BusinessMagazin

Author: adison

  • Surprizele inceputului de saptamana

    Daca ar fi sa alegem „Cel mai disputat business al momentului, la noi si aiurea“, as alege petrolul. Si poate ca ar face-o si altii, pentru ca petrolul a fost si este, in ultima parte a anului trecut si la acest inceput de an, unul din actorii cei mai prezenti in mass-media.

     

    In curand, finantistii din multe companii vor avea o noua grija pe cap, peste cele mai vechi sau mai noi, cum ar fi variatia cursului de schimb. Este vorba de fluctuatia preturilor la carburanti, pana mai ieri o actiune cu mare impact pe piata din Romania, pentru ca orice crestere a valorii litrului de benzina sau motorina se regasea imediat in costul kilogramului de zahar sau al transportului. Reducerile de preturi, cele trei – patru care au fost, au fost ignorate, in schimb. Este adevarat ca o data cu trecerea timpului si pe masura ce piata s-a consolidat, formula „5% la benzina egal 5% in plus la pretul meu“ a fost oarecum uitata, dar cred ca unii o mai au salvata prin calculatoare si s-ar putea aplica iarasi.

     

    Aceasta pentru ca jucatorii importanti din distributia romaneasca de carburanti s-au decis sa schimbe mai des preturile, in functie de evolutiile de pe plan international. Primul pas l-a facut Petrom, si, mai recent, si Rompetrol, cele mai importante companii din petrolul romanesc, care au anuntat ca vor modifica preturile saptamanal. Este o liberalizare a pietei distributiei de carburanti indelung asteptata de jucatori, tinuti in frau ani de zile, pana acum, de politica de preturi a Petrom din perioada in care compania a fost detinuta de stat.

     

    In conditiile unei evolutii absolut neasteptate a pretului titeiului in ultima parte a anului trecut, cand a crescut la niveluri record de peste 50 de dolari/ baril, dependenta pietei interne de evolutia cotatiile internationale devine de neevitat. Spun neasteptate pentru ca la inceputul lui 2004 marile companii isi intocmeau bugetele pe un pret mediu al petrolului de 24,5 dolari pe baril, inselandu-se cu aproape 14 dolari.

     

    Vestea proasta ar fi ca majorarea pretului carburantilor pe piata romaneasca pana la un nivel apropiat de cele practicate in restul Europei este un fenomen care nu va mai putea fi oprit, astfel incat nivelul de un euro pentru un litru de premium la finele acestui an pare o ipoteza destul de fezabila.

     

    Vestea buna este ca romanii ar trebui sa se uite nu spre evolutia pretului titeiului Brent, cotat la Londra, ci spre titeiul rusesc, de tip Ural, care alimenteaza rafinariile romanesti. Chiar daca urmareste cu fidelitate evolutia Brentului, petrolul rusesc este constant cu cativa dolari in urma celui din Marea Nordului (in 2004, pretul mediu al petrolului Ural a fost cu patru dolari/baril mai mic decat Brent-ul). „Influenta pretului Brent in Rusia nu este foarte puternica din cauza dependentei de exporturi a economiei rusesti“, explica Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol.

     

    Patriciu spune ca grupul sau va anunta preturile la pompa la inceputul fiecarei saptamani, in baza evolutiei a trei factori: pretul titeiului cu 25 de zile inainte de data anuntului, evolutia ratei de schimb a dolarului in raport cu leul si competitia de pe piata.

     

    Chiar daca pentru moment Petrom a redus preturile unor sortimente de carburanti, minunea nu va tine mult: preturile vor creste. Afirmatia se bazeaza pe diferenta dintre o actiune ce tine mai mult de imaginea companiei si realitatile pietei. Dovada este si faptul ca restul jucatorilor din piata nu au urmat de aceasta data tendinta data de Petrom, anuntand, in schimb, potentiale majorari de pret.

     

    Dar nu va determina oare cresterea preturilor si o scadere a cererii? Parerile sunt impartite. „In nici un caz. Cererea este inflexibila, nu scade cu un gram, indiferent de pret“, spune Patriciu. Gheorghe Constantinescu, director general executiv la Petrom, crede totusi ca puterea redusa de cumparare din Romania se va resimti in cazul cresterilor de pret.

     

    Nu sunt excluse noi surprize nici pe plan international, in acest an. „Pretul ar putea fi oriunde intre 40 si 100 de dolari barilul. Cresterea din ultima perioada a fost una structurala, iar pretul este unul politic si nu este determinat de cerere si oferta“, crede seful Rompetrol.

     

    Faptul ca petrolul nu va mai avea preturi scazute este sustinut si de evolutia investitiilor in zona de productie, care nu mai izbutesc sa creasca rezervele certe ci sa le mentina, cel mult. Exemplul cel mai bun sunt cele 8 miliarde de dolari cheltuite in intreaga lume anul trecut pentru lucrari de explorare si care au adus rezerve de numai 4 miliarde de dolari.

