BusinessMagazin

Author: adison

  • Fuziunea care va reconfigura piaţa globală a materialelor de contrucţii

    Pe o piaţă a construcţiilor care nu dă semne de revenire în forţă, numărul fuziunilor şi achiziţiilor a crescut exponenţial în ultimii ani, atât pe plan mondial, cât şi pe plan local. De la preluarea producătorului german de profiluri PVC Gealan de către concurentul său tot neamţ VEKA până la fuziunea locală dintre producătorul de vopsele Fabryo şi producătorul de materiale şi finisaje pentru construcţii Atlas Paints, jucătorii din industria materialelor de construcţii încearcă să muşte o felie cât mai mare din piaţa pe care activează fie prin achiziţii, fie prin unirea forţelor.

    Cea mai importantă tranzacţie anunţată în ultimii 15-20 ani rămâne însă fuziunea dintre cimentiştii Lafarge şi Holcim, cu vânzări cumulate de peste 30 de miliarde de euro anual. Şi totuşi, aceasta este şi tranzacţia cea mai delicată, având în vedere că în mai multe ţări din lume, inclusiv în România, cei doi coloşi controlează cote importante din piaţă, astfel că prin asociere ar ocupa o poziţie dominantă şi s-ar afla într-o situaţie problematică din punctul de vedere al concurenţei.

    În România, cei doi controlează cumulat două treimi din piaţa cimentului, evaluată la 500-600 de milioane de euro anual. În acest context, cele două grupuri au luat decizia să păstreze activele Holcim din România şi să vândă fabricile Lafarge. “Activele (ce urmează să fie vândute – n.red.) au fost selectate în funcţie de trei principii: capacitatea de a îndeplini cerinţele autorităţilor din domeniul concurenţei, fezabilitatea şi viteza de implementare (a vânzării – n.red.), precum şi potenţialul de creare de valoare pentru LafargeHolcim”, afirmă Sabine Wacquez, director adjunct în domeniul relaţiilor cu presa în cadrul grupului Lafarge. După fuziune, noul grup, care se va numi La-fargeHolcim, va rămâne în România cu acti-ve-le Holcim, respectiv două fabrici de ciment la Câmpu-lung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un ter-minal de ciment la Turda, 16 staţii de betoane, 5 staţii de agre-gate, 2 fabrici de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

    Pe de altă parte, cele mai importante active ale francezilor sunt cele două fabrici de ciment pe care le deţin la Medgidia (judeţul Constanţa) şi la Hoghiz (judeţul Braşov), precum şi staţia de măcinare de la Târgu Jiu. Pe lângă acestea, La-farge mai are 15 staţii de betoane în Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Con-stan-ţa, Brăila şi Cluj, pre-cum şi 4 staţii de be-toa-ne mobile, potrivit in-for-maţiilor de pe site-ul com-paniei. Valoarea de piaţă a ac-ti-velor Lafar-ge în România ar putea ajun-ge la cel puţin 500 mil. euro, po-trivit esti-mărilor Ziarului Financiar.

    Într-o perioadă în care piaţa construcţiilor nu reuşeşte să găsească motoare de creştere nici la nivel internaţional, nici pe plan local, care sunt şansele ca elveţienii şi francezii să găsească cumpărători pentru fabricile pe care le-au scos la vânzare pentru a încheia cea mai mare fuziune din industria construcţiilor din ultimele două decenii?
    François Pétry, directorul general al Holcim România, spune că până acum mai multe tipuri de investitori şi-au manifestat interesul de a cumpăra activele la nivel internaţional – de la jucători din industria materialelor de construcţii până la fonduri de investiţii. „Este un proiect extrem de ambiţios, într-adevăr, însă, până la finalizarea fuziunii, Lafarge România şi Holcim România vor rămâne în continuare competitori. În prezent ne desfăşurăm activitatea în mod normal”, spune Pétry. El afirmă că, în opinia sa, activele vor fi vândute la un preţ corect şi nu la discount, în ciuda faptului că în prezent piaţa construcţiilor din întreaga lume continuă să sufere din cauza crizei.

