Reprezentanţii OPSPI, instituţia din subordinea Ministerului Economiei condusă de Gabriel Dumitraşcu, s-au înţeles cu kazahii de la KazMunaiGaz să le cedeze o parte din acţiunile Rompetrol Rafinare, urmând ca statul să rămână cu o participaţie semnificativă, de minimum 10% din acţiuni, însă detaliile acordului sunt ascunse. “Este inadmisibil că nu se cunosc termenii înţelegerii. Tot ce ţine de banul public trebuie să fie perfect transparent şi accesibil plătitorilor de taxe şi impozite. Este absolut catastrofal că guvernul Năstase a acceptat să crediteze Petromidia de aşa manieră încât să nu aibă certitudinea că nu-şi vor recupera creanţa”, spune Radu Sârbu, fostul şef al FPS, în mandatul căruia a fost privatizat Rompetrol. Înţelegerea vine în contextul în care statul a dat Rompetrol în judecată pentru a recupera împrumuturile de 516 mil. euro pe care le-a acordat Rompetrol, dar când acestea au ajuns la scadenţă în loc să le plătească kazahii le-au convertit în acţiuni, a căror valoare scade an de an din cauză că Petromidia a raportat din 2006 pierderi care se ridică la peste 3 mld. lei (737 mil. euro).
Author: adison
-
Investitorii din SUA şi Marea Britanie au cumpărat 80% din bondurile în dolari
Investitorii din SUA şi Marea Britanie au subscris aproape 80% din împrumutul de 1,5 mld. dolari luat de România, joi, de pe piaţa americană, dar bondurile în dolari au stârnit şi interesul germanilor, austriecilor şi asiaticilor. Investitorii români nu au lipsit, cumpărând 4% din obligaţiuni. Aproape 90% din titluri au fost preluate de fonduri de investiţii, companii de asigurare şi fonduri de pensii, iar băncile au luat doar 7%. Americanii au cumpărat jumătate din titluri (51%), iar investitorii din Marea Britanie au subscris 27%. În ceea ce priveşte distribuţia pe tipul de investitori, administratorii de fonduri au cumpărat săptămâna trecută 77% din obligaţiunile în dolari, companiile de asigurări şi fondurile de pensii au luat 11%, iar băncilor şi fondurilor de hedging le-au revenit 7% şi, respectiv, 5% din titluri, potrivit Reuters. Perioada următoare se anunţă dificilă din punctul de vedere al nevoilor de finanţare ale statului. România trebuie să ramburseze o mare parte din împrumuturile externe, ceea ce va creşte substanţial serviciul datoriei pentru guvern şi BNR. Ministerul Finanţelor anticipează că serviciul datoriei publice va urca în acest an la aproximativ 70 mld. lei, cea mai mare parte a sumelor reprezentând rate de rambursat. La datoria internă se adaugă şi rambursările în contul datoriei publice externe. În 2013 şi 2014 România este nevoită să dea înapoi finanţatorilor externi şi investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro.
-
Dragoş Bîlteanu vrea să fie noul „patriarh“ al SIF-urilor
Omul de afaceri Dragoş Bîlteanu, cunoscut mai ales pentru investiţiile în energie şi imobiliare, este la un pas să devină cel mai influent preşedinte de SIF după ce SIF Banat-Crişana, societatea pe care o conduce, şi-a exprimat intenţia de a prelua controlul SAI Muntenia Invest care administrează averea de peste un miliard de lei a SIF Muntenia. Prin această tranzacţie, fără precedent pe piaţa locală de capital, active cumulate de 2,4 miliarde de lei ar putea intra pe mâinile tânărului om de afaceri în vârstă de 35 de ani. Bâlteanu a dat dovadă de tact şi îndemânare în 2012 când l-a convins pe Ioan Cuzman să îi cedeze scaunul de preşedinte la SIF Banat, iar acum s-a înţeles să preia controlul asupra activelor SIF Muntenia cu Gabriel Filimon, cel care conduce SAI Muntenia Invest, dar şi Grupul Financiar Muntenia, grup care va vinde SIF Banat pachetul de control la societatea de administrare. Prin această tranzacţie Filimon încearcă să îşi protejeze poziţia la vârful SAI Muntenia Invest, ameninţată de grupul de acţionari condus de omul de afaceri Gheorghe Iaciu, proprietarul Expo Market Doraly şi cel mai puternic acţionar al SIF Muntenia, care vrea să schimbe administratorul activelor SIF Muntenia. Această tranzacţie trebuie să obţină avizul Consiliului Concurenţei şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
-
Besadoux, Kenvelo: Mai deschidem încă 30 de magazine
Philippe Besadoux, francezul care conduce operaţiunile locale a patru branduri de modă – Kenvelo, Lee Cooper, Tom Tailor şi TimeOut -, va deschide în acest an 27-28 de magazine noi, urmând a ocupa locurile libere lăsate de retailerii care au ieşit din România. “Vom avea un an mai bun decât 2012. În ultimii ani tot mai multe branduri au ieşit de pe piaţa locală, iar acest lucru face situaţia mai uşoară pentru brandurile care rămân”, explică francezul care se află la cârma Kenvelo de aproape cinci ani. Criza financiară şi expansiunea agresivă a giganţilor precum Inditex şi H&M au făcut ca mai multe branduri de modă să plece. Printre cele mai cunoscute exemple se numără Kiabi, Esprit, Etam, Ipekyol sau TNT. Plecarea acestor retaileri lasă loc pe piaţă pentru nume noi şi pentru noi magazine ale retailerilor deja existenţi. Astfel, Philippe Besadoux vorbeşte atât despre deschiderile de noi magazine pentru cele patru branduri pe care le administrează, cât şi de aducerea de noi nume în portofoliu. “Vom deschide până la finalul acestui an cel puţin zece noi magazine Lee Cooper, tot atâtea TimeOut, patru Tim Tailor şi 3-4 Kenvelo”. În acest context, la finalul anului cele patru branduri vor avea aproape 100 de magazine şi vânzări de peste 30 mil. euro.