     

    O alta mutatie interesanta care se va manifesta pe piata este cresterea importantei motorinei in vanzari. Pe piata internationala pretul motorinei l-a depasit pe cel al benzinei, iar in tari unde proportia accizelor in pret o permite benzina a devenit la pompa mai ieftina deca motorina, este cazul Elvetiei. Iar in rest exista o tendinta clara de apropiere a preturilor la benzina si motorina.

  • Brain-hunting la Instituto de Empresa

    David Standen „miroase“ un manager bun in doua ore. Director de admisii la Instituto de Empresa, una dintre cele mai bune scoli de business din lume, el zboara din capitala in capitala pentru a-si recruta bursierii. Pe romani i-a „incercat“ pentru prima data saptamana trecuta, cand a acordat revistei BUSINESS Magazin un interviu despre cum sunt recrutati „studentii“.

     

    BUSINESS MAGAZIN: Cum ati organizat recrutarea in Romania?

    David Standen: In Romania nu avem o baza de date cu studenti, asa ca tot ce am facut a fost sa anuntam intr-un ziar ca venim. Puteau aparea la intalnire 100, sau nimeni. Au venit patru. Mai putini decat speram, dar a fost un inceput bun avand in vedere ca am avut o campanie de comunicare intarziata si destul de slaba. Oricum, cel putin doi dintre ei vor fi niste candidati foarte buni si nu m-ar mira sa devina studenti ai IE in 2005 sau 2006.

     

    Ce presupune o sesiune de recrutari reusita?

    In Bulgaria am avut una dintre cele mai reusite intalniri. Desi am fost pentru prima data acolo, au venit peste 50 de oameni. In Bulgaria insa am facut mai multa publicitate. Cea mai slaba reactie am primit-o anul trecut cand am fost pentru prima data in Budapesta. A venit o singura persoana. Multe scoli n-ar mai fi revenit acolo, dar noi, cand ne angajam fata de o tara, ne pastram angajamentul. La fel vom face si cu Romania.  Vom reveni in toamna sau la inceputul anului viitor, si atunci vom pune la punct o campanie de comunicare mai buna.

     

    In ultimii ani asistam la o inflatie de programe MBA. Prin ce se deosebeste Instituto de Empresa de alte programe?

    Se afla in Spania si suntem cunoscuti drept „antreprenori“. Antreprenoriatul a aparut in curicula tuturor scolilor de business acum cinci ani, dar noi suntem antreprenori de 20 de ani. De 20 de ani nimeni nu a absolvit IE fara sa produca macar un business-plan.

     

    Diversitatea este un alt lucru pentru care suntem bine cunoscuti. Scolile europene, in general, sunt cunoscute ca fiind mai diverse decat cele americane. IE e chiar mai diversa decat media lor. Nu vorbesc doar din perspectiva nationalitatii studentilor, ci si sub aspectul pregatirii lor anterioare si al afacerilor pe care vor sa le inceapa. Sa va dau exemplu al diversitatii de la IE: un profesor din Pennsylvania, care a predat un curs la IE in toamna, a primit la o intrebare 20 de raspunsuri diferite de la o clasa de 30 de oameni.

     

    Nu i-a venit sa creada. Le-a spus studentilor: „Pun intrebarea asta de ani de zile, si intotdeauna clasa cade de acord asupra unui singur raspuns“. Asta intelegem prin diversitate la IE. Si inca un lucru de care suntem foarte mandri este ca avem cel mai mare procentaj de femei inscrise la cursurile unei scoli de business. Media europeana este de 19%. Noi avem aproape 40% in acest an, iar la anul vom avea 50%.

     

    Cum controlati aceste proportii?

    Anul acesta, Centrul pentru Diversitate si Management Global condus de Selia de Anca, faimoasa in domeniul diversitatii in educatia de busines, ofera 20 de burse pentru femeile din Europa de Est, din Orientul Apropiat sau din Africa. Aceste burse acopera 50% din cheltuielile totale.

     

    Ce scop urmariti prin acest echilibru numeric intre sexe?

    Selia de Anca a facut recent o cercetare asupra unor companii americane foarte mari, care voiau sa creasca diversitatea in administratiile lor, angajand manageri femei. Ceea ce au constatat ulterior aceste companii este ca femeile angajate nu aduceau absolut nici o schimbare. Iar concluziile cercetarii au fost ca, de fapt, femeile nu aduc diversitatea. Oricine s-ar fi oprit cu cercetarea acolo. Selia nu s-a oprit. A descoperit ca aceste femei au fost educate in programe de MBA unde barbatii constituiau majoritatea covarsitoare.

     

    Au fost invatate sa fie manageri barbati. Au fost dezvatate de strategiile manageriale feminine. Si concluzia a fost ca femeile trebuie educate in locuri in care opiniile si strategiile femeilor sa fie nu doar acceptate, dar si discutate ca alternative. Selia spune: nu avem nevoie doar de femei manageri, ci si de barbati manageri care sa stie sa foloseasca caracteristicile managementului feminin.

