“Nu excludem aducerea in Sephora a brandului Gerovital, chiar
daca deocamdata miscarea aceasta este la nivel de intentie. Este o
procedura mai complicata, deoarece de multe ori brandurile intra in
exclusivitate in magazinele noastre.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Restaurantul, care se intinde pe o suprafata de 500 de metri
patrati a fost deschis in septembrie 2009, iar acum am inaugurat si
terasa si barul exterior care vor ocupa 750 de metri patrati.
Capacitatea restauratului este de 120 de locuri, o componenta
importanta in vanzari urmand sa o aiba si evenimentele corporate”,
a declarat Dragos Tantareanu, proprietarul The Brick.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Pregatirea remanierii guvernului a intrat in linie dreapta, PDL
urmand sa stabileasca data cand vor fi inlocuiti ministrii care
s-au dovedit a fi “neperformanti”.
Ministrul Elena Udrea spune ca “daca lucrurile merg asa, e
posibil sa fie si o remaniere”. “N-as da nume, dar sunt sanse. Se
face o evaluare a activitatii, vedem ce ne mai spune si Fondul “, a
declarat pentru Gandul ministrul Dezvoltarii Regionale.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Imi pare rau pentru Portugalia, alte tari sar peste rand si i-o
iau inainte”, scrie ironic un forumist de pe un site imobiliar
britanic, imediat dupa aparitia zvonului de marti privind un
pretins ajutor de 280 de miliarde de euro cerut de Spania de la
FMI. In ultimele zile, numerosi analisti financiari au prezentat
Portugalia ca pe urmatoarea victima a crizei datoriilor din Europa,
dupa Grecia, pentru ca brusc sa apara speculatii despre urmatoarele
potentiale victime, cu infinit mai multa greutate decat Portugalia:
una din zona euro – Spania, economie de patru ori mai mare decat
cea greceasca, iar cealalta – Marea Britanie, care mai nou pare sa
ia locul Italiei in randul economiilor europene considerate pana
acum la adapost de efectele bolii grecesti.
Premierul Jose Luis Zapatero a calificat drept “nebunie” ideea
ca ar cere 280 de miliarde de euro ajutor de la FMI, iar purtatorul
de cuvant al FMI a spus si el ca zvonul aparut in publicatia israeliana Globes “n-are
nici o legatura cu realitatea”. Dar impactul disproportionat de
mare al zvonului cu Spania a contribuit la un plonjon
generalizat al pietelor in cursul zilei de marti, generat de
neincrederea in planul de salvare a Greciei: euro a scazut sub 1,30
dolari pentru prima oara in ultimul an, pietele europene de actiuni
au terminat in scadere, cu cele din Grecia si Spania pierzand 6,7%,
respectiv 5,4%, randamentele obligatiunilor grecesti si spaniole au
urcat, iar bursele americane au simtit din plin efectul, cu
indicele Dow Jones coborand sub 11.000 de puncte. Pe pietele
asiatice, euro a ajuns in tranzactiile de miercuri la 1,2947
dolari.
Aceste evolutii dovedesc nu numai sensibilitatea pietelor la
orice informatie negativa, ci si faptul ca astfel de informatii,
chiar daca sunt dezmintite, merg in sensul asteptarii celor ce
cauta urmatoarea veriga slaba in lantul economiilor europene – nu
neaparat din zona euro – cu care s-ar putea repeta povestea Greciei
(costurile de indatorare cresc vertiginos, agentiile de evaluare ii
coboara ratingul, tara nu mai poate avea acces la finantare de pe
piete si e silita sa apeleze la sustinerea UE-FMI sau sa declare
incapacitate de plata).
“A fost un atac speculativ cat se poate de clar. Probabil un
fond de risc care a shortat Spania a lansat zvonul, ca sa castige
de pe urma lui. Cu siguranta cel ce l-a propagat vindea titluri
spaniole”, a comentat
Jose Luis Carpatos, de la compania de cercetare
Serenitymarkets.com.
