La trei ani dupa disparitia regretatului Gianni Agnelli, fondatorul Fiat, conducerea companiei vrea sa vanda celebra statiune montana Sestriere din Italia. Numele Agnelli este un simbol al aristocratiei si al luxului. Este una dintre cele mai puternice familii din Europa, fondatori ai imperiului Fiat si deti-natori, inca, ai celebrei statiuni de ski, pe care ar vinde-o cu 30 de milioane de euro.Sestriere a fost construita de Fiat in anul 1934, pe muntele bunicului lui Gianni, Giovanni – fondatorul Fiat, si era, la vremea aceea, una dintre primele statiuni de ski din Italia. Alaturi de Fiat, cel mai mare angajator privat din Italia, si de Juventus Torino, cea mai titrata echipa din fotbalul italian, Sestriere este un simbol al Italiei si al orasului Torino. Conducerea actuala a Fiat, companie care dupa o perioada dificila, in care a fost aproape de faliment, s-a reintors pe profit, a decis ca Sestriere nu mai face parte din prioritatile companiei si, la sfarsitul lunii se asteapta finalizarea contractului de vanzare a statiunii pentru 30 de milioane de euro. Paradoxal este faptul ca prin organizarea Jocurilor Olimpice de Iarna la Torino (Sestriere), Fiat a reusit sa iasa din situatia grea in care s-a aflat mai bine de trei ani. Meritele organizarii Jocurilor Olimpice de Iarna in Italia ii apartin lui Gianni Agnelli, parintele statiunii Sestriere, care nu a mai apucat sa participe la festivalul de deschidere, asa cum visa.Intreaga presa si opinia publica italiana, nu doar cea din Torino, protesteaza fata de decizia actualei conduceri: “este o decizie care ar fi fost inimaginabila acum doar cativa ani”, noteaza Corriere de la Sera.Andrea Maria Colarelli, primarul Sestriere, spune ca momentul inseamna sfarsitul unei ere, si se teme ca alte posesiuni ale familiei pot urma.In presa circula deja alta informatie, potrivit careia Fiat se pregateste sa-si vanda partea din Mediobanca pe care a mostenit-o, in schimbul unui pachet de 34% din actiunile detinute de banca in Ferrari. Fiat incearca astfel sa-si recastige controlul asupra Ferrari, dupa ce acesta a scazut la aproape 50%.Familia Agnelli neaga ca ar putea vinde si alte simboluri, printre care Juventus Torino, cea mai titrata echipa din Italia, sau La Stampa, cel mai cunoscut cotidian din Torino.
Author: adison
-
Cel mai bine platit bucatar din Romania
Un fost vicepresedinte de corporatie americana, acum bucatar privat, va gati pentru bancherii romani. El va lucra pentru primul restaurant cu circuit inchis din Bucuresti, care va fi inaugurat in septembrie, la initiativa lui George Butunoiu, cel mai mare head hunter de pe piata locala. Bucatarul, de origine franceza, va avea un salariu de peste 8.000 de euro – record pentru un bucatar din Romania. “Douazeci si trei de persoane publice din business-ul romanesc au contribuit la initierea proiectului, in care se va investi peste 1 milion de euro”, spune George Butunoiu. “Clientii vor fi fondatorii, majoritatea din banking, dar si presedinti sau vicepresedinti de companii din alte domenii”, adauga el. Bucatarul francez nu va petrece mai mult de 6 luni in restaurantul din Bucuresti. O data sau de doua ori pe luna, stabilimentul va fi vizitat de bucatari faimosi din intreaga lume, ceea ce inseamna ca meniul se va schimba frecvent.
-
Restul de 20%
Probabil ca a parut destul de greu de inteles de ce, dupa ce primele cinci luni s-au terminat cu un excedent bugetar de 1,3% din PIB, atatia comentatori se nelinistesc de noua marire a obiectivului de deficit bugetar pentru 2006 la 2,5% din PIB. Mai ales dupa ce si premierul, si ministrul finantelor, ba chiar si guvernatorul BNR Mugur Isarescu au iesit impreuna sa declare ca toate cheltuielile in plus prevazute acum la rectificarea de buget sunt firesti pentru o tara care isi pregateste infrastructura pentru integrarea in UE.
