BusinessMagazin

Author: adison

  • The Economist: Corupţia este o problemă endemică în sistemul medical românesc

    Villiam Fischer este unul dintre cei mai cunoscuţi medici din Slovacia. Specialistul în cardiologie a efectuat primul transplant de inimă în anul 1998, iar la un moment dat a candidat la funcţia de preşedinte al ţării. Însă, în februarie, familia unui pacient decedat l-a reclamat pe doctorul Fischer pentru că a luat mită 3.000 de dolari (2.700 de euro) pentru avansarea operaţiei. Avocaţii medicului au declarat că acesta va pleda vinovat. Cazul ilustrează problema corupţiei sistemice care nu afectează doar Slovacia, ci şi alte ţări din centrul şi estul Europei, notează The Economist.

    În Letonia, chirurgul ortoped Valdis Zatlers a acceptat ceea ce a numit “plăţi de mulţumire” de la pacienţi fără a le declara autorităţilor. A primit o amendă de circa 400 de euro. Un studiu al Comisiei Europene efectuat în anul 2013 arăta că 28% dintre respondenţii din România şi 21% dintre cei din Lituania efectuaseră plăţi informale medicilor, comparativ cu media europeană de 5%.

    În Polonia, 15% dintre respondenţi au recunoscut că au oferit mită în ultimul an, în nouă din zece cazuri fiind pentru servicii medicale. Unele spitale poloneze permit efectuarea de operaţii cezariene la cerere, pentru o taxă suplimentară de 1.000 de zloţi (220 de euro).

    Chiar şi Estonia, unde sistemul medical cu programare electronică este oferit ca model de transparenţă, un director de spital şi-a pierdut locul de muncă în 2011 pentru că a cerut 300 de euro şi o sticlă de coniac de la un pacient vârstnic.

    Plăţile neoficiale “nu pot fi reduse la corupţie”, afirmă Steven van de Walle, profesor la Universitatea Erasmus din Rotterdam care a studiat fenomenul sistemului medical din România. “Foarte adesea, cetăţenii consideră logice aceste plăţi. Oamenii vor să plătească pentru sănătate”, explică specialistul.

    În România, medicii rezidenţi din spitalele publice au salarii de doar 200 de euro, iar medicii specialişti câştigă 500 de euro, aminteşte The Economist. “Poate deloc surprinzător, 7.000 de medici români – 30% dintre doctorii ţării – au emigrat în perioada 2011 – 2013”, subliniază revista britanică.

  • Marii orologieri şi bijutieri internaţionali au anunţat colecţiile de primăvară

    Promisiuni elveţiene

    După un deceniu, brandul elveţian Baume & Mercier a lansat anul acesta o nouă colecţie de ceasuri pentru femei. ”Promesse„ este cea mai nouă linie a orologierului elveţian, inspirată de o colecţie neconvenţională pentru femei lansată în 1970. Colecţia prezentată la Salonul de la Geneva este formată din 14 piese în două mărimi, cu diametrul de 30 mm şi de 34 mm. Mecanismul este fie quartz, fie automat, iar mişcarea pieselor poate fi observată printr-o carcasă transparentă. Orele 12, 3, 6 şi 9 sunt marcate cu cifre romane, iar restul cu diamante. Atât diamantele, cât şi sideful sau aurul roşu sunt folosite pentru a evidenţia bezelul. Curelele pot fi din oţel inoxidabil, dintr-o combinaţie de oţel inoxidabil şi aur roşu placat, satin alb sau piele neagră de aligator.

    Cupole preţioase

    Strălucirea unui diamant se observă în modul cum capturează şi reflectă lumina. Tăietura – prin modul în care maximizează strălucirea – este unul dintre cei patru factori ai calităţii diamantelor, alături de carate, claritate şi culoare. Cele trei diamante în jurul cărora sunt construite bijuteriile din colecţia Happy Diamonds a Chopard împlinesc toate aceste criterii. Li se alătură aurul alb şi domul din cristal, care transformă cascadele de lumină în accesorii.

    Omagiu adus Renaşterii Italiene

    Radiomir Firenze 3 Days Acciaio a fost creat ca un tribut adus Florenţei, oraşul de origine al brandului Panerai, dar şi al Renaşterii italiene. Piesa este gravată manual de câţiva meşteşugari italieni. Designul este inspirat de iconografia Florenţei, iar gravurile care îmbogăţesc carcasa sunt similare cu inserţiile aflate pe faţadele bisericilor florentine. Câteva detalii, precum crinul florentin, emblema Florenţei, ies în evidenţă. Piesa şi-a păstrat totuşi conceptul de ceas creat  pentru folosirea sub apă, noul Radiomir Firenze rezistând până la o adâncime de 100 de metri.

  • Guvernul înfiinţează la Administraţia Delta Dunării o Unitate pentru accesarea de fonduri UE

    Decizia a fost luată în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    În baza Acordului de Parteneriat 2014-2020, adoptat de către Comisia Europeană, România va folosi instrumentul Investiţii Teritoriale Integrate ITI) cu prioritate în cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Strategia va fi implementată printr-un plan de acţiune elaborat cu expertiza Băncii Mondiale.