    Săptămâna trecută, Bernard Fontana, directorul general al grupului Holcim, arăta că numărul potenţialilor cumpărători ai activelor pe care elveţienii şi francezii vor să le vândă în cadrul procesului de fuziune s-a dublat în ultima perioadă la peste 100, printre aceştia numărăndu-se firme specializate în investiţii şi companii din industria cimentului, inclusiv unele din pieţe emergente.

  • Proiect de 4 milioane de euro pentru sprijinirea foştilor angajaţi de la Mechel Câmpia Turzii

    Negrescu a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că sprijinul financiar în valoare de 4 milioane de euro pe care ar urma să îl primească România a fost discutat în Comisia de buget a PE, din care şi el face parte, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Europarlamentarul PSD a adăugat că va întocmi un raport despre situaţia de la Câmpia Turzii, pe baza căruia speră ca membrii comisiei să accepte ca suma pentru acest proiect să fie actualizată cu rata inflaţiei şi suplimentată.

    “Vom vota la începutul lunii septembrie, a fost un vot preliminar în Comisia de buget. Urmează să întocmesc un raport, eu sunt un raportor din umbră al acestui proiect şi trebuie să merg şi în zonă pentru a face un raport complet. Teoretic, nu apar niciun fel de probleme şi primul vot iniţial garantează alocarea celor aproape 4 milioane de euro”, a spus Negrescu.

    Potrivit europarlamentarului, suma care ar urma să fie primită în plus este de 300.000 de euro, pentru acoperirea cheltuielilor făcute de statul român în perioada în care proiectul a fost întârziat.

    “E vorba de o mie de persoane care şi-au pierdut locurile de muncă. În cadrul acelui proiect există reconversie profesională şi crearea unei companii, întreprinderi sociale, pentru 250 de angajaţi care ar urma să producă echipamente sportive şi practic acel proiect a întârziat foarte mult. Faptul că nu ne-au acordat finanţarea şi toate celelalte state europene primesc la nici măcar trei luni de zile acele fonduri înseamnă că este şi o vină a Comisiei Europene, pe care noi trebuie să o subliniem în Parlamentul European”, a spus Victor Negrescu.

    Potrivit acestuia, banii pentru proiect sunt alocaţi României pe axa “Fondurile de ajustare la globalizare”, axă pe care orice stat poate solicita susţinere financiare dacă întâmpină probleme prin pierderea unor locuri de muncă în urma retragerii unor investiţii sau companii.

    Potrivit unui comunicat din mai al Comisiei Europene, CE a propus să se aloce României 3,6 milioane de euro pentru a ajuta o mie de foşti salariaţi ai întreprinderii de produse siderurgice Mechel Câmpia Turzii şi ai producătorului Mechel Reparaţii Târgovişte SRL să îşi găsească noi locuri de muncă. Propunerea fusese transmisă spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri al UE.

    Grupul rus Mechel a vândut, în februarie 2013, pentru preţul simbolic de 230 de lei (52 de euro) combinatele metalurgice pe care le deţinea în România, puternic îndatorate, către firma Invest Nikarom din Bucureşti, controlată de două persoane cu cetăţenie rusă. Tranzacţia a vizat compania Mechel East Europe Metallurgical Division SRL şi combinatele Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu, Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgovişte şi Laminorul Brăila.

    La sfârşitul lui 2011, grupul Mechel s-a confruntat, în cadrul operaţiunilor din România, cu dificultăţi financiare ca urmare a pierderilor cauzate de preţurile nefavorabile de pe pieţele europene ale oţelului. Societatea Mechel Câmpia Turzii a instituit o serie de măsuri vizând reducerea costurilor cu personalul, dar acestea nu au dus la remedierea dificultăţilor financiare ale întreprinderii, care a decis să iniţieze concedieri colective.

    Concedierile au afectat, în special, oraşul Câmpia Turzii şi regiunea din jurul acestuia, situate în partea de sud-est a judeţului Cluj, în nord-vestul României, întrucât societatea Mechel Câmpia Turzii a fost cel mai mare angajator din zonă, având 1.837 de salariaţi (în iunie 2012), adică aproximativ o treime din numărul total al salariaţilor din regiune.