-
Statul negociază în subteran şi cedează acţiunile la Rompetrol cu toate că procesul de recuperare a 516 mil. euro nu s-a încheiat
Statul deţine în prezent o participaţie de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC), care în primele nouă luni ale anului trecut a avut vânzări de 9,1 mld. lei (2 miliarde de euro). În aceeaşi perioadă compania a raportat pierderi de 320 mil. lei (72 mil. euro). “Este inadmisibil că nu se cunosc termenii înţelegerii. Tot ce ţine de banul public trebuie să fie perfect transparent şi accesibil plătitorilor de taxe şi impozite. Este absolut catastrofal că guvernul Năstase a acceptat să crediteze Petromidia de aşa manieră încât să nu aibă certitudinea că nu-şi vor recupera creanţa. Proprietarii Petromidia pot să o ţină la infinit pe pierdere pentru că ei îşi scot banii din celelalte două verigi ale lanţului de prelucrare a ţiţeiului, respectiv din extracţie şi distribuţie. Statul trebuie să iasă din acţionariatul Petromidia într-o manieră cât mai puţin păguboasă, dar este la discreţia totală a kazahilor”, spune Radu Sârbu, fostul şef al FPS în mandatul căruia a fost privatizat Rompetrol. Statul are de recuperat o creanţă în valoare de circa 688 mil. dolari (516 mil. euro) de la Rompetrol în baza căreia a primit cu forţa o participaţie de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.
-
Carabulea a revenit pe profit la Carpatica după trei ani de pierderi
Banca Comercială Carpatica (BCC), controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea din Sibiu, a raportat pentru anul trecut un profit net de 25 de mil. lei (5,6 mil. euro) după pierderi de 39 mil. lei în 2011, iar activele au crescut cu 22,3%, la 4,73 mld. lei (1,06 miliarde de euro), potrivit raportului preliminar transmis bursei. Profitul brut al băncii a fost de 30,3 mil. lei, cu 78,2% peste nivelul bugetat, de 17 milioane lei. “Banca Comercială Carpatica a reuşit să reziste şocurilor de pe piaţa bancară românească, anul 2012 fiind încheiat cu rezultate financiare pozitive. Trendul crescător va fi păstrat şi în 2013, strategia fiind de consolidare a capitalului şi de susţinere a activelor băncii. Nu mai suntem o bancă de talie mică şi treptat ne impunem pe piaţă. Rezultatul este notabil atât din punctul de vedere al eforturilor făcute, cât şi considerând situaţia generală a băncilor la momentul actual. Noi ne-am depăşit ţintele propuse prin realizarea unui profit mai mare decât cel bugetat şi am crescut pe toate liniile de business”, a declarat într-un comunicat Ion Dobrică, preşedintele directoratului.
-
Transelectrica a făcut profit de 27 mil. lei anul trecut
Compania de transport al energiei electrice Transelectrica Bucureşti (TEL) a avut anul trecut un profit net de 27 de mil. lei (6 mil. euro), de peste patru ori sub câştigul din precedentul exerciţiu financiar, de aproape 114 mil. lei, potrivit informaţiilor financiare preliminate întocmite conform standardelor internaţionale de contabilitate (IFRS). Veniturile operaţionale au scăzut anul trecut cu 13,4%, la 2,71 miliarde de lei (608,6 mil. euro), iar cheltuielile din exploatare au coborât cu 10,8%, la 2,63 miliarde de lei (590,2 mil. euro). În precedentul exerciţiu financiar, veniturile au fost de 3,13 miliarde de lei, iar cheltuielile de aproape 2,95 miliarde de lei. Transelectrica menţionează că volumul de energie electrică transportată a scăzut cu 3,8%, de la 56,05 milioane MWh în anul 2011 la 53,93 milioane MWh în anul 2012, se arată în raportul preliminar transmis bursei. “Veniturile obţinute din serviciile de bază furnizate de companie (activităţile care permit profit: serviciile de transport şi serviciile de sistem tehnologice) au înregistrat o diminuare de numai 2,7% faţă de anul anterior, în timp ce veniturile obţinute din celelalte activităţi (servicii de sistem tehnologice, administrare piaţă şi piaţa de echilibrare) au înregistrat o diminuare accentuată, de peste 20% faţă de anul anterior. Şi cheltuielile operaţionale au înregistrat o scădere de circa 1%”, se arată în comunicat.