  • Ultimatum pentru Grecia: Are cinci zile să arate că respectă angajamentele de reformă

    Reprezentanţii ministerelor au cerut miercuri cu fermitate ca Grecia să prezinte în detaliu reformele, în schimbul deblocării fondurilor, iar premierul Alexis Tsipras trebuie să arate că Grecia poate recâştiga încrederea în promisiunile sale, au spus sursele, citate de Bloomberg.

    Oficialii au lăsat deschisă posibilitatea ca Grecia să primească 1,2 miliarde de euro care au fost alocate susţinerii sistemului bancar, ei arătând că statul elen nu poate accesa aceste fonduri din cauza unei piedici de natură tehnică. În consecinţă, Grecia trebuie să arate că va continua schimbările cerute de creditori, pentru a a obţine din nou sprijin financiar.

    Grecia a primit şi o veste bună miercuri, când Banca Centrală Europeană a majorat din nou plafonul pentru fondurile disponibile băncilor elene prin programul de finanţare de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), urcând plafonul cu circa 1 miliard de euro, la peste 71 miliarde de euro.

    Decizia BCE atenuează o parte din presiunea de finanţare a sistemului bancar, pe termen scurt, dar Tsipras trebuie să găsească o soluţie pe termen lung. Oficialii europeni au avertizat că Grecia poate rămân fără bani în următoarele câteva săptămâni, dacă nu ajunge la un acord cu creditorii instituţionali.

    “Grecia trebuie să acţioneze rapid pentru ca măsurile să fie mai eficiente. Princiala problemă este aceeaşi în toate ţările din Europa. Să facă ceea ce trebuie”, a declarat miercuri preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, la Rotterdam.

    Ziua de luni va fi un test, dacă Grecia poate convinge că va îndeplini solicitările lor pentru reformarea economiei, au spus sursele.

    Reformele care vor fi prezentate trebuie analizate de creditorii instituţionali, iar apoi de reprezentanţii ministerelor de Finanţe, în primele zile ale săptămânii viitoare, a precizat una dintre surse.

    Un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena a declarat marţi că Grecia va prezenta până luni un pachet de reforme partenerilor din zona euro, în speranţa deblocării ajutorului financiar necesar evitării intrării în incapacitate de plată.

  • Un volum de memorii scris de Nelson Mandela va fi publicat postum, în 2016

    Cartea va avea la bază însemnările liderului sud-african şi a fost completată de foştii consilieri ai lui Nelson Mandela. Văduva sa, Graca Machel, spune că Nelson Mandela a început să redacteze acel manuscris în 1998, spre sfârşitul mandatului său prezidenţial de cinci ani.

    Reprezentanţii editurii Pan Macmillan spun că noul volum va reprezenta “o analiză candidă a dificultăţilor cu care Nelson Mandela s-a confruntat în timpul mandatului său prezidenţial”.

    Graca Machel spune că Mandela considera acest volum ca “o progresie naturală” după volumul “Long Walk to Freedom”, care a relatat primii ani din viaţa liderului sud-african, lupta sa politică împotriva regimului de apartheid şi cei 27 de ani pe care i-a petrecut în închisoare.

    “Long Walk to Freedom” a devenit ulterior unul dintre cele mai bine vândute volume de memorii din toate timpurile.

    Noua carte va avea la bază diverse materiale care sunt expuse în arhivele Fundaţiei Nelson Mandela.

    Data exactă a publicării nu a fost deocamdată anunţată.

    Nelson Mandela a fost eliberat din închisoare în 1990 şi a câştigat primele alegeri prezidenţiale multirasiale libere din Africa de Sud, organizate în 1994.

    A câştigat şi premiul Nobel pentru pace, alături de fostul preşedinte sud-african Frederik W de Klerk, în 1993, pentru modul în care au colaborat pentru a pune capăt regimului apartheid.

    Nelson Mandela s-a retras din viaţa politică la finalul mandatului său prezidenţial în anul 1999 şi s-a concentrat apoi pe diverse acţiuni de caritate.

    A murit pe 5 decembrie 2013, la vârsta de 95 de ani.

  • Cea de-a 66-a ediţie a Festivalului de la Berlin se va desfăşura între 11 şi 21 februarie 2016

    Cea de-a 65-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin a avut loc între 5 şi 15 februarie şi s-a încheiat prin decernarea marelui premiu, Ursul de Aur, cineastului iranian disident, arestat la domiciliu, Jafar Panahi, recompensat pentru lungmetrajul “Taxi”. Acelaşi film a primit premiul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI).

    De asemenea, Radu Jude a fost recompensat cu premiul Ursul de Argint pentru cea mai bună regie, pentru lungmetrajul “Aferim!”.

    “Aferim!”, o peliculă alb-negru regizată de Radu Jude, a fost singurul film românesc din competiţia de anul acesta a Berlinalei, iar în secţiunea necompetiţională Panorama a fost inclus un alt lungmetraj autohton, “De ce eu?”, de Tudor Giurgiu.

