Author: adison

  • Generali Asigurari si-a dublat profitul in primul semestru

    In total, compania a obtinut in primul semestru un volum total
    de prime brute subscrise de 234,4 milioane de lei, cu 4,4% mai mic
    decat in perioada similara a anului precedent. Profitul a crescut
    in schimb cu 94%, pana la 18,9 milioane de lei. In ceea ce priveste
    nivelul despagubirilor platite de companie in primul semestru,
    acesta a avansat cu 17,2% fata de ianuarie-iunie 2009.

    Rezultatele au fost impulsionate de o oferta speciala,
    desfasurata in perioada mai-iunie 2010, prin care Generali
    Asigurari acorda un bonus de 600 lei pentru servicii de sanatate
    fiecarui client nou de asigurari de viata.

    “Unul dintre principalele obiective ale celui de-al doilea
    trimestru a fost revigorarea segmentului de asigurari de viata,
    lucru care de altfel s-a si intamplat. Campania de marketing si
    vanzari desfasurata in perioada mai-iunie a avut rezultate foarte
    bune atat in ceea ce priveste numarul de clienti noi atrasi, cat si
    cresterea volumului total de prime brute subscrise pe segment, fata
    de perioada similara a anului trecut”, spune Marie Kovarova,
    directorul general de la Generali Asigurari.

    Pe segmentul de asigurari generale s-au subscris 189,1 milioane
    de lei, in scadere cu 5,7% fata de perioada similara 2009. In
    pofida unei scaderi pe segmentul non-viata, au existat linii de
    business pentru care s-au raportat rezultate mai bune, precum
    accidente si sanatate (plus 148%), asigurari de incendiu pentru
    riscuri industriale (plus 23%) si asigurari de locuinta (plus
    19%).

    “Din pacate, asigurarile Casco sunt in continuare afectate de
    scaderea semnificativa a pietei auto si a celei de leasing.
    Incercam sa compensam acest lucru prin campanii atractive de
    promovare a produselor noi si de sustinere a celor deja existente
    in portofoliul companiei”, a mai spus Marie Kovarova.

  • Creatorul iPhone 4G paraseste compania Apple

    Potrivit analistilor de pe piata, Papermaster pleaca din cauza
    problemelor ce au aparut cu antena iPhopne-ului 4. Apple nu a facut
    niciun comentariu cu privire la plecarea celui care a creat ultima
    versiune a smartphone-ului, potrivit bbc.co.uk.
    Papermaster a lucrat in cadrul IBM timp de 25 de ani, inainte de a
    se alatura Apple. Angajat in anul 2008 la Apple acesta s-a apucat
    de treaba abia la jumatatea lui 2009, din cauza unor clauze
    contractuale pe care le avea cu IBM-ul.

  • Cati bani va trebuie ca sa invatati la universitati din strainatate

    Absolventii de liceu sau de facultate care vor sa-si continue
    studiile in strainatate ar trebui mai intai sa-si analizeze
    pasiunile si abilitatile, identificarea domeniului de studiu fiind
    primul si poate cel mai important pas in alegerea unui program de
    studiu la o universitate straina. Tara in care vor studia,
    universitatea si specializarea aleasa reprezinta urmatoarele etape
    de selectie in ceea ce priveste studiul in strainatate.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • De ce e Fondul Proprietatea o afacere profitabilă şi pentru cine

    Fondul Proprietatea se dovedeşte a fi o afacere profitabilă mai
    ales pentru cei care au câştigat de pe urma nenumăratelor amânări
    ale listării şi au cumpărat acţiuni la preţuri de până la 10% din
    valoarea nominală, deşi a fost înfiinţat pentru a despăgubi
    victimele regimului comunist ale căror proprietăţi au fost
    confiscate.

    Pe primul semestru statul român a plătit în contul
    despăgubirilor dispuse de Curtea Euro­peană a Drepturilor Omului
    (CEDO) 10 milioane de euro, cele mai mult dintre litigii fiind de
    încălcare a dreptului proprietăţii, CEDO apreciind că Fondul
    Proprietatea nu este funcţional, deşi este înfiinţat din 2005.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai spectaculoase calatorii cu trenul

    Pornind de aici ne-am gandit sa nu mai vorbim despre orase,
    insule, statiuni de petrecut vacanta, ci despre calatorii, in acest
    caz despre cele mai frumoase si spectaculoase peisaje pe care le
    poti vedea calatorind cu trenul.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Dezvoltatorii imobiliari israelieni, somaţi de bănci din România

    Companiile somate nu sunt totuşi foarte îngrijorate, în
    condiţiile în care băncile ştiu că valoarea garanţiilor, respectiv
    a proprietăţilor, este mai mică decât cea a datoriilor.