  • Directorul Administraţiei Naţionale “Apele Române” şi-a dat demisia

    “În contextul evenimentelor de astăzi (miercuri – n.r.), Vasile Pintilie anunţă că îşi depune demisia de onoare, din funcţia de director general al Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’, funcţie pe care o deţinea din anul 2012”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de instituţie.

    Premierul Victor Ponta a cerut demiterea directorului Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR), aflat la acest moment în concediu, au declarat miercuri după-amiază, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

    Solicitarea de demitere a lui Vasile Pintilie a fost adresată ministrului Mediului, în subordinea căruia funcţionează instituţia. Cererea a fost transmisă imediat după comandamentul pentru situaţii de urgenţă, reunit miercuri după-amiaza la Guvern.

    După mediatizarea informaţiei privind cererea lui Ponta, directorul de la “Apele Române” l-a sunat pe premier şi l-a informat că a coordonat, prin telefon, întreaga activitate a instituţiei în timpul inundaţiilor.

    Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat, tot pentru MEDIAFAX, că directorul instituţiei a vorbit la telefon cu premierul şi i-a prezentat activitatea sa de la debutul inundaţiilor.

    Agiu a precizat că Vasile Pintilie, care este în concediu de la începutul săptămânii, a coordonat, prin telefon, toate activităţile desfăşurate de ANAR în această perioadă, fără a se deplasa la faţa locului.

    Pintilie nu a precizat dacă premierul i-a comunicat, la finalul discuţiei, ceva legat de schimbarea sa din funcţie.

    Un număr de 1.184 persoane au fost evacuate de la producerea inundaţiilor şi 99 de locuinţe au fost distruse, la care se adaugă alte 168 locuinţe avariate şi 2.003 case inundate, a anunţat ministrul de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea, la comandamentul pentru situaţii de urgenţă de la Guvern.

    El a mai precizat că inundaţiile au afectat până în prezent, la nivel naţional, 223 anexe gospodăreşti, care au fost distruse, şi 185 unităţi administrativ-teritoriale.

    Au fost afectate 7 drumuri naţionale, pe porţiuni ce însumează 1,5 kilometri, 37 drumuri judeţene pe o distanţă totală de 88,7 kilometri şi 39 drumuri comunale pe porţiuni totale de 239 kilometri.

    Meteorologii au emis o nouă avertizare cod portocaliu pentru judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi şi Dolj, valabilă de joi, ora 03.00, până vineri, la aceeaşi oră. În cele trei judeţe va ploua torenţial şi se vor cumula local cantităţi de apă de 40-50 de litri pe metru pătrat şi izolat peste 70 de litri pe metru pătrat.

    De asemenea, judeţele Timiş, Hunedoara, Gorj, Vâlcea şi Olt vor fi, de joi, ora 03.00, până vineri, la ora 10.00, sub avertizare cod galben de ploi şi vijelii. În aceste judeţe vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Cantităţile de apă vor depăşi local 20-25 de litri pe metru pătrat şi izolat 50 de litri pe metru pătrat.

     

  • G7 ameninţă cu noi sancţiuni: “Acţiunile Rusiei sunt inacceptabile”

    “Rusia încă mai are posibilitatea de a alege calea unei detensionări a situaţiei, fapt ce ar duce la ridicarea sancţiunilor impuse anterior”, afirmă statele membre ale G7 într-un comunicat comun, difuzat de Casa Albă.

    “În caz contrar, suntem pregătiţi să impunem (Rusiei) un preţ mai mare pentru actele sale ostile”, adaugă G7.

    Acest anunţ al G7, din care fac parte Marea Britanie, Franţa, Canada, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite, intervine în contextul înăspririi de către Washington şi Uniunea Europeană a sancţiunilor împotriva Moscovei.

    “Condamnăm încă o dată anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia şi acţiunile destabilizatoare ale acesteia în estul Ucrainei. Aceste acţiuni sunt inacceptabile şi încalcă dreptul internaţional”, apreciază G7.

    “Condamnăm, de asemenea, atacul tragic asupra zborului MH17, soldat cu moartea a 298 de civili inocenţi. Cerem o anchetă internaţională, rapidă şi transparentă”, adaugă statele G7.

