Vom continua sa ne dezvoltam activitatile in Romania. Reteaua de
pe piata locala este in prezent aproape de obiectivul pe care il
aveam inainte de criza.
Cititi mai mult pe www.mediafax.ro
Author: adison
-
Director Societe Generale: BRD nu si-a atins intreg potentialul de dezvoltare in Romania
-
Pogea: Romania are resurse sa plateasca salariile si pensiile
Intrebat daca in perioada urmatoare Romania va primi o noua
transa din imprumutul FMI si daca exista riscul ca Fondul sa refuze
aceasta plata, Pogea a spus: “Atata timp cat ne-am facut treaba, nu
cred ca FMI ar avea motive decat sa aprobe acest imprumut”.Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro -
Retailul modern a avansat la 43% in S1
Retailul modern este reprezentat de hipermarketuri, magazine de
tip discount, cash&carry si supermarketuri.Cea mai mare dinamica au inregistrat-o hipermarketurile, care au
atras cu 9% mai multi consumatori decat in prima jumatate a anului
trecut si discounterii, care si-au marit numarul de clienti cu
6%.“Principala lor sursa de crestere a fost o frecventa de
cumparare mai mare, cu 30% mai mare pentru discounteri si cu 10%
pentru hipermarketuri, pe fondul expansiunii agresive”, se arata in
comunicat.Discounterii au o cota de piata de 8%, in timp ce
hipermarketurile detin 20% din comert.In Bucuresti, comertul modern are o pondere de 73%,
hipermarketurile fiind canalul preferat pentru cumparaturi, cu o
cota de piata de 45% din comert.“Chiar daca nu asistam la scaderi spectaculoase,
supermarketurile isi continua trendul descendent, orientarea
consumatorilor catre promotii si preturi avantajoase castigand in
acest an teren in dauna proximitatii”, a declarat Andi Dumitrescu,
directorul general GfK Romania.Chiar daca supermarketurile au pierdut din cota de piata in
favoarea hipermarketurilor si discounterilor, consumatorii au mers
la fel de des in supermarketuri in prima jumatate a anului, fata de
perioada similara a anului trecut.Studiul are la baza un esantion reprezentativ national de 2.200
gospodarii. -
Supermarketurile pierd teren in fata discounterilor
Retailul modern este reprezentat de hipermarketuri, magazine de
tip discount, cash&carry si supermarketuri.Cea mai mare dinamica au inregistrat-o hipermarketurile, care au
atras cu 9% mai multi consumatori decat in prima jumatate a anului
trecut si discounterii, care si-au marit numarul de clienti cu
6%.“Principala lor sursa de crestere a fost o frecventa de
cumparare mai mare, cu 30% mai mare pentru discounteri si cu 10%
pentru hipermarketuri, pe fondul expansiunii agresive”, se arata in
comunicat.Discounterii au o cota de piata de 8%, in timp ce
hipermarketurile detin 20% din comert.In Bucuresti, comertul modern are o pondere de 73%,
hipermarketurile fiind canalul preferat pentru cumparaturi, cu o
cota de piata de 45% din comert.“Chiar daca nu asistam la scaderi spectaculoase,
supermarketurile isi continua trendul descendent, orientarea
consumatorilor catre promotii si preturi avantajoase castigand in
acest an teren in dauna proximitatii”, a declarat Andi Dumitrescu,
directorul general GfK Romania.Chiar daca supermarketurile au pierdut din cota de piata in
favoarea hipermarketurilor si discounterilor, consumatorii au mers
la fel de des in supermarketuri in prima jumatate a anului, fata de
perioada similara a anului trecut.Studiul are la baza un esantion reprezentativ national de 2.200
gospodarii. -
Advent plateste 40 milioane euro pentru apa Devin
Advent International va obtine controlul asupra imbuteliatorului