    Majoritatea proiectelor imobiliare israeliene în România există
    doar pe hârtie, puţine fiind în fază de construcţie , comentează
    Globes.

    Dezvoltatorii au obţinut capital pentru proiectele din România
    prin emisiuni de obligaţiuni la bursa din Tel Aviv.

    Din cauza crizei economice, românii preferă să amâne achiziţiile
    de apartamente în speranţa reducerii preţurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenteaza cu Ana si Ioana: Ai pleca sa muncesti in strainatate ?

    Ana sustine munca in Romania

    1. Este foarte usor sa te lasi cuprins de mirajul strainatatii,
    mai ales acum, cand in Romania nu se intrevede nicio perspectiva
    pozitiva. De altfel, motive clare, concrete pentru a convinge pe
    cineva sa ramana aici nu sunt. Salariile nu sunt mai mari, taxele
    nu sunt mai mici si nici mai putine, oamenii nu sunt mai
    civilizati, utilitatile nu costa mai putin, iar cumparaturile nu
    sunt mai ieftine. Sunt insa o multime de motive circumstantiale
    pentru care poate tocmai acum nu ar fi cel mai bun moment sa
    emigram. In primul rand, acela ca si in afara lucrurile merg prost.
    Poate nu la fel de prost ca la noi, insa atunci cand sunt probleme,
    primii sacrificati sunt imigrantii

    2. Da, medicii si inginerii au toate motivele sa plece. Isi fac
    meseria si sunt platiti poate chiar de zeci de ori mai bine decat
    aici. In rest, sunt mii si zeci de mii de oameni care pleaca pentru
    un loc de munca sub calificarea lor si care, atunci cand vor sa se
    intoarca in tara, se trezesc ca nu se mai pot integra pe piata
    muncii, intrucat experienta ultimilor ani a fost acumulata in
    domenii nu ar mai vrea sa lucreze.

    3. Am mai putea ramane in Romania si pentru ca, oriunde ne-am
    angaja, avem avantajul de a cunoaste piata, de a cunoaste
    specificitatile locale, criteriu care de multe ori a facut
    departajarea dintre romani si expati, in defavoarea celor din
    urma.

    4. In urma cu aproape doi ani, vorbeam cu un roman care a lucrat
    pe Wall Street. Desi a avut cat timp a stat in SUA o viata plina de
    impliniri profesionale, atinut sa sublinieze un lucru foarte
    important – povestea imigrantilor care nu se lovesc de xenofobie e
    doar in filme. Era suficient ca doar o data sa se simta accentul de
    est european pentru ca stigmatul de “intrus” sa ajunga sa te
    urmareaca.

    Ioana sustine munca peste hotare

    1. Primul si poate cel mai convingator argument in favoarea
    muncii peste hotare este plata. Este indeobste stiut ca mai orice
    tip de slujba, munca, pozitie este mai bine remunerata peste
    hotare. O bona primeste intre 800 si 1.000 de euro in Grecia, un
    muncitor necalificat are o chenzina saptamanala de cateva sute de
    euro in constructii in tari ca Italia sau Spania. E drept ca
    locurile de munca s-au imputinat foarte mult peste hotare, dar
    acelasi lucru se intampla si in Romania. Un lucru demn de luat in
    seama este insa ca pentru cei cu diplome, orizonturile raman
    deschise: mai mult de 7.000 de medici au plecat de la inceputul
    acestui an din tara si e complet de inteles: in afara faptului ca
    sistemul sanitar din Romania se zgaltaie din temelii, in tarile din
    Vest un medic poate castiga cateva mii bune de euro lunar. Un
    specialist in terapie intensiva si anestezie, care a plecat in
    Marea de piata Britanie in luna aprilie a acestui an, castiga nu
    mai putin de 40.000 de lire anual. E o diferenta fata de Romania…
    In aceeasi situatie se regasesc insa si alti licentiati – mai cu
    seama ingineri – pe care alte tari ii asteapta nu numai sa le ofere
    slujbe, ci si un trai decent.

