BusinessMagazin

Author: adison

  • Tragedia Spaceshiptwo: ce şanse mai are turismul spaţial privat

    AFLATĂ LA CEL DE-AL 55-LEA TEST DE ZBOR, SPACESHIPTWO A SUFERIT O DEFECŢIUNE, LA NUMAI DOUĂ MINUTE DE LA SEPARAREA DE NAVA-MAMĂ WHITEKNIGHTTWO, ÎN TIMP CE SE AFLA LA 13,5 KILOMETRI DEASUPRA DEŞERTULUI MOJAVE. Unul dintre piloţi a reuşit să se paraşuteze, suferind răni serioase, dar celălalt şi-a pierdut viaţa.

    Catastrofa a avut loc la scurt timp de la explozia unei rachete fără pilot construite de Orbital Sciences, care transporta provizii destinate Staţiei Spaţiale Internaţionale, la doar câteva secunde după lansarea de la baza Wallops, deţinută de NASA în Virginia.

    Insiderii industriei aerospaţiale compară în mod obişnuit industria spaţială comercială în curs de formare cu geneza industriei aviatice – riscuri mari, beneficii mari. Branson, fondatorul Virgin Galactic, a scris pe blogul său, după prăbuşirea SpaceShipTwo: ”Am ştiut întotdeauna că drumul spre spaţiu este extrem de dificil şi că orice sistem nou de transport poate avea şi zile proaste, la începutul istoriei sale„.

    În ultimii ani, a apărut o adevărată cursă în domeniul spaţial, cu companii private ca SpaceShipTwo şi XCOR Aerospace, care concurează să devină primele care oferă călătorii comerciale în spaţiu. Există totodată companii precum SpaceX, Orbital Sciences şi Boeing care urmăresc contracte cu NASA în valoare de miliarde de dolari.

    Evenimentele din această lună pun în discuţie capacitatea sectorului privat de a suporta responsabilitatea călătoriilor spaţiale. Care va fi impactul pe termen lung al dezastrelor asupra industriei spaţiale comerciale?

    În privinţa contractelor guvernamentale mari, parteneriatul public-privat nu reprezintă o noutate. Încă de la formarea sa, NASA a recurs la sectorul privat pentru a-şi îndeplini obiectivele, iar Boeing este principalul contractor pentru Staţia Spaţială Internaţională. Nu este o relaţie care se va schimba prea curând, chiar şi în urma accidentului Orbital Sciences. Motivul este că Statele Unite nu mai au un mijloc propriu de transport pentru a ajunge la Staţia Spaţială Internaţională. NASA depinde de sectorul privat să ajungă acolo, companiile comerciale fiind esenţiale pentru operaţiunile agenţiei spaţiale, ceea ce le protejează de impactul percepţiei publice.

    Turismul spaţial este însă diferit. Serviciul oferă o experienţă de lux. Companiile sunt la mila percepţiei publice în privinţa capacităţii de a transforma în siguranţă pasagerii care plătesc pentru călătoriile pe orbită.

    Da, Virgin Galactic s-a asociat cu NASA pentru a efectua misiuni de cercetare în spaţiu, dar dincolo de asta compania depinde de vânzarea de bilete către entuziaştii unor astfel de experienţe şi dependenţii de adrenalină, pentru acoperirea majorităţii costurilor de dezvoltare. Iar aceste costuri nu sunt mici, ridicându-se la 250.000 de dolari pentru un loc.

    Pasagerii vor să ştie că vor fi în siguranţă, iar accidentul SpaceShipTwo în mod sigur va provoca teamă în rândul celor peste 700 de persoane care s-au înscris pentru o astfel de călătorie. Deci, care este valoarea turismului spaţial şi de ce şi-ar risca oamenii viaţa pentru o astfel de călătorie?

    Preşedintele Virgin Galactic, George Whitesides, a declarat la CNN în acest an: ”Ceea ce mă inspiră cel mai mult este ideea că spaţiul te schimbă, are un impact profund asupra oamenilor care îl experimentează„.

    Whitesides face referire la efectul vizionării, experienţa de a vedea curbura Pământului din spaţiu, care schimbă felul în care oamenii percep lumea.