  • Statele Unite nu vor să se implice militar în Africa

    “Statele Unite nu intenţionează să militarizeze Africa sau să menţină acolo o prezenţă militară”, a declarat Susan Rice, consilier prezidenţial pentru Securitatea Naţională, înaintea unui summit fără precedent care-i va reuni la Washington pe aproape toţi liderii africani.

    “Însă ne angajăm să-i ajutăm pe partenerii noştri în faţa ameninţărilor care le vizează securitatea”, a adăugat ea.

    Referindu-se la atacurile grupării islamiste Al-Qaida din Maghreb în Mali, atacurile Boko Haram în Nigeria şi cele ale islamiştilor shebab în Somalia şi Kenya, Rice a promis că Statele Unite vor “dubla eforturile pentru formarea unor forţe de menţinele a păcii profesioniste şi eficiente”.

    “Începând din 2005, Washingtonul a contribuit la instruirea a aproximativ unui sfert de milion de militari însărcinaţi cu menţinerea păcii în 25 de state africane”, a adăugat consilerul american.

  • Camera Reprezentanţilor din SUA aprobă o procedură judiciară împotriva lui Barack Obama

    Camera a adoptat cu 225 de voturi pentru şi 201 împotrivă o rezoluţie care îl autorizează pe preşedintele Camerei, John Boehner, să lanseze o procedură judiciară contra lui Obama pentru încălcarea responsabilităţilor sale constituţionale, prin faptul că nu a aplicat cu fidelitate legea reformei în sănătate în 2010. Toţi democraţii au votat împotrivă.

    “În loc să depună plângeri împotriva mea, doar pentru că îmi fac munca, Congresul ar trebui să-şi vadă de treabă şi să facă viaţa americanilor care i-au ales mai bună”, a reacţionat miercuri Obama, care efectua o vizită în statul american Missouri.

    Republicanii l-au acuzat în repetate rânduri pe Obama că a adoptat o serie de ordonanţe prezidenţiale care ar depăşi atribuţiile Executivului, în special reglementări privind situaţia imigranţilor, în 2012, întârzieri în aplicarea reformelor în domeniul sănătăţii, în ultimii ani, şi, recent, eliberarea a cinci talibani de la Guantanamo în schimbul sergentului american Bowe Bergdahl, care era ţinut ostatic în Afganistan.

    Pe fondul criticilor republicanilor, Curtea Supremă de Justiţie din SUA a limitat atribuţiile constituţionale ale preşedintelui Barack Obama de a numi prin ordonanţe membri ai Administraţiei federale.

  • Autorităţile de la Kiev îi îndeamnă pe ucraineni să se abţină de la comentarii pentru presa rusă

    “Rugăm cetăţenii ucraineni, reprezentanţii organizaţiilor publice şi instituţiile de stat să se abţină de la comentarii, interviuri şi mesaje informative pentru presa rusă, deoarece toate acestea pot fi folosite împotriva Ucrainei”, a îndemnat comitetul.

    Comitetul notează că în ultima perioadă presa şi televiziunile ruse au înteţit îndemnurile către ucraineni de a oferi comentarii cu privire la evenimentele din zona “unde se desfăşoară operaţiunea antiteroristă (ATO)”.

    “Propagandiştii ruşi promit în mod fariseic că vor fi obiectivi şi nu vor distorsiona faptele, însă nu poate fi vorba de o prezentare obiectivă a evenimentelor din Ucraina în presa rusă”, afirmă comitetul ucrainean.

    Potrivit acestei instituţii, “Rusia nu a încetat agresiunea informaţională pe tema Ucrainei”.

    “Provocările informaţionale ale jurnaliştilor ruşi devin mai îndrăzneţe. Ele au scopul de a-i folosi cetăţenii ucraineni pentru discreditarea armatei ucrainene şi autorităţilor de la Kiev”, apreciază comitetul.

  • Critici ale Israelului la adresa lui John Kerry sunt “dureroase şi absurde”, apreciază SUA

    În timp ce relaţiile între aliaţii israelian şi american s-au răcit considerabil, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Marie Harf, a afirmat că Statele Unite au acordat Israelului “sincer vorbind, o susţinere de amploare fără precedent în istoria noastră”.