O critica incorecta din punct de vedere logic spune ca
Pe de o parte, structura economiei face ca un deficit bugetar crescut sa ameninte mai tare balanta de plati si inflatia decat o arata la prima vedere calculul pe hartie, adica paralela cu alte tari din Est care si-au majorat deficitele ca sa faca loc cheltuielilor de dezvoltare. Pe de alta parte, inexistenta unei strategii fiscale pe mai multi ani (promisa inca de anul trecut) produce salturi curioase in executia bugetului si incoerenta in planificare: toamna trecuta, ca si acum, bugetul a avut excedent fiindca n-au fost proiecte de investitii suficiente ori capacitatea de a le realiza, iar amanarea lor luni de-a randul a facut ca anul acesta tinta de deficit sa fie deja modificata de doua ori.
Acelasi lucru explica, in parte, si incapacitatea de cheltuire eficienta de care era vorba mai sus: statistica Finantelor arata ca pe primele cinci luni, cheltuielile de investitii au fost de 569 mil. euro, in timp ce cheltuielile pentru subventii au fost de 671 mil. euro. Faptul ca guvernatorul BNR si-a declarat acum speranta ca rectificarea n-o sa ameninte inflatia daca macar 80% din banii in plus vor fi cheltuiti eficient nu e decat o incercare de a linisti verbal piata. Nevrand sa dea un semnal ca BNR se asteapta la vreo aruncare in aer a indicatorilor macro, Mugur Isarescu n-a criticat deci majorarea deficitului. Marja de 20% estimata sa ramana dupa scaderea cheltuielilor bune a fost insa deja destul de amenintatoare ca sa determine BNR la masuri preventive (cresterea dobanzii de politica monetara si majorarea rezervelor obligatorii in lei ale bancilor) mai graitoare decat lipsa criticilor din discursul guvernatorului.
-
Mai vedem pe 9 august
BNR a decis sa inaspreasca din nou conditiile monetare, cu o majorare mica, aproape simbolica a ratei dobanzii de politica monetara (de la 8,5% la 8,75% pe an) si cu o crestere drastica, de la 16% la 20%, a cotei rezervelor minime obligatorii pe care bancile comerciale sunt obligate sa le constituie la BNR din totalul surselor atrase in lei la scadente mai mici de doi ani.
Banca centrala incearca deci (asa cum a anuntat de mai multe ori incepand din primavara) sa limiteze in continuare cresterea creditului, de data aceasta cu precadere a celui in lei, dupa ce pe parcursul anului trecut a incercat sa-l potoleasca pe cel in valuta. Pentru un asemenea scop, nimic nu da roade mai directe si mai rapide decat constrangerea pe partea rezervelor minime obligatorii. In privinta dobanzii insa, aici situatia e mai delicata.
Dupa cresterea de 1% a dobanzii de politica monetara din februarie, corelata atunci cu o majorare a rezervelor minime obligatorii la valuta, unii comentatori au continuat sa sustina ca parghia dobanzii ar trebui folosita iarasi, pentru ca starea economiei o impune (inflatia ameninta sa urce in continuare, impinsa de preturile administrate si de o viteza nelinistitoare de crestere a PIB, cu 6,9% pe primul trimestru, fata de estimari in jur de 5%). In plus, o majorare de dobanda nu mai prezinta riscurile de anul trecut, de atragere a capitalurilor straine speculative, atata vreme cat acestea parasesc oricum pietele in curs de dezvoltare, atrase de cresterile de dobanda ale Bancii Centrale Europene si ale Fed.
Totusi, pentru BNR, cresterea de acum cu doar 0,25% a dobanzii e un semn ca autoritatea monetara vrea sa-si lase inca marja de actiune la acest capitol pentru restul anului si eventual pentru la anul. Majorarea de dobanda a BNR a fost acum mai mult o reactie la situatia de pe pietele internationale, dupa ce bancile centrale din
-
MAREA NATIONALIZARE
Ultimii ani au marcat o tendinta destul de clara de inlocuire a managerilor straini din multinationalele care opereaza in Romania cu directori romani, nu in esaloanele al doilea si al treilea, ci pe cele mai importante pozitii din companie.