    Atât Whitesides, cât şi Branson au vorbit despre faptul că zborurile suborbitale nu sunt obiectivul final al Virgin Galactic. Călătoriile intercontinentale vor fi următorul pas al acestei călătorii, cu alte cuvinte pasagerii vor putea, în viitor, să călătorească în jurul lumii în circa două ore. Planurile au fost deocamdată amânate din cauza exploziei, dar Branson a scris pe blogul său că ”spaţiul este dificil, dar merită„. Întrebarea este: vor mai fi dispuşi oare oamenii că plătească 250.000 de dolari pentru a merge în spaţiu?

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: …, dar năravul, ba!

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Valori şi nărav nu sunt unul şi acelaşi lucru, valorile au nobleţe şi definesc aspiraţii, iar năravul este ceva comun, este o etichetă a unui fel de caracter, o apucătură sau un cusur, de regulă îndepărtate de vreun sistem de valori. Valorile sunt pentru puţini, pentru privilegiaţi, şi au un conţinut selectiv, năravul are universalitate.

    Conceptul „nărav“ poate fi un instrument de lucru extrem de eficient în interacţiunile dintre oameni, dacă ţinem cont de el, fără să fie nevoie de vreo prea mare pregătire în ştiinţele socioumane, ci doar de curiozitate şi de introspecţie.

    Năravul este cea mai performantă frână pe drumul către moralitate sau către valori, pentru că despre valori simţim să vorbim tocmai atunci când apar probleme de nărav sau de cusur. Ni se pare că vorbind despre ceva superior, ceea ce e inferior se resoarbe, dispare de la sine. Din contră, este exact ca în proverb, „lupul“ este „foarte“ lup şi nu dispare nicăieri. Orice precedent în legătură cu vreo formă de nărav este o informaţie care trebuie luată în calcul pentru viitor în relaţiile dintre oameni. Preocuparea pentru aspiraţii şi valori poate exista, dar nu se vor vedea nicicum efecte atâta timp cât problemele de nărav nu sunt tranşate, adică fie sunt îndepărtaţi cei care le au, fie sunt integrate şi asumate de cei cu care interacţionează. Cale de mijloc nu există.

    „Lupii“ nu se vor transforma în miei sau în câini şi atunci fie îi îndepărtăm, fie găsim contextul în care ferocitatea lor aduce valoare. Schimbarea năravului este o problemă mai degrabă de magie decât de resurse umane sau de conducere/leadership. Integrarea şi valorizarea năravului pot deveni însă temă de strategie.

    Un exemplu la îndemână, dar şi la suficientă distanţă cât să ne permitem să fim obiectivi, dar să şi învăţăm din el este scena politică, unde vedem pusă în practică cu mare succes această abordare, în care toate tarele de caracter şi toate cusururile sunt puse în valoare, ridicate în slăvi şi răstălmăcite drept calităţi.

    Este evident, de la distanţa de la care privim, că îndepărtarea tuturor celor cu nărav nepotrivit ar lăsa un loc extrem de generos valorilor, moralităţii şi idealurilor pentru care ar trebui să se lupte politicienii, indiferent de culoarea lor politică. Mediul politic este deocamdată spaţiul perfect pentru a învăţa cum se pun în valoare tarele de caracter, dar şi cu ce consecinţe. Şi atunci, revenind la mediul organizaţional, ajută oare punerea în valoare a tarelor de caracter, sau este evident că înlăturarea lor este ceea ce ar trebui făcut?

    De aceea o discuţie sau o înţelegere a cuiva sau a ceva într-un cadru superior de referinţă faţă de cadrul în care acea persoană funcţionează poate fi, garantat, neproductivă. Nu poţi explica hoţului sau mincinosului despre moralitate şi despre aspiraţii fundamental umane, îi înţelegi năravul şi iei repede decizii. Nu îi poţi crea viziune ignorantului, îi înţelegi năravul şi îi optimizezi randamentul (adică îl foloseşti la ce este el priceput). Nu îi predici binele omului rău dacă te-ai prins că este rău, ci iei act de precedent şi îi anticipezi comportamentele viitoare ca să le poţi preveni şi ca să te poţi proteja de ele.