de apa minerala de la Soravia Group, o companie austriaca, ce a
achizitionat Devin in 2005.Printre companiile care au mai depus oferte pentru achizitia
Devin se mai numara Argus Capital si Balkan Accession Fund.Devin detine 30% din piata apelor minerale din Bulgaria si este
prezenta pe piata romaneasca din 2008.Fondul de investitii Advent detine in Romania doi producatori de
medicamente, LaborMed si Terapia, dar si pe producatorul de vopsele
Dufa Deutek si pe cel de blocuri ceramice si tigle Ceramica
Iasi. -
El a construit primul mega-mall american
Simon, care a incetat din viata la varsta de 82 de ani, a
construit complexuri comerciale in intreaga tara, incepand cu
mall-uri si culminand cu mari complexuri multifunctionale ca Mall
of America, localizat in afara oraselor gemene din Minnesota, si cu
cel mai mare mall al tarii.Astfel de structuri atrag uneori critici din cauza faptului ca
ar afecta magazinele din centrul orasului. Dar consumatorii s-au
ingramadit tocmai pentru ca mall-urile erau convenabile si ofereau
atat serviciile marilor retaileri cat si spatii pentru restaurante
sau cinematografe. Lui Simon ii placea sa il numeasca Mall of
America, proiect care include un parc de distractii si o pista de
curse, “a opta minune a lumii.”Simon Property Group Inc, detinut in mod public si fondat de
catre Simon, este astazi cel mai mare proprietar de centre
comerciale americane cu un portofoliu de peste 300, incluzand Forum
Shops sau Caeser’s Palace din Las Vegas dar si altele din America,
Europa si Asia. Simon a fost mai intai de toate un constructor.Cititi mai multe in Wall Street Journal
-
Tiriac: Romania va iesi din criza la un an si un sfert dupa SUA
“Luminita de la capatul tunelului exista, insa trebuie sa te
bucuri de un singur lucru, ca ai cazut de la etajul unu si nu de la
70, ca Spania. Cand va iesi din criza, Romania va creste”, a spus
Tiriac, in cadrul emisiunii “Dupa 20 de ani”, difuzata, duminica,
de PRO TV.Tiriac a precizat ca actuala criza a venit intr-un moment
neprielnic in Romania, tocmai cand “in sfarsit” economia urca cu
6-7%. “Trebuie sa inveti ca trebuie sa ai undeva o pusculita, ca
esti pregatit sa o duci si mai rau. (…) O sa fie multi care nu o
sa faca fata acestui sindrom”, a adaugat Tiriac.Mai multe pe
www.mediafax.ro -
Cum te pot ajuta indicii sa castigi pe Bursa
Statisticile bursiere arata ca perdantii anilor trecuti au
devenit performeri in 2009. Altfel spus, strategiile care au batut
piata atunci cand erau cresteri, au adus mari pierderi atunci cand
piata a intrat in declin. O privire la evolutia indicelui BET-FI
din ultimii doi ani confirma acest lucru. Din august 2007, cand a
inceput criza, si in februarie 2009, cand bursa a atins minimele,
indicele celor cinci societati de investitii financiare (SIF-uri)
s-a depreciat cu 90%, cea mai mare scadere din randul indicilor
bursieri. Din martie, cand a a inceput raliul, si pana la finele
lunii august, acelasi indice s-a apreciat cu peste 166%.Construirea unui portofoliu dupa chipul si infatisarea indicilor
bursieri ii permite investitorului sa ia parte din plin la
cresteri, si il scuteste de permanenta cautare a acelor actiuni
care sa bata piata, pentru ca a devenit unul cu piata. Nu il
fereste insa de scaderi atunci cand piata se corecteaza, insa cu un
artificiu precum derivatele pe indici investitorul se poate proteja
de scaderi.“Pe piata locala, oferta de indici bursieri “investibili” nu
este foarte variata. Pentru a putea fi administrat, portofoliu unui
investitor nu ar trebui sa cuprinda mai mult de zece actiuni.