  • Guvernul a relaxat impozitele, FMI a venit sa stranga la loc surubul

    Dupa ce a inghitit neintrebat galusca introducerii cotei unice de impozit pe mai multe categorii de venituri, Fondul Monetar International si-a trimis oamenii la Bucuresti pentru a incepe sa stranga surubul. Si dupa ce l-au strans trei zile la rand, guvernul i-a scos in week-end la Poiana Brasov, pentru a relaxa discutiile.

     

    Pana pe 8 februarie, cele doua parti trebuie sa cada de acord asupra textului unui nou memorandum de politici economice, care sa amendeze acordul semnat de Romania cu FMI in vara anului trecut. Ajustarea acordului se impune in urma reducerii de impozite pe profit si pe venit, aplicate de guvern in numele respectarii unei promisiuni electorale si care a redesenat cadrul fiscal in lipsa unor consultari prealabile cu Fondul.

     

    Daca lucrurile merg bine, in urma actualei runde de negocieri guvernul Tariceanu va primi un ragaz pentru indeplinirea anumitor preconditii, iar daca se va tine de cuvant, lumea financiara internationala va afla pe la inceputul primaverii daca Romania are in continuare binecuvantarea FMI asupra politicilor macroeconomice. Iar aceasta binecuvantare este esentiala in fata Comisiei Europene, care a delegat Fondului bataia de cap a urmaririi eforturilor Romaniei de continuare a reducerii inflatiei, a restructurarii economiei si a recuperarii decalajelor de dezvoltare printr-o crestere economica rapida, insa in conditiile mentinerii unui echilibru macroeconomic.

     

    In contextul nou creat de reducerile de impozite, FMI se teme ca inflatia va incepe sa creasca, alimentata de cererea de consum care oricum era foarte puternica. Dupa primele zile de tatonari, greul de-abia incepe, pentru ca vine randul adevaratelor negocieri, pe solutii concrete de limitare drastica a deficitului bugetar pe 2005. Pentru ca reducerea deficitului este chiar nodul discutiilor. Deficitul bugetar este chemat inca o data sa ajute la tinerea in frau a inflatiei prin evitarea unei stimulari suplimentare a cererii de consum, respectiv la controlul deficitului de cont curent.

     

    Si pentru ca minuni in materie de strangere a banilor la buget nu s-au inventat, negocierea cu FMI aduce pe masa trei variante mari si late: majorari de accize si, eventual, de TVA, introducerea de noi impozite, cum ar fi un impozit specific pe tranzactiile imobiliare ori a unui impozit pe avere, si, in fine, reducerea de cheltuieli publice.

     

    Iar daca oficialii guvernamentali spun „vom gasi surse de venituri la buget, altele decat majorarea TVA“, inseamna ca nu ramane la indemana decat varianta taierii de cheltuieli. Si cum salariile in sectorul bugetar si al companiilor de stat trebuie platite orice ar fi, la fel ca si pensiile, inseamna ca 2005 ar trebui sa aduca o restrangere a cheltuielilor cu investitiile publice. Aceasta in conditiile in care bugetul este supus unei presiuni in crestere de nevoia cofinantarii fondurilor acordate de Uniunea Europeana si care nu pot fi trase in lipsa unei contributii locale.

     

    Noul guvern instalat in urma cu o luna are drept partener de discutie un nou negociator-sef care se ocupa de relatia Fondului cu Romania. In ultimii ani a supravegheat derularea acordurilor dintre FMI si Ucraina, asa incat cunoaste bine problemele economiilor din regiune. Belgianul Emmanuel van der Mensbrugghe, al carui nume cu multe consoane a pus in dificultate chiar biroul purtatorului de cuvant al guvernului, este cunoscut ca un expert riguros, care da dovada de inflexibilitate cand e vorba de intelegeri nerespectate.

     

    Cu toate ca stie ca Guvernul Tariceanu nu a avut la dispozitie decat o luna pentru a se pregati de negocieri, si a fost plimbat pe Valea Prahovei, Van der Mensbrugghe o va tine una si buna: ca deficitul bugetar al Romaniei pe anul 2005 trebuie tinut cat mai jos, pe la 0,5% din PIB. Si nu va da verde discutarii memorandumului suplimentar in board-ul de la Washington pana cand nu va fi sigur ca guvernul a luat toate masurile pentru ca bugetul sa poata strange banii necesari mentinerii unui decalaj cat mai mic intre veniturile si cheltuielile publice.

     

    Masurile cu pricina nu trebuie inventate; ele exista in instrumentarul Fondului si vor fi puse pe masa guvernului roman. Cum-necum, reducerea de impozite de inceput de an va ajunge sa ne coste, cel putin anul acesta: prin scumpirea mai mare a carburantilor accizati, dar posibil si prin introducerea unor noi impozite.