    2. Traiul decent este un alt aspect important care impinge oamenii
    sa caute un loc de munca in afara. Traiul decent inseamna, dincolo
    de bani, aproape orice: de la sosele decente, posiblitatea de a
    parcurge 100 km pe autostrazi fara carute sau biciclisti si pana la
    lipsa unei permanente batai de cap in relatia cu autoritatile (ne
    sunt tuturor familiare cozile de la plata impozitelor sau grimasa
    acrita a functionarilor de dupa ghiseele de aproape orice fel), sau
    pana la faptul ca sistemele sociale sunt atat de bine puse la punct
    incat locuitorii nu se tem sa moara cu zile de la o mana rupta sau
    pentru ca nu-si gasesc de munca (in cazul in care doresc).

    3. Respectul fata de munca este mai mare peste hotare, sunt de
    parere peste doua treimi dintre respondentii unui studiu realizat
    de compania de cercetare de piata 360insights. Cu alte cuvinte,
    indiferent de tipul meseriei prestate – de la cele fara calificare
    si mergand pana la cele mai inalte distinctii – atitudinea fata de
    cel care presteaza o munca este mai… respectuoasa. Este adevarat,
    ca, de regula, in tarile civilizate nu se regaseste acea
    incrancenare pe care o vedem cu totii in viata de zi cu zi si care,
    implicit, este vizibila in orice latura a vietii. Dar punctele in
    plus se numara tot in favoarea muncii peste hotare.
    Nu in ultimul rand, trebuie sa ne aducem aminte de milioanele de
    “capsunari” care nu numai ca au pus in mod incontestabil umarul la
    cresterea economica an dupa an, dar au capatat un simt pragmatic al
    economiei de piata. Multi dintre ei s-au intors in tara stiind cum
    sa aplice “retete” pe care le-au invatat in strainatate. Un reper
    excelent este chiar unul dintre cei mai mari proprietari ai unui
    producator de inghetata care a ridicat din temelii, cu cunostintele
    capatate in munca peste hotare, o afacere care rivalizeaza acum cu
    multinationalele.

  • Peste 172.000 de turişti şi-au petrecut week-end-ul pe litoralul românesc

    Potrivit Asociaţiei Litoral-Delta Dunării, sâmbătă în unităţile
    de cazare de pe litoralul românesc se cazaseră, oficial, 170.832 de
    persoane, pentru ca numărul acestora să mai crească, duminică, până
    la 172.138 de turişti, dintre care aproape 6.000 au fost
    străini.

    Cei mai mulţi turişti, 42.240, s-au aflat în Costineşti,
    staţiunea fiind urmată de Mamaia, cu aproape 40.000, şi Neptun, cu
    peste 35.000 de turişti înregistraţi. Alte câteva zeci de mii de
    persoane au ales să-şi petreacă vacanţa în alte staţiuni de pe
    litoral, peste 50.000 de turişti aflându-se în Năvodari, Eforie,
    Mangalia şi Vama Veche.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisioanele abuzive ale băncilor, din nou în instanţă

    Nemulţumiţi de faptul că li se percepe în continuare comisionul
    de risc, chiar dacă el a fost declarat ilegal de Autoritatea
    Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), peste 100 de
    clienţi ai Volksbank România, a treia bancă din România după
    valoarea activelor, se pregătesc să acţioneze banca în
    judecată.

    Comisionul respectiv trebuia eliminat începând cu data de 1
    iunie, însă clienţii susţin că li se percepe în continuare şi că,
    în urma valului de plângeri care a ajuns la ANPC, banca
    intenţionează să-i schimbe doar denumirea, în “comision de
    administrare”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BNR, acuzată de rasism din cauza unei monede

    Banca Naţională a României (BNR) este ultima instituţie intrată
    pe lista “rasiştilor” şi a “antisemiţilor” monitori­zaţi de Muzeul
    Holocaustului din capitala americană Washington D.C. Banca centrală
    a României este acuzată de a fi emis o monedă comemorativă cu
    Patriar­hul Miron Cristea, care a semnat – în calitate de premier
    în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea – o lege rasistă.

    Actul la care se referă Muzeul Holocaustului este un amendament
    adus legii cetăţeniei române, care a retras cetăţenia pentru
    225.000 de evrei care intraseră în România după 1918. Ei
    reprezentau circa 37% din totalul populaţiei de origine evreiască,
    iar legea instituită de regimul autoritar al lui Carol al II-lea
    deschidea calea altor restricţii similare, în vigoare până în
    1944.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info