Astfel, candidatii perfecti pentru un portofoliu pe indici sunt
indicele de referinta al bursei-BET si BET-FI”, este de parere
Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj
Estinvest.Din componenta indicelui BET fac parte cele mai lichide zece
companii listate. Astfel, un portofoliu ar trebui sa aiba o
expunere de peste 40% pe actiuni bancare (BRD si Banca
Transilvania), de aproape 30% pe actiuni petroliere (Petrom si
Rompetrol Rafinare), dar si pe utilitati (Transgaz si
Transelectrica) si farmaceutice (Biofarm). Indicele BET s-a
apreciat cu 122% de la inceputul raliului pana la finele lunii
august, raportand o pierdere de 58,6% de la inceputul crizei.” Actiunile incluse in indici apartin unor emitenti lichizi, si
care in perioada de criza au performat mai bine decat actiunile
companiilor mici si putin lichide”, spune Radu Hanga, directorul
general al BT Asset Management. Selectia emitentilor eligibili
pentru a face parte dintr-un indice este realizata de un comitet
specializat al Bursei de Valori Bucuresti. Comitetul analizeaza
coeficientii de lichiditate, situatiile financiare, statutul
juridic si transparenta emitentilor. Altfel spus, companiile din
structura indicilor bursieri sunt printre cele mai lichide, mai
performante si transparente din piata. -
Cei care ne vand aerul
Valentin Ghius nu a mai mers in vacanta de aproape patru ani. Nu
e vina nimanui, ci poate doar a lui insusi pentru ca nu a mers la
mare in vacantele din facultate, ci a preferat sa mearga la diverse
seminarii sau internshipuri. Nu numai pentru a castiga experienta,
cat mai ales pentru a incerca sa se orienteze in vederea viitoarei
cariere. Nu stia exact ce i-ar placea sa faca – studia finante si
administrarea afacerilor la Universitatea Romano-Americana si il
atragea bursa, cand l-a vazut si l-a ascultat pe Al Gore tinand o
prelegere despre problemele mediului. Se afla la Boston, in cadrul
unei conferinte despre schimbarile climatice; a ajuns acolo
deoarece interesul pentru problemele mediului i se starnise deja
din al doilea an de facultate, cand a mers la o bursa in Finlanda
si a locuit foarte aproape de cercul polar, vazand de aproape
topirea ghetarilor si modul in care industrializarea afecteaza
mediul.L-a impresionat Al Gore, dar nu avea nicio idee clara despre cum
ar putea combina pasiunea pentru mediu cu pasiunea pentru finante
si bursa pana la inceputul anului 2008, cand i-a cunoscut la
Bratislava pe reprezentantii Pravda Capital, care l-au angajat
pentru a deschide piata tranzactiilor cu certificate de carbon din
Romania – tara in care tocmai intrasera primele astfel de
certificate. Pravda Capital detine o companie specializata in
tranzactionarea certificatelor de carbon, Carbon Warehouse, care
controleaza – conform propriilor estimari – o cota de piata de 50%
din tranzactiile pe piata spot din Europa Centrala si de Est.