     

    Razvan Voican este redactor-sef adjunct la Ziarul Financiar

  • Despre Marii si palarii populare (II)

    Dreapta romaneasca va trebui sa decida cat de curand intre liberalism si corporatism. Lucrurile vin de se leaga. Nodul, aparent incalcit, incepe sa se desfaca de la sine, in momentul in care incepi sa tragi de unul dintre capete.

     

    Cand se vorbeste – cum se vorbeste acum in Romania din ce in ce mai raspicat – despre avantajele unui sistem bipolar, in care doua blocuri politice alterneaza mai mult sau mai putin disciplinat la guvernare, stii sigur ce te asteapta dupa colt: regim prezidential, vot uninominal cu sistem de reprezentare majoritara, stat minimal(ist), neo-liberalism. Conceptele, prin natura lor, tind sa se imbarlige unul de celalalt si sa umble, precum cainii vagabonzi, in haite. Tocmai de aceea, a vorbi despre unul fara a le pomeni pe celelalte este mai mult decat o greseala logica – poate fi o catastrofa cat se poate de practica.

     

    Salutam saptamana trecuta, in aceasta pagina, interventiile si propunerile lui Toader Paleologu, un excelent analist de altminteri, cu care se intampla sa fiu de aceasta data intr-un dezacord complet. Ii admiram insa limpezimea expunerii si coerenta. Dupa stiinta mea insa, este singurul comentator care, dincolo de disputele zilei, propune un sistem politic articulat, conform principiului „daca «x», atunci «y»“, „daca «y», atunci «z»“. Macar sa stim cum stam. Sa stim cum stam, inainte de a fi prea tarziu, vreau si eu. De aici incolo insa, pozitiile noastre difera fundamental.

     

    Dupa cum spuneam si saptamana trecuta, politicienii romani ar trebui sa mai treaca pe la biblioteca: mitul statului minimalist s-a spulberat de multisor in societatea occidentala. Statul nu e Pilat din Pont, sa se poata spala pe maini deopotriva de problemele economice si de cele sociale. Si-atunci intrebarea care se pune nu este „daca“, ci „in ce fel trebuie statul sa se implice?“. Or, daca una dintre premisele de baza ale neo-liberalismului s-a dovedit la fel de gaunoasa precum cea a eliminarii exploatarii omului de catre om in socialismul marxist, ne putem astepta ca si alte „canoane“ ale liberalismului sa scartaie pe ici, pe colo, si-anume prin partile esentiale.

     

    Ca sistemul de vot majoritar (uninominal, pe districte) favorizeaza, pe termen mediu si lung, aparitia sau intarirea unui sistem bipartinic intra deja in categoria de cunostinte „Ana are mere“. Ca acest sistem, insa, ar fi mai eficient – din toate punctele de vedere (politic, economic sau social) decat cel multipartinic, cu reprezentare proportionala, nu mai este atat de sigur. Dimpotriva. Studii deopotriva teoretice si empirice demonstreaza – aproape fara putinta de tagada (daca asa ceva e vreodata posibil in stiintele politice) – ca sistemul de reprezentare proportionala este mai democratic, mai stabil si mai coerent.

     

    M-am numarat, si ma numar, printre sustinatorii introducerii votului uninominal – cu doua conditii. Prima – sa fie aplicat doar la Senat. In fond, Senatul ar trebui sa reprezinte un fel de Sfat al Batranilor, in care greutatea si experienta personalitatilor sa asigure continuitatea si echilibrul necesare pentru balansarea unei vieti politici altminteri zbuciumate prin definitie.

     

    A doua conditie – ciclurile electorale ale Senatului si Camerei Deputatilor sa fie modificate si decalate, in sensul prelungirii mandatului senatorilor si scurtarii celui al deputatilor, dupa modelul american, ba chiar armonizate cu alegerile pentru Parlamentul European. Sistemul mixt, propus la un moment dat de catre liberali, dupa modelul rusesc, imi apare drept o struto-camila experimentala, lipsita de orice fel de legitimitate teoretica sau practica.

     

    Abia cand aceste doua conditii vor fi satisfacute putem lua in considerare o discutie despre avantajele si dezavantajele regimului prezidential versus cel parlamentar. Pentru moment, dupa cum se poate constata si cu ochiul liber, republica semi-prezidentiala reprezinta, in Romania si aiurea, o struto-camila cu o capacitate de adaptare mult superioara celei mentionate anterior. Struto-camilele, ca si oamenii, nu sunt nascute egale decat, cel mult, in fata creatorului lor.

     

    Marea alegere, in fata careia este pusa insa dreapta romaneasca, este cea intre neoliberalism si neocorporatism. Liberalismul e abstract. Corporatismul e organic. Diferenta dintre ele e cea dintre copilul conceput „in eprubeta“ si cel nascut pe cai naturale. Stiu. In Romania de astazi, liberalismul „suna bine“, corporatismul „suna rau“. Aduce aminte de Mussolini si de legionari. Conceptele nu sunt insa servicii de telefonie mobila.