IT: Este primul sector unde cea mai inalta functie din filiala romaneasca a unei multinationale a fost ocupata de un roman. Numit in fruntea Microsoft Romania inca din 1996, de la implantarea firmei in Romania, Hotaran a fost promovat in 2004 director general al companiei pentru Microsoft Europa de Sud-Est, responsabil de politica de dezvoltare a firmei in zece tari din regiune. Un alt director roman din firma, Dorin Badea, cu o experienta de cinci ani in filiala romaneasca, a fost numit anul trecut Microsoft Services Lead pentru filiala din Scotia, functie pe care a preluat-o la 1 ianuarie anul acesta.
FMCG: Grupul Hellenic Bottling Company l-a desemnat anul trecut pe Calin Dragan la conducerea operatiunilor din
TELEFONIE: Cel mai mare operator de telefonie mobila din lume, grupul britanic Vodafone, a schimbat toamna trecuta conducerea Connex, numind-o in functia de director executiv pe Liliana Solomon. Biografia ei e de-acum foarte bine cunoscuta: incepand din 1991 lucreaza in telecomunicatii, mai intai la Deutsche Telekom, unde ajunge vicepresedinte executiv la divizia de Controlling & Business Management, apoi in Marea Britanie, la T-Mobile, in functia de CFO, apoi tot CFO la Cable & Wireless. Inaintea ei, la conducerea Connex/MobiFon s-au succedat doi canadieni.
ASIGURARI: Cel mai cunoscut nume in chestiune este al Violetei Ciurel, fost director general al diviziei de asigurari de viata la ING Romania, promovata in 2004 director general al Departamentului global de pensii din cadrul grupului financiar ING. Exista insa si alti manageri romani ai unor companii straine de asigurari – Mihnea Tobescu (AIG Romania), Theodor Alexandrescu (AIG Life), Dan Odobescu (Unita-Wiener Staedtische), Tudor Moldovan (Generali).
BANCI: Cel mai nou domeniu unde sefii romani castiga teren sunt bancile, dupa ce Misu Negritoiu a devenit primul bancher autohton care ocupa cea mai inalta functie executiva intr-o institutie bancara cu capital majoritar strain, ING Romania. Pana acum, in astfel de banci, romanii au detinut fie functii executive subalterne (acelasi Negritoiu a fost timp de sase ani director general adjunct in ING), fie s-au aflat in conducerea Consiliilor de Administratie (Bogdan Baltazar la BRD-SocGen sau Petre Tulin la HVB-Banca pentru Locuinte) ori au detinut presedintia (Dan Pascariu la HVB).
-
Premiu pentru BUSINESS Magazin
Larisa Ghitulescu, redactor al BUSINESS Magazin, a fost desemnata drept unul din castigatorii sectiunii de publicitate a concursului national Tanarul jurnalist al anului, organizat de Freedom House, in parteneriat cu Edipresse AS Romania.
Articolul Sunt campion, stiu sa ma vand?, cu care Larisa Ghitulescu a castigat acest premiu, a fost nominalizat, in primavara acestui an, si la sectiunea de jurnalism sportiv a Premiilor Clubului Roman de Presa. Celalalt castigator al sectiunii de publicitate al concursului Tanarul jurnalist al anului a fost Irina Florea, editor coordonator al publicatiei Media & Advertising, editata de agentia MEDIAFAX, pentru articolul Publicitatea, data afara cu telecomanda, intra pe mobil, aparut in Ziarul Financiar. Pentru cele noua sectiuni ale concursului s-au primit peste 200 de inscrieri ale materialelor publicate in 2005 de catre jurnalisti din toata tara.
-
Eclipsa de PD
Saptamana trecuta a marcat un nou inceput de campanie pe cont propriu a democratilor care, prin vocea ministrului Vasile Blaga, au cerut energic descentralizarea accentuata la nivel local. A fost un mod ingenios de a relua intr-un plan mai tehnic chestiunea restructurarii aparatului guvernamental, printr-o propunere de reducere drastica a prerogativelor guvernului central, in favoarea autoritatilor locale si judetene.
Desi Blaga s-a folosit de argumente legate strict de eficienta administratiei, comentatorilor nu le-a fost deloc greu sa sesizeze aici un atac clar la premierul Tariceanu si la guvernul lui. De altfel, prim-ministrul a si replicat ca o astfel de restructurare nu se poate face acum, intrucat ar duce la paralizia intregului aparat administrativ.