    La fel şi cu omul prost, nu îi spui că e deştept (spui prostului că e deştept şi te superi că te crede), ci îi înţelegi repede limitele şi mecanismul de gândire şi totdeauna îl echipezi cu ce are el nevoie ca să fie optim funcţional în cadrul superior de moralitate. Nu mă refer la exploatarea unor lipsuri, ci la echilibrarea relaţiilor la care nu contribuim egal sau contribuim din cadre de referinţă diferite: unii cu muncă, alţii cu idei, alţii cu competenţă, alţii cu valori, alţii cu bani, alţii cu angajament, alţii cu energie…

    Citim cărţi care ne explică mai bine natura umană ca să ne putem înţelege mai bine semenii, sau mai bine zis ca să ne vindecăm rănile pe care semenii ni le provoacă (pentru că astfel de cărţi sunt citite mai degrabă de nevoie, nu din curiozitate), timp în care uităm că şedem pe o veritabilă mină de înţelepciune: proverbele. Proverbele româneşti bat orice listă de citate inspiraţionale internaţionale în înţelegerea naturii umane. Căutaţi pentru orice situaţie neplăcută sau conflictuală proverbul care o sintetizează şi, găsindu-l, veţi avea înţelegerea situaţiei şi veţi fi mai aproape de soluţia problemei.

  • Opinie Indira Crasnea, Mediafax: Alegeri cu final deschis-închis

    INDIRA CRASNEA este redactor-şef adjunct al Mediafax.

    Acum, când primul tur este aproape istorie, se lucrează intens în bucătăria finalei. Evident, cel mai lesne este la „masa verde“. Este un fel de uvertură. Care la PSD pare să se fi încheiat, iar la ACL nu s-a produs, dreapta preferând să meargă înainte solitară.

    PSD a adunat, prin înţelegeri pe hârtie, cam tot ce putea aduna din zestrea de voturi a candidaţilor care au părăsit competiţia. I-a promis omului-partid, Călin Popescu-Tăriceanu, că din al doilea bărbat al ţării îl va reface prim-ministru. Cu înţelepciune rabinică, Victor Ponta a promis această tentaţie prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale, Florin Georgescu, şi directorului SRI, George Maior. Dacă primul s-a arătat deschis, Maior nu pare să vrea să părăsească citadela unde a trăit şi a dirijat în ultimii opt ani.

    În acelaşi spirit, Ponta (foarte pătruns de misiunea de viitor preşedinte „al tuturor“) i-a adus spre sine pe „exoticii“ Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu, provocând furia şi nedumerirea unor voci şi categorii. Şi, pentru ca peisajul să fie complet, l-a adăugat pe independentul abscons Theodor Meleşcanu, care se va muta direct la Palatul Cotroceni, pe post de sfetnic. Undeva se insinuează şi victima inocentă a tuturor conspiraţiilor, Elena Udrea.

    Evident, când ai pâinea şi cuţitul poţi oferi cu uşurinţă câte ceva oricui dispus să se înhame la căruţa ta. Este o cale clasică de întărire a senzaţiei de omniprezenţă şi mai ales potenţă.

    Din partea cealaltă, ACL nu vrea şi nici nu prea are ce oferi pentru târguit. Dar are o ofertă izmenită, din partea Monicăi Macovei, cum că aceasta îşi va ceda voturile lui Klaus Iohannis, dacă primarul Sibiului se va dovedi alfabetizat cu statul de drept. Oricât de bun va fi fost la trecerea examenului challengerul prezidenţialelor, nu ştiu dacă se va alege cu ceva consistent din această parte, în aritmetica prezidenţială, suporterii „Luisei“ fiind cei mai „fără uniformă“ din armata celor care merg la vot.

    Odată depăşit momentul „mesei verzi“, începe noua şi adevărata campanie electorală. Este timpul în care se pune în funcţiune la capacitate maximă tot arsenalul organizatoric al partidelor într-un război atroce al vorbelor şi faptelor.
    Avangarda este cea din vorbe. „Trendul“ este acelaşi al campaniei abia trecute, dar cu ascuţimi mai pronunţate.

    Şi ca în fiecare joc politico-electoral cu miză mare, ţara este în gura tuturor. România, folosită ca o armă, într-un fel prea ades grosier. Dar cei implicaţi în această confruntare au stomacul şi obrazul pe măsură. După ce cortina se va trage, patriotismul de conjunctură va fi trimis la odihnă pentru cinci ani. Efectele ascunse ale folosirii patriotismului într-un fel grosolan se vor perpetua şi nu este exclus ca la un moment dat să ajungă la un punct critic.