     

    Daca cineva ar avea curiozitatea sa-si faca privirea roata prin Europa, ar constata, cu surprindere, ca Germania, bunaoara, e corporatista, iar crestin-democratii germani („populari“, la nivel european) au avut o contributie esentiala in crearea acestui sistem corporatist, in care vocile diferitelor segmente sociale resping, macar in principiu, cacofonia si tind, macar teoretic, spre o democratie consensuala. Iar Germania nu este singurul exemplu (si, poate, nici cel mai bun).

     

    Neoliberalismul tinde sa favorizeze sistemele cu reprezentare majoritara, bipartinice, cu guvernare monocolora si, de aceea, pretins mai eficienta. In contrapartida, neocorporatismul favorizeaza sistemul de reprezentare proportionala, multipartinic si guvernarile bazate pe coalitie. Stiu.

     

    La aceasta ora, a preamari avantajele guvernarii in coalitie pare a fi un gest sinucigas pentru orice analist politic roman. Daca o fac, totusi, e pentru ca – parafrazand un slogan electoral – stiu ce spun si spun ce stiu. Din nou va cer sa ma credeti pe cuvant. Pentru o tara latina si predominant ortodoxa, copiii nascuti pe cai naturale sunt intotdeauna de preferat celor din eprubeta. Chiar daca toti sunt botezati Maria.

  • Cinema pe picior mare <BR>

    In timp ce privesc un peisaj de iarna, spectatorii din sala de cinema intind mana sa prinda in palma fulgii de zapada. Apoi merg in viteza cu trenul si stomacul li se strange ghem la curbele mai stranse. Toti vad imaginile printr-o pereche de ochelari speciali. In fata lor, desenul animat „Polar Express“ ruleaza pe un ecran a carui inaltime poate ajunge pana la opt etaje de bloc si este mai lat decat pot cuprinde ochii dintr-o singura privire. Oamenii au senzatia ca au intrat in universul filmului. In realitate, stau in fotoliu intr-un cinematograf Imax.

     

    Imax, tehnologia ecranului gigant, inventata acum 40 de ani, a ajuns in sfarsit o afacere profitabila, cunoscand in prezent o extindere rapida in salile de cinema si inregistrand incasari tot mai mari din vanzarea biletelor. Imax este acronimul de la Image MAXimum (imagine maxima), dar se aplica fara exagerari si pentru a descrie interiorul unui cinematograf Imax, care arata asemeni unui urias auditorium.

     

    In ultima luna, cererea de bilete la cinematografele Imax a crescut in mod spectaculos o data cu lansarea variantei 3D a desenului animat „Polar Express“ produs de studiourile Warner Bros. De la bun inceput, filmul s-a transformat intr-un veritabil record de box office pentru cinematografele Imax, desi performantele sale au fost mai putin remarcabile in proiectiile obisnuite.

     

    Tehnologia Imax a fost dezvoltata de corporatia canadiana cu acelasi nume, care saptamana trecuta a anuntat ca – in 11 saptamani de la lansare – toate cinematografele din reteaua Imax in care a rulat „Polar Express“ au vandut bilete in valoare de peste 40 de milioane de dolari. Intrarea desenului animat „Polar Express“ in salile de cinema Imax a fost echivalentul unei premiere cinematografice, acesta fiind primul film de fictiune lansat concomitent atat in versiunea pentru ecran obisnuit cat si in versiunea pentru o proiectie 3D.

     

    Dar ce inseamna de fapt o proiectie in Imax? In primul rand este vorba de formatul peliculei, care in cazul Imax are o latime de 70 mm si 15 perforatii pe fotograma. In consecinta, pelicula este mai lata decat cea de la o proiectie normala (35 mm), si astfel imaginile proiectate pe ecran sunt mai luminoase si mai cuprinzatoare.

     

    Cu alte cuvinte, tonurile de albastru sunt mai albastre si cele rosii mai rosii, iar claritatea este „de cristal“. Pentru o proiectie in 3D se folosesc doua role de film, cate una pentru fiecare ochi, care impreuna recompun o imagine color 3D, perceputa de spectator printr-o pereche de ochelari speciali. „Polar Express“ este primul film de fictiune care a fost retranspus in format 3D, si asta datorita faptului ca tehnologia folosita la realizarea acestui desen animat a permis ca procedeul de reconversie sa fie mai simplu.

     

    Pana acum, tehnologia Imax 3D a fost folosita in principal pentru  realizarea de documentare in format 3D despre stiinta, natura sau calatoriile spatiale. Cum insa efectele obtinute au fost cu adevarat fascinante, tehnologia Imax 3D a reusit sa convinga inclusiv nume sonore din lumea filmului, unul fiind cel al lui James Cameron, regizorul filmului „Titanic“.