-
Curtea de Conturi nu a descoperit de ce nu avem şosele deşi CNADNR are un buget de 1,7 mld. euro/an
CNADNR nu şi-a atins obiectivele reglementate în termenele stabilite atât din cauza insuficientei voinţe politice a Guvernului, cât şi a managementului disfuncţional, potrivit unui raport de audit privind performanţa companiei realizat de Curtea de Conturi. Raportul nu arată însă clar unde se scurg anual cei 1,7 miliarde de euro alocaţi CNADNR, cu care s-ar putea face în fiecare an peste 300 de km de autostradă la 5 milioane de euro/kilometru. Verificările au vizat activitatea CNADNR privind drumurile naţionale din intervalul 2008 – martie 2012 şi au fost derulate în perioada aprilie – octombrie 2012, la sediul Companiei de Drumuri şi la cele şapte direcţii regionale din Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara. Potrivit Curţii de Conturi, sinteza raportului de audit cuprinde principalele aspecte constatate ca general valabile şi repetabile în activitatea de ansamblu a companiei şi a structurilor sale teritoriale, fie că este vorba de activitatea destinată autostrăzilor, fie de cea pentru drumuri naţionale.
-
Viktor Orban îşi face curaj: Este clar că Ungaria se poate descurca şi fără FMI
Ungaria nu are nevoie de ajutorul financiar din partea FMI, prezintă încredere pentru investitori şi nu merită cel mai slab calificativ acordat de cele trei mari agenţii de rating, potrivit interviului acordat săptămânal premierului ungar Viktor Orban pentru postul public de radio. “Incertitudinea a luat sfârşit. Ungaria este capabilă să se descurce singură, fără ajutorul FMI, iar acum toată lumea ştie acest lucru”, a spus Viktor Orban, citat de Portfolio.hu. Declaraţia premierului ungar vine după ce guvernul său a strâns cu ajutorul băncilor Deutsche Bank, Goldman Sachs, Citigroup şi BNP Paribas două miliarde de dolari prin vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa la zece ani şi 1,2 miliarde de dolari prin plasarea de titluri scadente la cinci ani. Randamentul mediu la care s-a finanţat statul ungar a fost de 4,2% pentru titlurile la cinci ani şi de 5,4% pentru cele de zece ani. Subscrierile la obligaţiunile în dolari au totalizat 12 mld. dolari, ceea ce reprezintă un semnal clar de încredere din partea investitorilor, potrivit lui Orban. Afirmaţiile premierului ungar vin să confirme ipoteza că guvernul de la Budapesta nu va mai încheia un acord de asistenţă financiară cu FMI. Discuţiile dintre cele două părţi au fost amânate deşi nici cabinetul lui Orban şi nici creditorul internaţional nu au părăsit în mod oficial masa negocierilor. Un zvon că FMI ar urma să închidă biroul de la Budapesta a fost negat atât de Gerry Rice, directorul de relaţii internaţionale, cât şi de Iryna Ivaschenko, reprezentanta FMI în Ungaria. Pe de altă parte, cele mai recente declaraţii ale oficialilor din Ungaria sugerează că guvernul exclude semnarea unui acord cu FMI.
-
Impact a vândut 100 de locuinţe anul trecut, cu 45% mai mult decât în 2011
Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer&Contractor a vândut 100 de locuinţe anul trecut, cu plata integrală sau în rate, în creştere cu 45% faţă de 2011, alte 23 de unităţi fiind închiriate. În acelaşi timp, vânzarea de terenuri a scăzut cu 14% în 2012, suprafaţa tranzacţionată totalizând 5.547 mp. Valoarea unităţilor şi a loturilor de teren contractate în 2012 a fost cu 15% mai mare decât în 2011, însumând 31,6 milioane lei, dintr-un portofoliu total de terenuri şi construcţii de peste 370 milioane lei. “În a doua jumătate a anului 2012 am revizuit întreaga strategie de valorificare a portofoliului (…). Ne-am propus pentru 2013 o creştere cu circa 360% a suprafeţelor de loturi tranzacţionate şi o creştere cu circa 27% a vânzărilor de locuinţe”, a declarat Ştefan Gheorghiu, managing director al companiei. În semestrul doi al anului trecut compania a decis reducerea cu 40% a preţurilor la locuinţele din Oradea deţinute în portofoliu, ceea ce a condus la creşterea încasărilor, dar şi la înregistrarea unor pierderi din exploatare. Potrivit rezultatelor financiare preliminate, prezentate în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), compania a înregistrat anul trecut venituri de 28,1 milioane lei şi pierderi de 38,8 milioane lei.