    Deocamdată, farmecul naţionalismului este taman bun de sedus şi motivat o considerabilă proporţie a electoratului. Şi pe cei care deja au votat, dar mai ales pe nehotărâţi şi pe „negaţionişti“.

    Înţelegerile pe hârtie nu duc la mutarea automată a votanţilor într-o direcţie sau alta. Este un adevăr validat de trecutele alegeri. Mai ales când este vorba de electorat neunitar, cu profil real dificil de alcătuit şi verificat, cum este cel al candidaţilor independenţi, de exemplu. A nu se uita că acesta nu este un electoral suficient de consistent. Totuşi, începând cu locul trei scorurile au fost foarte modeste.

    Cu tot zgomotul şi revolta, îndreptăţite altfel, produse de alegătorii din străinătate, nici ei nu sunt o categorie impresionantă. Însă votul lor are o mare greutate psihologică.

    Deci privirile, speranţele şi strategiile se îndreaptă spre majoritatea tăcută: nehotărâţii şi cei care resping votul. În afara unui nucleu dur, de cetăţeni care sancţionează orânduielile prin indiferenţa totală faţă de orice scrutin, orice mişcare se poate produce dinspre cele două categorii. Sunt oameni care nu au votat ani de zile şi care acum s-au decis să meargă la urne. Sunt foarte mulţi cei care au rămas în expectativă la primul tur şi acum, din diverse motive, au decis să intre în secţiile de votare pe 16 noiembrie, zicându-şi că acesta este de fapt momentul „bătăii peştelui“.

    Asemenea voturi nu sunt obligatoriu pe principiul „să alegem răul cel mai mic“. Dimpotrivă, turul al doilea aduce mereu un feeling mai puternic, sentimentul că abia acum contează fiecare opţiune. Indiferent de atitudinea anterioară – activă sau pasivă faţă de vot – oamenii se simt mai mult parte a jocului şi vor să încline balanţa.

    Turul al doilea al scrutinului prezidenţial poate descătuşa energii nebănuite şi consemna comportamente surprinzătoare. Alegerile rămân cu un final deschis, pentru că vor fi câştigate de acela care va şti să le anticipeze şi valorifice.

  • STUDIU: Variaţiile genetice responsabile pentru longevitatea extremă, inexistente

    Secvenţierea genomului a 17 persoane aflate între cele mai longevive din lume a eşuat în încercarea de a găsi variaţiile genetice specifice legate de longevitatea extremă.

    În prezent, există 74 de persoane pe glob, recunoscute oficial, a căror vârstă depăşeste 110 de ani.

    Autorii studiului condus de Hinco Gierman, de la Univesitatea Stanford din California, au efectuat secvenţierea completă a genomului a 17 dintre aceste persoane foarte bătrâne pentru a încerca să afle secretele genetice ale acestei longevităţi de invidiat.

    Dar, pornind de la acest mic eşantion, savanţii nu au găsit variaţii genetice rare responsabile de producerea unor proteine care ar fi putut explica longevitatea, potrivit cercetării publicate în revista PLOS ONE.

    Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă au descoperit în cazul acestor persoane o mutaţie genetică legată de patologii cardiace, dar care, în cazul lor, efectele acestei mutaţii nu s-au produs deloc sau doar în foarte mică măsură.

    Chiar dacă studiul nu a permis o cunoaştere mai profundă a mecanismelor biologice care permit o longevitate excepţională, autorii au făcut publice secvenţierile genomurilor pentru a fi utilizate în cercetări ulterioare.

    Scăderea natalităţii şi creşterea speranţei de viaţă face ca populaţia americană să îmbătrânească rapid.

    Potrivit datelor Biroului de recensământ, un american din cinci va avea peste 65 de ani, până în 2050, şi cel puţin 400.000 vor avea peste 100 de ani.

    Medicina s-ar putea dezvolta întra-atât în deceniile următoare, încât ar putea permite stoparea, dacă nu chiar inversarea procesului de îmbătrânire, crescând limita longevităţii, potrivit unor cercetători.