Initiativa ministrului de interne a fost insa eclipsata de lovitura mediatica a PNL, cu propunerea de retragere a trupelor romanesti din Irak. Faptul ca premierul si PNL s-au consultat in prealabil cu UDMR si PC, dar nu si cu PD a fost un semnal clar de izolare a democratilor in interiorul arcului guvernamental. Mai ales ca pozitia de respingere din start de catre PD a retragerii militarilor romani s-a dovedit singulara, nesustinuta nici de colegii de coalitie, nici de partidele din opozitie.
-
Coarda cea sensibila
Serviciul Roman de Informatii a divizat din nou saptamana trecuta scena publica in doua tabere opuse. Episodul capturarii primului prezumtiv terorist islamist din
Daca adeptii primei variante au comentat cu ton grav amenintarile reale care, iata, sunt prezente si in Romania drept consecinte ale razboiului global impotriva terorismului, de cealalta parte actiunea SRI a fost vazuta ca facand parte dintr-o simpla campanie de imagine, si inca una nici macar prea bine pusa la punct.
Astfel, potrivit acestora din urma, SRI ar incerca sa-si refaca imaginea destul de afectata de faimosul raport privind aparitia gripei aviare in
De altfel, dupa cum a descoperit presa, inspaimantatorul terorist capturat de SRI dispunea de un arsenal relativ modest in perspectiva atacului pe care il pregatea la Ti-misoara – doua butelii de aragaz legate la un aprinzator. Cat despre statutul lui de proaspat convertit la islam, comunitatea musulmanilor din
In fine, merita luata in calcul si ipoteza avansata de apropiatii si de familia tanarului fost viitor terorist, anume ca actiunile sale erau dictate mai degraba de o suferinta psihica decat de o convingere religioasa ferma si de un atasament lucid la ideologia fundamentalismului islamic.
-
Bonusuri fotbalistice
Companiile din Cehia si-au premiat cei mai buni angajati trimitandu-i in excursii la Campionatul Mondial de Fotbal din
In plus, sponsorii oficiali ai FIFA World Cup, precum si partenerii Asociatiei de Fotbal din Cehia, au inceput sa ofere bilete gratuie angajatilor si partenerilor de afaceri.
Este o metoda buna de a ne motiva clientii care pot castiga bilete dupa achizitionarea produselor noastre, fiind inclusi intr-o extragere. De asemenea, distribuim biletele pe care le avem la dispozitie partenerilor nostri de afaceri si celor mai buni angajati, a precizat Milan Luzum, purtator de cuvant al filialei cehe a Coca-Cola Beverages. Alte companii care folosesc bilete la Cupa Mondiala ca stimulent de marketing sunt filialele din Cehia ale adidas si ale operatorului de telefonie mobila T-Mobile si banca Ceskoslovenska obchodni.
Interesul enorm al fanilor pentru meciurile echipei Cehiei era sa aiba ca efect oprirea productiei la uzina Toyota Peugeot Citroën Automobile Czech din orasul Kolin in Boemia Centrala.
Conducerea fabricii a fost de acord sa lase muncitorii sa urmareasca meciurile Cehiei de la Cupa Mondiala. Pentru aceasta, au fost instalate patru ecrane mari in sala de mese a companiei, unde 500 de muncitori au urmarit meciul.
Chiar daca am fi insistat ca oamenii sa ramana la munca, ei ar fi fost concentrati mai degraba pe trimiterea de SMS-uri despre meci decat la munca, a precizat Matej Matolín, purtatorul de cuvant al uzinei.
-
Licitatii la US Army
Doua sute de mari companii din
Oferte au fost facute si pentru ridicarea de hoteluri, magazine, spatii de birouri si restaurante, informeaza Camera Americana de Comert din
Castigatorii licitatiilor vor fi anuntati la sfarsitul lui 2006, iar constructiile vor incepe la inceputul lui 2007. Oficiali ai armatei SUA si reprezentanti ai mediului de afaceri de peste ocean vor sustine conferinte de doua zile in care vor informa firmele despre procedurile de achizitie aplicate de armata