SE PREGATESTE ANGLIA?
Urmatoarea pe lista, in afara de Spania, ar putea fi Marea
Britanie: agentiile de rating au avertizat de mai mult timp ca tara
si-ar putea pierde ratingul de credit suveran (AAA, ratingul
maxim), daca guvernul rezultat din alegerile de la 6 mai nu va lua
masuri rapide de reducere a deficitului bugetar. Analisti ai
Goldman Sachs au comparat zilele trecute problemele fiscale din
Marea Britanie cu cele ale Spaniei si au prezis ca dupa alegeri,
starea economiei insulare va fi foarte atent examinata. Insusi Axel
Weber, seful Bundesbank, ar fi comparat in fata parlamentarilor
germani situatia fiscala a tarii cu cea a Greciei, conform unor
relatari publicate de
The Wall Street Journal, dar neconfirmate oficial. Deficitul
fiscal al Marii Britanii se apropie de 12% din PIB, iar datoria
publica este de 70% din PIB.
Nu e de mirare ca Grecia, Spania sau Italia, primele state
intrate sub presiunea pietelor, au considerat ca asaltul mediatic
si pariurile contra economiilor lor le ameninta siguranta nationala
si si-au mobilizat serviciile secrete sa afle ce manevre fac
fondurile speculative, in frunte cu faimosul Paulson & Co.,
tovarasul celor de la Goldman Sachs, scria inca din luna martie
revista italiana
Panorama. Fapt e ca in presa financiara abunda zilnic analizele
pesimiste despre viitorul zonei euro, cu declaratii ale unor
reprezentanti de fonduri de investitii, analisti sau brokeri care
recunosc ca pariaza pe un declin al monedei europene sau pe un
faliment al Greciei, urmat de un val de probleme in toata Europa,
daca nu chiar de dezintegrarea completa a zonei euro.
“Nu exista nici o incredere in ceea ce UE si FMI au propus
pentru Grecia. Pietele de capital pariaza pe un faliment al
Greciei, premisa fiind ca populatia tarii nu va accepta termenii
intelegerii, iar ingrijorarea privind extinderea problemelor
afecteaza moneda euro”, declara
Dean Popplewell, director de strategie la firma canadiana de
brokeraj Oanda. “Dinamica datoriei Greciei arata cum arata cea a
Argentinei in 2000, cu un an inainte de faliment. Sprijinul UE-FMI
va ajuta Atena sa-si plateasca datoriile in 2010, dar ingrijorarea
noastra e ca in 2011, 2012, 2013 criza se va intoarce”, adauga
Michael Hasenstab, manager al Templeton Global Bond Fund, care
prevede ca moneda europeana va scadea in continuare.
Muncesc mai mult decat inainte de criza, pe salarii mai mici, si
au ajuns sa fie multumiti pur si simplu pentru ca au un loc de
munca. In aceasta situatie sunt multi romani care inainte nici nu
concepeau sa faca ore suplimentare fara sa primeasca o bonificatie.