    Laboratoare private şi universităţi desfăşoară în prezent cercetări care vizează descoperirea unei fântâni a tinereţii, iar responsabili religioşi, filosofi şi experţi în domeniul bio-eticii dezbat implicaţiile sociale şi morale ale unei astfel de creşteri a duratei de viaţă, a relevat, în 2013, o anchetă realizată de Pew Research Center, un organism de cercetare independent, cu sediul la Washington.

  • Uniqa a investit 150.000 de euro în renovarea fostului sediu central al Oracle

    “Am primit numeroase cereri de vânzare a clădirii, dar strategia noastră este să nu vindem o clădire goală” a declarat Heinrich Reuss, head of asset management la Uniqa Real Estate Management, referindu-se la planurile companiei în ce priveşte clădirea Floreasca Tower din nordul Capitalei.

    La începutul anului, clădirea a rămas aproape goală după ce grupul Oracle a decis să se mute în Floreasca Park, deşi avea un contract de închiriere valabil până în 2016. De atunci, austriecii s-au concentrat pe renovarea spaţiilor clădirii Floreasca Tower cu scopul de a atrage noi chiriaşi şi au investit circa 150.000 de euro în această direcţie, potrivit lui Reuss. 

    În prezent, 1.400 de metri pătraţi din suprafaţa totală închiriabilă de circa 7.600 de metri pătraţi sunt ocupaţi de Raiffeisen Evolution, City Grill, FATA , Gorenje şi Romenergo. Compania negociază şi cu o companie chineză din zona IT care ar urma să închirieze 1.500 de metri pătraţi din clădire. S-ar ajunge astfel la un grad de ocupare al clădirii de 50%, iar până la sfârşitul anului viitor, aceasta ar trebui să fie ocupată în totalitate. Chiar dacă nu dezvăluie numele companiei cu care se află în negocieri, Reuss spune că nu este vorba despre o relocare. 

    “Profilul companiilor pe care le targetăm sunt clienţii care caută spaţii mai mici, vorbim atât cu firme asiatice din zona hi tech, cât şi cu firme mici de logistică din România. Oferim avantajul unor spaţii mici într-o locaţie bună şi chiar dacă şi alţi dezvoltători pot să ofere astfel de spaţii, eficienţa celor de aici este considerabilă” a explicat Reuss avantajele spaţiilor închiriabile din Floreasca Tower.  În afară de eficienţă, el vorbeşte şi de un preţ mai scăzut al chiriei, de 14 euro/mp, la care se adaugă taxa serviciilor de aproximativ 3 euro. Uniqa contribuie cu 80-100 de euro/mp la amenajarea spaţiilor pentru viitorii chiriaşi şi în funcţie de dimensiunea spaţiului închiriat poate oferi şi alte facilităţi.

    Uniqa Real Estate Management, compania care administrează portofoliul imobiliar al grupului austriac de asigurări Uniqa a cumpărat clădirea Floreasca Tower în 2005 de Raiffeisen Evolution. De anul trecut, compania deţine şi o clădire de aproximativ 3.500 de metri pătraţi în care se află noul sediu al Uniqa Asigurări, aflată în apropierea noii clădiri. 

     

  • Economia Rusiei a crescut peste aşteptări în trimestrul al treilea, cu 0,7%

    Creşterea economică a Rusiei a încetinit pentru al treilea trimestru consecutiv, fiind cea mai lentă după contracţia consemnată în 2009 din cauza crizei financiare înternaţionale, reiese din datele publicate joi de Institutul Federal de Statistică de la Moscova.

    Banca Rusiei, care în ultimele trei luni a făcut eforturi să încetinească deprecierea rublei, a avertizat în această săptămână că pe ansamblul anului economia rusă ar putea stagana.

    În afară de agricultură, este posibil ca şi producţia industrială să fi susţinut la creşterea economică, a declarat Evgeni Nadorşin, economist şef la AFK Sistema.

    Indicele Micex al bursei din Moscova este în declin cu 0,7%, în timp ce rubla a coborât joi cu 1,4% în raport cu dolarul.

    În ultimele trei luni, rubla s-a depreciat cu 23% faţă de dolar, înregistrând cea mai slabă performanţă în rândul a peste 170 de monede analizate de Bloomberg.