    Ediţia de anul acesta a înregistrat un număr record de bilete vândute – 334.000.

    Berlinala atrage anual peste 450.000 de spectatori, peste 3.000 de jurnalişti din 80 de ţări, cu peste 400 de filme în program, fiind astfel, după Festivalul de la Cannes, cel mai important eveniment cinematografic european de profil.

     

  • Liderul celulei teroriste care a comis atacul la Muzeul Bardo din Tunis a fost prins – La Repubblica

    Rafik Chelli, secretar de stat în Ministerul tunisian de Interne, a declarat pentru cotidianul Al Maghreb că liderul celulei islamiste este un tunisian care locuieşte în Belgia. Celula teroristă are 16 membri, dintre care doi au murit în schimburile de focuri cu poliţia, iar alţi nouă au fost arestaţi în cadrul investigaţiei privind comiterea atacului armat.

    Celula teroristă este parte a Brigăzii islamiste Uqba ibn Nafi, condusă de teroristul algerian Luqman Abu Sakhr. Recent, islamistul algerian a decis afilierea la reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic, care ocupă regiuni din Siria, Irak şi Libia, unde a proclamat un “califat islamic”.

    Din celula teroristă făceau parte tunisienii Jaber Kachnaoui şi Yassine Abidi, autorii atacului armat comis la Muzeul Bardo, decedaţi în schimburile de focuri cu forţele de ordine.

    Douăzeci şi trei de oameni, inclusiv 20 de europeni, au decedat în atacul armat care a vizat pe 18 martie Muzeul Bardo din Tunis, renumit pentru o colecţie de mozaicuri din perioada Imperiului Roman şi una dintre principalele atracţii turistice din Tunisia.

  • Iohannis: Parlamentul nu se poate erija în instanţă. Nu pot trece cu vederea

    “În calitate de garant al respectării Constituţiei şi principiilor statului de drept, nu pot să trec cu vederea faptul că, astăzi, Parlamentul a blocat din nou o cerere a justiţiei. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege. Calitatea de deputat, senator sau ministru nu ar trebui să confere nimănui imunitate în faţa justiţiei. Parlamentul nu se poate erija în instanţă. Justiţia este singura în măsură să-şi spună cuvântul, pornind, desigur, de la prezumţia de nevinovăţie. Numai un Parlament cu principii ferme în ceea ce priveşte integritatea, capabil să răspundă prompt şi corect la cererile justiţiei, poate recăpăta încrederea cetăţenilor”, scrie Iohannis pe Facebook.

    Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova, din cele 151 de vorturi exprimate fiind înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Votul a fost secret, cu bile.

    Procurorul şef al DNA a trimis în 13 martie procurorului general al Parchetului instanţei supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviinţeze reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu.
     
    Anchetatorii cer încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

    Ambasada Olandei a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte “cu îngrijorare şi cu surprindere” evoluţiile privind ridicarea imunităţii parlamentarilor, mai ales în contextul în care partidele politice şi-au luat angajamentul de a lupta împotriva corupţiei, după ce Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a lui Dan Şova.

    Şi ambasada SUA a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane şi că trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii, iar ambasada Marii Britanii a precizat că monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară.

  • Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, reţinut de DNA în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au decis să emită o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele fostului ministru.

    Judecătorii instanţei supreme urmează să decidă sub ce măsură preventivă va fi cercetat în continuare Darius Vâlcov.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a venit la DNA, miercuri, în jurul orei 15.00, după ce Senatul a avizat reţinerea şi arestarea sa în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    La DNA a fost, tot miercuri, şi primarul din Slatina, Minel Prina, care este cercetat în arest la domiciliu în acelaşi dosar.

    Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercuri, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” şi cinci abţineri.
    Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    DNA a cerut un nou aviz, marţi, pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful în se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Cererile DNA de reţinere şi arestare a lui Theodor Nicolescu au fost aprobate de către deputaţi

    Conform unor surse din comisia de numărare a voturilor, 280 de deputaţi şi-au exprimat votul în privinţa solicitării DNA.

    Dintre acestea, 174 de voturi au fost “pentru” şi 99 “împotrivă”. 7 voturi au fost anulate.

    În intervenţia sa în plenul Camerei, Theodor Nicolescu a declarat că nu le cere colegilor parlamentari să voteze într-un anume fel, arătând că mai important e ca Parlamentul “să dea un vot aşa cum crede că e drept”.

    “Nu vă cer să votaţi într-un anume fel, pentru că eu cred că ceea ce e mai important este ca Parlamentul să dea un vot aşa cum crede că e drept, aşa cum crede că e corect. Asta e ceea ce vă cer, doamnelor şi domnilor deputaţi, atât şi nimic mai mult”, a spus Nicolescu.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Theodor Nicolescu pentru luare de mită şi abuz în serviciu, în dosarul privind despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Comisia juridică a Camerei a aprobat luni cererile formulate de DNA, pentru cea de reţinere fiind exprimate 14 voturi “pentru”, 4 “împotrivă” şi unul anulat, iar în cazul arestării preventive – 13 voturi “pentru” şi 3 “împotrivă”.