“Majoritatea companiilor cauta diverse metode de motivare si de
pastrare a oamenilor, fara a fi nevoie sa apeleze la resurse
financiare suplimentare”, a declarat pentru Gandul Corina Diaconu,
directorul general al companiei ABC Human Capital.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Furturile de combustibil scot anual din buzunarele patronilor de
companii de transport marfuri de 194,5 milioane de euro. Acesta
este rezultatul unui calcul facut de Gandul pe baza unui studiu dat
publicitatii de SAS Grup, firma care se ocupa cu dezvoltarea si
implementarea sistemelor integrate de supraveghere si urmarire a
autovehiculelor prin satelit.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Impozitele anuale pentru cele 4,2 milioane de autoturisme din
parcul auto national colectate de statul roman se ridica la
aproximativ 150 de milioane de euro, respectiv 0,12% din PIB,
pondere aflata la jumatate fata de Spania, spre exemplu, unde sunt
incasate anual taxe auto in valoare de 2,6 miliarde de euro.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
Afacerile companiilor de telefonie mobila din Romania au crescut
semnificativ in 2008 fata de 2007, de la 2,5 miliarde euro la 2,8
miliarde euro, dar au coborat la 2,4 miliarde euro anul trecut, in
timp ce numarul de cartele si abonamente a urcat constant, de la
22,8 milioane la 27,8 milioane si, respectiv, 29,1 milioane, reiese
din datele prezentate intr-un raport al France Telecom, care
citeaza estimarile Orange.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In timp ce impactul cresterii TVA cu cinci puncte procentuale
asupra preturilor este greu de estimat, pentru ca unii producatori
ar putea absorbi o parte din scumpire iar altii ar putea sa mai
adauge si de la ei in speranta unui profit mai mare, in cazul
salariilor este clar: toate vor scadea cu 4%. De exemplu, in cazul
unui salariu brut de 2.000 de lei, in loc sa se plateasca un
impozit pe venit de 320 de lei se va plati unul de 400 de lei, de
unde rezulta ca respectivul angajat va pierde 80 de lei din leafa
pentru ca va da statului nu o sesime, ci o cincime din salariul
sau.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Muncesc mai mult decat inainte de criza, pe salarii mai mici, si
au ajuns sa fie
multumiti pur si simplu pentru ca au un loc de munca: in
aceasta situatie, constata Gandul, sunt multi angajati care
inainte nici nu concepeau sa faca ore suplimentare fara sa
primeasca o bonificatie. Companiile de telefonie mobila au ramas
fara 400 de milioane de euro, informeaza acelasi ziar, citand
estimarile Orange privind veniturile operatorilor in ultimii doi
ani.
Adevarul face un
scenariu ipotetic, in care majorarea TVA si a cotei unice s-ar
petrece imediat, iar conditiile din economie ar ramane neschimbate
pana la sfarsitul anului, conchizand ca veniturile suplimentare ar
fi de 47 de miliarde de lei. Din acelasi cotidian, o trecere in
revista a vanzarilor Dacia la nivel mondial, din care reiese ca in
Romania s-au vandut mai putine masini decat in Maroc.
Evenimentul Zilei prezinta
taxele pe metrul patrat construit pe care vor fi obligati sa le
plateasca toti cei ce vor dori sa-si ridice case cu etaj sau
blocuri, taxe ce vor varia intre 0,5 si 7 euro/mp construit,
conform unui proiect de lege aflat pe masa Senatului. A apus vremea
bonificatiilor substantiale la depozitele bancare, constata ziarul:
in unele cazuri, bancile au dobanzi mai mici decat BNR, iar
reducerea de ieri a dobanzii de politica monetara de catre banca
centrala va impinge mai departe in jos dobanzile.
Cum ar putea fi deblocat prin satelit traficul din tara ne
spune Romania Libera, care anunta ca o echipa de
informaticieni din Cluj lucreaza la un site care va semnala
strazile pe care sunt blocaje in trafic, informatiile fiind
actualizate cu ajutorul unei flote de peste 6.000 de masini cu GPS.
Ziarul enumera, de asemenea, cateva aspecte la care cumparatorul
trebuie sa fie atent atunci cand vrea sa-si cumpere o locuinta
noua.
Dupa ce ministrul transporturilor a declarat ca Guvernul ia in
calcul impunerea unor taxe mai mari pe case si masini, Ziarul
Financiar a calculat ce ar insemna o crestere a taxelor pe
masini pana la nivelul la care acestea ar ajunge la 0,24% din PIB,
ca in Spania, spre exemplu: 150 mil. euro in plus la buget, iar
alti 200 mil. euro ar putea veni de pe case. Brokerii cred ca
iesirile strainilor vor cauza
noi scaderi pe bursa, dupa ce BVB a inchis sedinta de ieri cu
cea mai mare scadere din acest an, mai scrie ZF.