    Potrivit estimărilor analiştilor de la sfârşitul lunii octombrie, există o probabilitate de 70% ca economia Rusiei să intre în recesiune în următoarele 12 luni.

  • Proprietarul Tehnologica Radion, trimis în judecată în dosarul cu un prejudiciu de 100 milioane euro

    Procurorii au finalizat cercetările în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani în care a fost arestat preventiv Theodor Berna.

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, în acest dosar anchetatorii au dispus trimiterea în judecată a lui Theodor Berna, aflat în stare de arest preventiv, şi a inculpaţilor Mirela Fodor, Ana Rotundu, Valentin Rarincă, Coca Tănase, Viorel Mirică şi Ervin-Silviu Lupu, cercetaţi sub control judiciar.

    În acelaşi dosar au fost trimise în judecată mai multe firme controlate de Theodor Berna. Astfel, în dosar au fost inculpate SC Tehnologica Radion SRL, SC Temix Construct SRL, SC Proiect Alfa Capital Constrcut SRL şi SC Teloxim Con SRL, sub acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat din comiterea infracţiunii de evaziune fiscală este de 111.007.553 lei, iar din săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, de 395.785.691 lei, precizează procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti.

    În acest dosar, pentru recuperarea prejudiciului, procurorii au pus sechestru asigurator pe bunurile lui Theodor Berna şi a firmelor Tehnologica Radion SRL şi Teloxim Con SRL.

    Dosarul va fi judecat la Tribunalul Prahova.

    Proprietarul Tehnologica Radion, omul de afaceri Theodor Berna, a fost arestat preventiv în 19 august, de Tribunalul Prahova, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro.

    Instanţa arăta, în motivarea deciziei de arestare, obţinută de MEDIAFAX, că Theodor Berna a folosit fraudulos propria societate comercială pentru a-şi însuşi bani obţinuţi din simulări de tranzacţii imobiliare sau din evazionarea bugetului statului, avea un mod ingenios şi complex de săvârşire a infracţiunilor şi a atras în lanţul comercial fictiv mai multe firme şi persoane.

    Tehnologica Radion a câştigat de-a lungul timpului mai multe contracte cu statul. Astfel, potrivit datelor ZF, constructorul a câştigat numai în 2009 şi 2010 contracte de achiziţii publice de 386 de milioane de euro. Printre principalele contracte câştigate de-a lungul timpului de Tehnologica Radion se numără cele de reabilitare şi întreţinere de străzi sau drumuri în partea de sud a ţării, în judeţe precum Ilfov, Giurgiu sau Dolj.

  • Preţul petrolului Brent, la cel mai redus nivel după 2010

    “Arabia Saudită este dedicată stabilităţii pieţei, iar speculaţiile referitoare la un război al preţurilor în cadrul OPEC nu au bază reală”, a declarat miercuri ministrul Petrolului din această ţară, Ali Al-Naimi, transmite Bloomberg.

    Cotaţia contractelor pentru petrolului Brent cu livrare în decembrie, care expiră joi, a coborât cu 1,67 dolari, la 78,71 dolari pe baril. În cazul petrolului Brent cu livrare în ianuarie preţul a scăzut cu 1,37 dolari, la 79,75 dolari pe baril.

    La New York, preţul petrolului WTI cu livrare în decembrie este în declin cu 1 dolar, la 76,18 dolari pe baril.

    Volumul tuturor contractelor futures pentru petrol este cu circa 66% peste media ultimelor 100 de zile.

    Preţurile petrolului au scăzut cu 23% în acest an.

    Potrivit estimărilor analiştilor, stocurile de petrol din Statele Unite, cel mai mare consumator de ţiţei din lume, au crescut săptămâna trecută pentru a şasea oară consecutiv.

    Cotaţiile petrolului sunt în declin în condiţiile în care unii membri importanţi ai OPEC rezistă apelurilor de reducere a producţiei. În schimb, aceştia au micşorat preţurile exporturilor de ţiţei pe piaţa americană, unde producţia se află la cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.

    Venezuela, Libia şi Ecuador au cerut măsuri pentru prevenirea continuării declinului preţurilor ţiţeiului. Reprezentanţii OPEC urmează să se întâlnească în această lună la Viena.