Compania are patru manageri de tara – cate unul si de obicei
localnic din Romania, Slovacia, Cehia, Polonia, dar si un al
cincilea care se ocupa de tranzactiile din alte piete.Romania a intrat pentru prima data in discutia pentru alocarea
certificatelor de carbon in 2005, odata cu schema EU25 – lansata
pentru tarile care aderau la UE in 2007. Creditele de carbon
alocate pentru perioada 2005-2007 nu au putut fi vandute, iar
Romania a primit primele credite transferabile in 2008. “Numarul
total de certificate alocate companiilor din Romania a fost de
349.671.593 de certificate, reprezentand aproximativ 69.934.319
certificate anual in perioada 2008-2012”, dupa cum arata datele
Ministerului Mediului. Certificatele sunt alocate companiilor in
mod gratuit pana in 2012, dupa care acestea vor trebui cumparate de
pe piata. Companiile care doresc sa vanda certficatele in surplus
pot fie sa apeleze la serviciile unui broker de la o companie
specializata in domeniu, fie se poate inregistra pe bursa Bluenext
de la Paris (membru al NYSE).Intrarea Romaniei pe aceasta piata in 2008 a picat intr-un
moment destul de dificil: in 2006, pretul certificatelor crescuse
foarte mult pe bursa, pana la 35 de euro (fata de 25, media
ultimului an), iar mai multe voci din pietele europene au inceput
sa vorbeasca despre o crestere continua a pretului, care ar putea
ajunge si la 75 de euro in mai putin de un an. Atunci a devenit mai
cunoscut Carbon Warehouse, spune Valentin Ghius, deoarece compania
a facut o analiza si a aratat ca nu se intrevad schimbari climatice
sau alte cauze pentru cresterea abrupta si rapida a pretului si a
estimat ca, dimpotriva, pretul va scadea pana la 15 euro sau chiar
va tinde spre zero. -
Cele mai tari masini eco de la Frankfurt (GALERIE FOTO)
“Nu exista design de criza”, spunea Stefan Lamm, designerul-sef
de la Ford la Salonul de la Geneva din primavara acestui an. “Criza
a accelerat dezvoltarea de noi tehnologii”, a completat Ludwig
Wilisch, inginerul-sef de la BMW la salonul de Frankfurt aflat in
plina desfasurare.Cu toate acestea dezvoltarea de noi modele ii preseaza de
producatori sa adopte tot mai multe solutii low-cost. Cum ar fi
interiorul noului Saab 9-5, care este mai mult sau mai putin
preluat de la Opel Insignia, la fel si calitatea materialelor.
Aceeasi “ideologie” fusese vazuta in trecut la Jaguar – modelul
X-Type, de clasa medie, avea foarte multe elemente preluate de la
un Ford Mondeo.Dar sa revenim la Salonul Auto de la Frankfurt, cel mai
important eveniment din industria auto europeana din acest an, care
are loc imediat dupa ce programul “Rabla” din Germania, prin care
s-au vandut 2 milioane de masini, a luat sfarsit, dar si in
contextul in care in alte tari astfel de programe se lanseaza sau
continua.Potrivit organizatorilor, la editia din acest an sunt asteptati
750.000 de vizitatori, fata de 900.000 in 2007. In plus, datorita
scaderilor din Europa de Est, si numarul jurnalistilor din aceasta
parte a Europei a fost semnificativ diminuat in comparatie cu
Salonul de la Paris din toamna anului trecut si chiar fata de
Geneva din primavara.Daca la editia anterioara a Salonului, unde Ford a semnat
contractul cu statul roman pentru preluarea pachetului majoritar de
actiuni in cadrul Automobile Craiova, in timp ce Dacia lansa
versiunea diesel a modelului Logan, anul acesta “importanta”
Salonului pentru Romania este mult mai mica.Probabil printre cele mai importante premiere pentru Romania au
fost lansarile noului Renault Fluence, care inlocuieste versiunea
sedan a Megane, cel de-al doilea cel mai bine vandut model al
constructorului francez de pe piata locala, dar si Ford C-Max, un
model care prefigureaza viitoarea generatie a Focus, cel mai bine
vandut Ford de pe piata romaneasca.In ciuda zvonurilor de pe piata auto locala, Dacia nu a venit la
Frankfurt cu SUV-ul low-cost pe care il asteapta o intreaga
industrie. Cel mai probabil primul SUV Dacia va fi prezentat in
primavara, in cadrul Salonului Auto de la Geneva, unde in acest an
a fost prezentat Sandero Stepway, primul sau crossover (model la
limita dintre doua segmente clasice).Editia de anul acesta a Salonului Auto de la Frankfurt este fara
indoiala cea mai “verde” de pana acum. Trendul masinilor ecologice,
demarat in toamna anului 2006 la Paris, este acum mai puternic ca
niciodata.