentul pe diversificarea serviciilor si introducerea de terapii alternative precum reiki sau ayurveda. Cele mai scumpe servicii sunt Tratament Facial UM O cu masca de aur (675 de lei), UM O Facial Super Deep (225 de lei), masaj cu pietre calde Sassi dei Vulcano si masaj Pantai Luar (220 de lei), impachetarea Universal Contour Wrap pentru detoxifiere si scaderea in centimetri (200 de lei) si impachetari pe patul cu apa (180 de lei). “Impachetarile se pot face cu creme personalizate in functie de preferintele clientului, preparate de noi.

    Terapeutii masoara, cantaresc, numara picaturi si amesteca, storc si paseaza fructe de sezon din piata. Nu folosim recipiente din metal sau plastic la preparare, iar ingredientele sunt 100% naturale”, sustine brand managerul. Tot aici exista si tratamentul facial pe baza de foita de aur de 24 de karate. “Efectele sunt o piele hidratata, intinsa, calmarea petelor rosii”, explica Dinu. Dintre conceptele noi, Dinu enumera workshop-uri interactive cu un psiholog sau relaxarea pe pat de apa.

  • TOP BM: Cele mai bine vandute filme in 2009

    In topul celor mai bine vandute filme din Romania anului 2009 sunt incluse patru productii de actiune, trei comedii si cate un film de groaza, unul de dragoste si unul de desene animate. In total, filmele din top 10 au atras aproape un milion de spectatori in salile de cinema si au adus distribuitorilor incasari de aproximativ 16 milioane de lei (3,7 milioane de euro). Cea mai vizionata productie din 2009 este “Epoca de gheata 3: Aparitia dinozaurilor”/ “Ice Age 3: Dawn of the Dinosaurs”, distribuita de Odeon Cineplex, care dupa numai patru saptamani pe marile ecrane a detronat horror-ul 3D “Infern de ziua indragostitilor” / “My Bloody Valentine”.

    Top 3 este incheiat de ecranizarea bestseller-ului lui Dan Brown, “Ingeri si demoni” / “Angels and Demons”, care dupa 10 saptamani pe marile ecrane a fost urmarit de peste 96.000 de spectatori, iar incasarile au depasit 1,5 milioane de lei. Piata de film din Romania este unul dintre domeniile aparent ocolite de criza. “Rezultatele obtinute de la inceputul anului pana in prezent confirma faptul ca mersul la cinematograf este una dintre putinele activitati care nu au fost afectate de criza. Dimpotriva chiar, rezultatele obtinute in aceasta perioada sunt superioare celor obtinute in aceeasi perioada a anului trecut, ceea ce inseamna ca oamenii percep mersul la cinematograf ca pe o metoda accesibila de divertisment”, spune Raluca Moroianu, marketing manager al MediaPro Distribution. Companiile distribuitoare spun ca o schimbare a comportamentului consumatorului este insa vizibila atunci cand vine vorba de alegerea filmului.

    “Criza l-a facut pe consumator mai degraba mai atent cu ceea ce cumpara, judecand dupa rezultatele spectaculoase ale filmului “Ice Age 3”. Oamenii sunt dispusi sa plateasca pretul unui bilet la film 3D daca intr-adevar considera ca este un produs de calitate, un film foarte bun”, sustine Irina Crisan, director general adjunct al Odeon Cineplex. Compania, care distribuie productiile studiourilor 20th Century Fox, a incheiat anul 2008 cu o cifra de afaceri de peste 2,7 milioane de lei si estimeaza pentru 2009 o crestere de 40%. Si compania RoImage 2000, care distribuie filmele Universal Pictures, anunta o crestere pentru 2009. “Anul trecut am obtinut o cifra de afaceri de 1,2 milioane de euro, iar in 2009 estimam ca vom atinge nivelul de 1,4 milioane de euro”, spune Oana Stoenescu, managing director al RoImage 2009.

    Doua dintre filmele din top 10 au fost distribuite de companie – “Furios si iute 4: Piese originale” / “Fast and Furious 4” si “Transformers: Razbunarea celor invinsi” / “Transformers: Revenge of the Fallen”. Managerul spune ca printre cele mai mari succese de pana acum au fost “Gladiatorul”, seria “Mumia”, seria “Shrek”, seria “Fast and Furious” sau seria “Fockers”. Cat despre spectatorii de film, studiile MediaPro Distribution arata ca acestia sunt in majoritate tineri cu varste cuprinse intre 15 si 35 de ani, cu studii superioare, venituri peste medie, care locuiesc in mediul urban. “Sunt persoane informate, cu viata sociala activa, care saptamanal iau masa in oras, ies in baruri sau isi viziteaza prietenii. Citesc, folosesc internetul ca instrument principal de informare, citesc bloguri, frecventeaza site-uri de socializare, merg la teatru, opera, merg la concerte cu artisti romani si straini”, explica Raluca Moroianu.

    Specialistii spun ca, surprinzator, cinefilii au destul de putine criterii clare in functie de care aleg filmul. “De fapt, cel mai adesea amatorul de cinema ajunge la cinematograful preferat, se uita in program si abia apoi cauta si hotaraste filmul cel mai cu vino-ncoace. Cel mai adesea, criteriile sunt legate de evadarea din realitatea imediata (o comedie, un film de actiune sau, mai nou, un film 3D), iar efectul consta in cele doua ore de deconectare dupa o saptamana grea de lucru. Un actor preferat ar fi un alt criteriu, mai rar un regizor si, din nefericire, mai niciodata un premiu castigat de filmul respectiv la vreun festival important”, sustine Stefan Dobroiu, redactor senior al Cinemagia.ro si colaborator permanent al BUSINESS Magazin. Cat despre cronicile criticilor, Dobroiu spune ca ele nu influenteaza in mare masura decizia de achizitie. “Daca le spui ca ultimul “Harry Potter” este plictisitor, se vor duce sa-l vada. Daca le spui ca din “Transformers 2” nu intelegi nimic, se vor duce sa-l vada. Daca le spui ca filmul belgian x sau filmul romanesc y e excelent, 50% se vor duce sa-l vada.”