     

    In 2003, Cameron a realizat documentarul „Ghosts of the Abyss“ („Fantomele abisului“), o explorare a epavei Titanicului, iar saptamana trecuta studiourile Walt Disney au anuntat lansarea unui nou documentar marca Cameron destinat proiectiilor in 3D. Noul film se numeste „Aliens of the Deep“ („Monstrii din adancuri“) si are ca subiect viata creaturilor din adancurile oceanelor care traiesc la adancimi unde lumina soarelui nu mai ajunge.

     

    Retranspunerea unui desen animat pentru o proiectie in 3D e cea mai noua intrebuintare a tehnologiei Imax, insa chiar si fara un efect in 3D, vizionarea unui film pe un ecran Imax are un impact vizual considerabil mai mare. Initial, filmele care rulau in cinematografele Imax erau realizate de la bun inceput pentru acest tip de proiectie, insa in 2002, compania canadiana a introdus o tehnologie cu costuri reduse, prin care practic orice film obisnuit putea fi transpus digital pentru a fi proiectat pe ecrane Imax. In consecinta marile studiouri de film americane au lansat pentru productiile cele mai spectaculoase – precum „Spider-Man 2“, „Matrix Revolutions“ sau „Harry Potter si prizonierul din Azkaban“ – inclusiv varianta pentru proiectii pe ecrane Imax.

     

    Insa nici un film de fictiune difuzat pana acum in cinematografele Imax nu a cunoscut succesul inregistrat de varianta 3D a desenului animat „Polar Express“, regizat de Robert Zemeckis. Prima reactie a venit de la producator, si anume studiourile Warner Bros., care au anuntat la mijlocul lunii decembrie ca urmatorul film al cunoscutului regizor Tim Burton, „Charlie And The Chocolate Factory“, avandu-l in rolul principal pe Johnny Deep, va fi lansat simultan atat in format normal cat si in varianta retranspusa digital pentru ecran Imax.

     

    Filmul este programat sa apara la inceputul lunii iunie a acestui an si aduce pe ecrane best-seller-ul lui Roalt Dahl, despre povestea unui excentric fabricant de ciocolata si cea a micutului Charlie, care lucreaza in fabrica lui. „Am lucrat cu Imax la sase proiecte in ultimii doi ani, iar atat performantele de box office cat si reactia publicului au depasit in mod constant asteptarile la fiecare lansare“, spune Dan Fellman, presedintele diviziei de distributie al Warner Bros.

     

    Succesul inregistrat de filmele retranspuse digital pentru proiectii Imax, si nu in ultimul rand vanzarile record de bilete pentru „Polar Express“ varianta 3D, au avut efect si la bursa electronica americana NASDAQ, unde actiunile companiei canadiene au crescut cu 64% in ultimele trei luni. Mai mult, in ultima vreme Imax anunta aproape in fiecare saptamana ca a mai incheiat un contract pentru a deschide noi sali de cinema cu tehnologie Imax, si trebuie spus ca beneficiarii sunt raspanditi prin toata lumea, din China pana in Quatar si din Rusia pana in Mexic. Extinderea rapida a acestui tip de cinematografe se datoreaza si noului sistem MPX, dezvoltat de compania mama, si anume o tehnologie prin care o sala de proiectie obisnuita poate fi reconvertita la formatul cu ecran urias la costuri care fac proiectul eficient din punct de vedere economic.

     

    In prezent exista 235 de cinematografe Imax in 35 de tari, insa oficialii companiei au declarat ca pana la sfarsitul anului numarul lor va ajunge la 300, inca 60 aflandu-se pe lista de asteptare. In general, contractul incheiat pentru utilarea unui cinematograf prevede ca Imax va primi la inceput o taxa de 1,5 – 2,5 milioane dolari iar ulterior drepturi de concesiune echivalente cu 5-7% din incasari.

     

    Sistemul MPX si tehnologia de retranspunere digitala a filmelor obisnuite in formatul pentru ecran urias au atras atentia si marilor distribuitori, unul dintre ei fiind divizia de cinema a Viacom, al doilea grup media din Statele Unite, care a semnat acum cinci luni un contract pentru 18 sisteme Imax.

     

    Dincolo de evolutia surpriza a filmului „Polar Express“, se intrevede un nou model de exploatare a filmelor, care nu numai ca a inregistrat audiente mai mari decat proiectiile normale, dar le permite proprietarilor de sali de cinema sa ceara pe bilete mai mult, in medie 13 dolari pentru adulti si 10 dolari pentru copii, in ideea ca filmul se proiecteaza pe un ecran mai mare.