    Revenit la Washington weekendul trecut, după o vizită de o săptămână în Orientul Mijlociu, John Kerry a fost puternic criticat de presă şi oficiali israelieni, care i-au reproşat că a folosit Cairo ca tabără de bază, minimalizându-i eforturile diplomatice intense, apreciind că au condus doar la un armistiţiu de 12 ore.

    Secretarul american a fost comparat în Israel cu un “elefant într-un magazin de porţelan”.

    “Acest gen de critici din partea unui aliat şi, în special, din partea Israelului, nu îşi au locul într-o dezbatere”, a adăugat Harf.

    Relaţiile între Statele Unite şi Israel au suferit deja o răcire considerabilă după eşecul, la sfârşitul lui aprilie, a procesului de pace israeliano-palestinian, relansat de Kerry pe o perioadă de nouă luni.

  • Vestul Ungariei şi Budapesta, afectate de furtuni

    Ploi puternice şi furtuni cu rafale de vânt de până la 90 de kilometri pe oră au fost preconizate pentru miercuri seara şi în cursul nopţii de miercuri spre joi.

    O alertă cod portocaliu a fost emisă pentru lacurile Balaton şi Velence, două destinaţii turistice în vestul Ungariei, dar şi în cea mai mare parte a Ungariei până la miezul nopţii de miercuri spre joi.

    O furtună a afectat deja vestul ţării. Potrivit Agenţiei pentru gestionarea situaţiilor de dezastru, în această parte a Ungariei au fost semnalate mai multe cazuri de copaci doborâţi şi acoperişuri avariate de rafale de vânt.

    De asemenea, subsoluri şi garaje au fost inundate, iar fulgere au provocat incendii în mai multe părţi ale ţării.

  • SUA au reaprovizionat Israelul cu muniţie după ce au condamnat atacarea unei şcoli ONU în Fâşia Gaza

    Armata israeliană a cerut o reaprovizionare pe 20 iulie, cu scopul de a-şi reface stocurile, a anunţat Pentagonul. Departamentul american al Apărării a aprobat vânzarea trei zile mai târziu.

    “Statele Unite s-au angajat să garanteze securitatea Israelului şi este crucial pentru interesele naţionale americane să ajute Israelul să dezvolte şi să menţină o capacitate de autoapărare puternică şi reactivă”, a declarat John Kirby, un purtător de cuvânt al Pentagonului, citat într-un comunicat.

    “Această vânzare de armament este în concordanţă cu aceste obiective”, a apreciat Kirby.

    O parte a muniţiei provine dintr-un stoc al armatei americane creat pe teritoriul israelian pentru Tsahal în situaţii de urgenţă şi care are o valoare de aproximativ un miliard de dolari (746 milioane de euro).

    Kirby a subliniat că această muniţie era stocată în Israel “de mai mulţi ani, cu mult înaintea crizei actuale”.

    “Decizia de a furniza muniţie din acest stoc este exclusiv de competenţa Departamentului Apărării şi nu necesită aprobarea Casei Albe”, a precizat el.

    Însă purtătorul de cuvânt al Pentagonului nu a spus dacă preşedinţia a fost implicată în decizia de a vinde cealaltă parte a muniţiei livrate Israelului.

    Anterior Washingtonul a condamnat bombardarea unei şcoli ONU în Fâşia Gaza, deplângând faptul că “miile de palestinieni” îndemnaţi de către armata israeliană să-şi evacueze casele nu sunt în siguranţă în refugiile create de către Organizaţia Naţiunilor Unite.

    Statele Unite “condamnă” acest bombardament, a anunţat Consiliul pentru Securitate Naţională – NSC, Cabinetul de Politică Externă al preşedintelui Barack Obama. “Îi condamnăm, de asemenea, pe cei care sunt responsabili că au ascuns armament în clădiri ONU în (Fâşia) Gaza”, a declarat Bernadette Meehan, o purtătoare de cuvânt NSC.

    În opinia Casei Albe, aceste evenimente încalcă neutralitatea ONU şi demonstrează necesitatea ajungerii la un armistiţiu “cât mai rapid posibil”.