    Producţia de petrol a Arabiei Saudite a scăzut în octombrie cu 69.900 de barili pe zi, la 9,603 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimele şapte luni. Membrii OPEC au livrat luna trecută 30,253 milioane de barili pe petrol pe zi, peste ţinta organizaţiei, de 30 de milioane de barili.

  • Ministerul Culturii a alocat peste 1 milion de lei revistelor şi publicaţiilor culturale

    Astfel, Uniunea Scriitorilor din România (USR) a primit suma de 590.000 de lei, publicaţiile finanţate fiind România literară (200.000 de lei), Luceafărul de dimineaţă (60.000 de lei), Ramuri (60.000 de lei), Orizont (50.000 de lei), Apostrof (50.000 de lei), Helikon (50.000 de lei), Viaţa Românească (60.000 de lei) şi Steaua (60.000).

    De asemenea, Uniunea Arhitecţilor din România (UAR) a primit suma de 40.000 de lei, pentru editarea revistei Arhitectura, Uniunea Artiştilor Plastici din România (UAPR) a beneficiat de o finanţare de 60.000 de lei, pentru revista Arta, iar Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor (UCMR) a primit 60.000 de lei, jumătate din sumă fiind pentru editarea revistei Muzica şi cealaltă pentru Actualitatea muzicală.

    Bani a primit şi Uniunea Teatrală din România (UNITER), finanţarea având o valoare de 60.000 de lei, pentru publicaţia Teatrul de azi.

    O finanţare în valoare de 290.000 de lei au primit şi revistele şi publicaţiile culturale finanţate de Ministerul Culturii pe bază de contracte. Astfel, publicaţiile Contemporanul – Ideea Europeană, Convorbiri literare, Korunk, Mişcarea literară, Szekelyfold, Cultura şi Varad au primit câte 40.000 de lei, iar Poesis Internaţional a beneficiat de suma de 10.000 de lei.

    Ministerul Culturii finanţează programul de susţinere a editării revistelor şi publicaţiilor culturale pentru anul 2014, potrivit legii bugetului de stat pe anul acesta. Astfel, din finanţarea acordată potrivit prezentelor norme se pot acoperi următoarele categorii de cheltuieli eligibile: cheltuielile de realizare a programului, precum onorarii, prestări servicii (cheltuieli redacţionale, cheltuieli tipografice şi cheltuieli de difuzare) şi alte cheltuieli specifice şi cheltuieli de personal şi cheltuieli administrative, aferente perioadei de realizare a programului.

  • O platformă digitală dedicată concertelor live va fi lansată în 2015 de Live Nation şi Vice Media

    Noua platformă, a cărei denumire nu a fost făcută publică, va difuza programe muzicale originale şi va fi lansată în 2015, potrivit unui anunţ făcut miercuri de cele două companii.

    Programele difuzate pe această platformă (sute de ore de show-uri muzicale originale, dar şi conţinut editorial) vor putea fi văzute atât online, cât şi prin intermediul dispozitivelor mobile.

    Noul serviciu se va susţine din publicitate şi va avea propria echipă, din care vor face parte reprezentanţi ai ambelor companii. Veniturile realizate de noua platformă vor fi împărţite între cele două companii, potrivit variety.com.

    “Această platformă nu va fi vocea muzicii, va fi vocea muzicii live”, a declarat Michael Rapino, directorul executiv al Live Nation, în anunţul făcut alături de Shane Smith, fondatorul şi directorul executiv al Vice.

    Live Nation, care produce aproximativ 23.000 de concerte şi evenimente pe an, dispune de un catalog impresionant, semnând contracte cu artişti celebri, precum Lady Gaga, Pharrell Williams, trupa Thirty Seconds to Mars, Rihanna, Madonna şi Beyonce.

    Lansată ca o revistă tipărită în 1994, în Montreal, Vice are în prezent sediul central în Brooklyn, New York. În prezent, Vice Media este o companie internaţională de media, targetată pe publicul tânăr, care are operaţiuni în peste 30 de ţări, între care şi România. Compania produce deja programe muzicale.

    Vice Media deţine mai multe site-uri, între care vice.com, canale video pe YouTube şi produce documentare, videoclipuri şi publică volume. Vice Media are şi un parteneriat cu televiziunea HBO, deţinută de Time Warner, pentru realizarea unor seriale de tip newsmagazine.