     

    Deocamdata, incasarile realizate de cinematografele Imax reprezinta doar o fractiune din veniturile totale ale Hollywood-ului, insa se asteapta ca acestea sa creasca in 2005, o data cu lansarea de noi productii in format Imax. Este vorba de pelicula lui Tim Burton produsa de Warner Bros., desenul animat „Robots“ – realizat de studiourile Twentieth Century Fox – si de doua productii in 3D produse chiar de Imax. In plus, compania investeste masiv in realizarea unei tehnologii care sa converteasca filmele obisnuite in format 3D si nu este straina nici de ideea dezvoltarii unui sistem care sa permita trasmisii de televiziune in 3D.

     

    Pentru publicul din Romania, experienta unei proiectii Imax ramane deocamdata la nivel de informatie, insa pentru doritori cea mai apropiata destinatie e Polonia, care are deja cinematografe Imax in Varsovia, Katowice si Cracovia.

  • Productii Imax in 3D

    In afara de reconvertirea filmelor de fictiune hollywoodiene, Imax a realizat propriile sale productii, destinate proiectiei 3D in salile din reteaua Imax.

     

    SANTA VS. THE SNOWMAN: Primul film de animatie produs de Imax care a inregistrat audiente record in Europa, China si Canada.

     

    NASCAR 3D: Documentar despre cursele de masini din SUA produs de Imax in colaborare cu studiourile Warner Bros. A fost lansat in martie 2004 si a reusit sa stranga pana la sfarsitul anului incasari in valoare de 20 de milioane de dolari.

     

    T-REX: BACK TO THE CRETACEOUS: Film in 3D despre dinozauri, realizat cu tehnologia Imax, lansat pe piata saptamana trecuta. In aceasta productie care dureaza 45 de minute, imaginile reale filmate in parcul de fosile de dinozauri din Alberta, Canada sunt combinate cu reproduceri in 3D ale dinozaurilor vii.

  • Verdict SNA pentru presa scrisa

    Anul 2004 nu a adus schimbari in clasamentul audientelor, potrivit Studiului National de Audienta pentru perioada 27 octombrie 2003 – 24 octombrie 2004. Cele mai citite publicatii din Romania au ramas cotidianul Libertatea si revistele Practic in bucatarie si ProTV Magazin.

     

    A zecea editie a Studiului National de Audienta (SNA) pentru presa scrisa nu a adus schimbari importante in topul primelor zece publicatii din Romania, indiferent de frecventa. Topul nu ia in calcul suplimentele gratuite ale publicatiilor si este alcatuit pe baza audientelor din SNA pentru perioada 27 octombrie 2003 – 24 octombrie 2004. Astfel, cea mai citita publicatie ramane cotidianul Libertatea (1.124 de mii de cititori pe editie), urmat de revista Practic in bucatarie (1.091 de mii de cititori pe editie) si ghidul TV ProTV Magazin (1.041 de mii de cititori pe editie).

     

    SNA este realizat de Biroul Roman de Audit al Tirajelor (BRAT) si masoara audienta presei scrise in orasele cu mai mult de 50.000 de locuitori, cu varsta intre 14 – 64 de ani. Esantionul utilizat de SNA este aleator, proportional cu marimea oraselor, avand un volum de 15.286 de persoane.

     

    In topul cotidienelor Jurnalul National a inregistrat, la fel ca si la precedentele doua editii cea mai importanta crestere procentuala (aprox. 19%), urcand pe locul trei in clasamentul cotidienelor centrale, in locul cotidianului ProSport, care a coborat pe locul patru.

     

    De la publicarea primelor rezultate SNA in toamna anului 2002, ierarhia primelor trei cotidiene centrale a ramas neschimbata timp de noua editii consecutive: Libertatea, Evenimentul Zilei, ProSport, care in prezent fac parte din portofoliul Ringier. Jurnalul National a urcat pe locul trei, nu atat pe fondul scaderii audientei publicatiilor Ringier, ci datorita relansarii de la inceputul anului 2004.

     

    Un alt segment care merita mentionat este cel al revistelor feminine populare, Ioana, Acasa Magazin si Lumea Femeilor care se afla la a treia livrare consecutiva in care inregistreaza cresteri ale audientei, dupa ce in primele editii ale studiului s-au aflat pe un trend accentuat descendent. Nu este vorba de cresteri spectaculoase, dar avand in vedere ca toate revistele castiga cititori, se poate spune ca piata este in crestere. Mai mult, revistele feminine populare au audienta mai mare decat majoritatea revistelor feminine glossy incluse in studiu.

     

    O alta evolutie demna de mentionat, este cea a ghidului TV, ProTV Magazin, care este saptamanalul cu cele mai mari cresteri in audienta la ultimele doua valuri SNA. In prezent, ProTV Magazin are cu aproape 3% mai multi cititori decat acum un an.

  • Topul publisher-ilor din Romania

    Audienta neta reprezinta numarul de persoane care citesc numar de numar cel putin o publicatie a trustului respectiv (persoanele care citesc mai multe publicatii sunt luate in considerare o singura data).

     

    COMPANIA

    Nr. publicatii in SNA

    Audienta neta (mii pers.)

    Ringier

    14

    3.645

    Publimedia

    10

    1.718

    Casa Lux

    4

    1.567

    Burda

    4

    1.070

    RPG

    6

    1.021

    Sanoma Hearst

    7

    1.009

    Intact

    2

    994

    Acad. Catavencu

    4

    967

     

    SURSA: STUDIUL NATIONAL DE AUDIENTA

    (27 octombrie 2003 – 24 octombrie 2004)

  • Marketingul din inima, gura si minte

    Neamurile arabe au un salut teribil care m-a fascinat intotdeauna: mana dusa la inima, la gura si la frunte, insotita de o usoara si demna plecaciune. Ce-i in inima, e si in minte, iar tot acelasi lucru il vorbeste si gura. Mirajul simbolului nu ma impiedica totusi sa inteleg ca acest „balet gestual“ a fost inventat ca o garantie suprema pentru ceea ce se afirma oral. Si ca el vine dintr-o neincredere pamanteasca fata de vorba volant.

     

    In engleza i se spune „word-of-mouth“. „Cuvantul din gura“, adica. In fapt, el se refera la modalitatea de transmitere „din gura in gura“ a informatiei. Depasindu-si spectaculos conditia, in business-ul de comunicare, „word-of-mouth“ e una dintre cele mai eficiente, dar si cel mai greu de cuantificat tehnici de marketing. Aceeasi strategie aplicata pe Internet se intituleaza viral marketing tocmai din cauza vitezei incredibile de transmitere a vestilor. Singura diferenta dintre raspandirea unei informatii si a unui virus pe Internet ar fi ca nimeni nu doreste sa opreasca informatia. Ea ne parvine de la prieteni si colegi de serviciu, care nu uita niciodata sa ne trimita un e-mail atunci cand primesc o gluma buna, cand Dalai Lama a scris mesajul pentru noul an sau cand afla, dintr-o sursa sigura, ultima barfa la o cafea.

     

    Exista companii cu o notorietate de netagaduit pe piata care isi vand de cand se stiu produsele cosmetice folosind doar „word-of-mouth“ si „batutul din poarta-n poarta“. Si fiti sinceri, intre un testimonial pentru un produs X, profesionist regizat intr-o tara occidentala si difuzat pe micul ecran si un produs Y testat pe pielea  unei bune cunostinte, sunteti siguri ca intotdeauna ati alege produsul sofisticat mediatizat?

     

    Teasing-ul inaintea anumitor campanii se construieste de asemenea bazandu-se pe zvonistica intretinuta in jurul unui eveniment ascuns, pentru scurt timp, cu strasnicie. Imi revine chiar acum in memorie o campanie care a fiert, vreme de mai multe saptamani, intreaga presa si show-biz-ul. „Ce le innebuneste pe femei?“, teasing-ul pentru lansarea Axe pe piata, ne urmarea cu inversunare, cu atat mai mult cu cat tema de gandire lansata lasa imaginatia sa zburde in voie, pe imas. In realitate insa, goana dupa ultimele zvonuri era chiar mai interesanta decat misterul in sine. Si pe acest tip de psihologie a consumatorului s-au bazat chiar initiatorii proiectului.

     

    Daca word-of-mouth marketing e de mult timp celebru, marketing-ul din inima, minte si gura nu s-a inventat inca. Pentru ca la inceput a fost singur cuvantul si, la sfarsit, va fi tot el. Salamalecum!

     

    Mihaela Nicola este matematician, Consultant Relatii Publice la Ogilvy Romania si lector universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice „David Ogilvy“.

  • IN THE SPOTLIGHT

    Ideea: Apa „decoreaza“ orasul

    Client: Coca-Cola pentru Dorna

    Agentie: McCann-Erickson Romania

    Numar difuzari TV in perioada 14 – 23 ian. 2005: 166 de difuzari (273.450 de euro – rate card), conform Alfacont Mediatrack.

     

    Pentru ultimul spot de la apa minerala Dorna, peisajul urban devine din nou un tinut fabulos, in care apa este elementul central. De aceasta data eroina spotului ajunge sa se plimbe intr-un oras in care culorile semaforului sunt anemone de mare, pe bulevardul acoperit de apa circula balene, iar fluturii se trasforma in coliere turcoaz. In final, cuplul din spot va plonja in apa care acopera orasul, sarind de pe acoperisul unui bloc foarte inalt. Beatrice Iftimi, group account director la agentia de publicitate McCann-Erickson, explica care este conceptul care sta la baza acestui spot:

     

    „Noua campanie Dorna urmareste sa construiasca un spatiu conceptual al brandului: un oras in care tehnologia si natura coexista armonios in beneficiul oamenilor. Daca in primul spot intalneam o «realitate» in care lifturile erau copaci care cresteau si descresteau cu viteza, iar metroul era un banc imens de pesti, in al doilea spot al campaniei, imaginea acestei lumi supra realiste se intregeste“.