BusinessMagazin

Author: adison

  • A doua sesizare la CC

    Desi prima sesizare adresata Curtii Constitutionale de Palatul Cotroceni inca nu a fost luata in discutie, presedintele Basescu a sesizat CC asupra unui alt articol din lege, ceea ce indeparteaza si mai mult perspectiva promulgarii acestui act normativ.

    Cum referendumul pe tema votului uninominal a fost invalidat de prezenta scazuta, iar PNL si UDMR (PSD a emis mesaje confuze), nu au dat niciun semn ca vor sustine o lege pe aceasta tema initiata de PD, posibilitatea ca o formula de vot uninominal sa fie in vigoare la urmatoarele alegeri (cele locale din iunie 2008) pare tot mai putin plauzibila.

  • Celalalt minister de externe

    Validarea de catre comisiile de specialitate si de catre plenul Parlamentului a fost mai mult o formalitate, intrucat Ungureanu s-a dovedit una dintre putinele figuri care au reusit sa aduca pe aceeasi linie simpatiile liberalilor, ale democratilor, dar si ale unei mari parti din PSD si PRM.

    Ungureanu a afisat la instalarea in functie (ceremonie unde premierul Tariceanu nu a participat) aceeasi atitudine apropiata de presedintele Basescu care a starnit in trecut resentimentele liberalilor, dar si cele ale premierului, care i-a si cerut demisia din functia de ministru.

  • De fapt eu oricum plecam

    Motivatia "oficiala" a acestei decizii ar fi insuccesul in promovarea unor proiecte, precum modificarea legii ANI, ordonanta DIICOT sau cea de modificare a Codului de Procedura Penala.

    Insa informatia a devenit publica dupa ce presa a furnizat o scrisoare a presedintelui Basescu in care i se cerea premierului sa-i demita pe Chiuariu si pe ministrul muncii, Paul Pacuraru, ambii cercetati penal de Parchetul General.

    Presedintele dispune de instrumentul constitutional al suspendarii din functie a ministrilor pe durata urmaririi penale, instrument folosit cu brio in cazul fostului ministru al apararii, Teodor Atanasiu.

  • Un vot la limita

    Premierul Romano Prodi nu detine decat o majoritate extrem de mica in Senat – doi senatori, iar votul de incredere a fost castigat tocmai datorita acestei diferente cu 160 de voturi "pentru" si 158 "impotriva". O infrangere ar fi dus la demisia guvernului Prodi.

    Decretul ce inaspreste regimul expulzarilor a fost emis de guvernul italian luna trecuta, pe fondul revoltei opiniei publice fata de infractiunile puse pe seama imigrantilor in general si in special fata de cei romani. Pentru a deveni lege, pachetul de masuri mai trebuie aprobat si de camera inferioara a parlamentului.

  • Iran cel groaznic

    Bush, care a avertizat de multe ori ca programul nuclear iranian este un pericol iminent, a insistat ca Teheranul reprezinta in continuare un pericol si ca ar trebui mentinute presiunile internationale pentru a determina regimul iranian sa negocieze.

    Potrivit evaluarii serviciilor de infomatii americane, "se poate spune, cu grad inalt de credibilitate a informatiei, ca Iranul si-a oprit programul nuclear militar in 2003, si cu grad moderat de credibilitate ca acesta nu a fost reluat".

  • Felicitari, au fost incorecte

    Modul de desfasurare a scrutinului, despre care observatorii au spus ca a fost marcat de intimidarea opozitiei si de fortarea oamenilor sa iasa la vot, a fost criticat de Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa si de Uniunea Europeana.

    Victoria categorica a formatiunii pro-Kremlin a fost salutata de presedintele francez Nicolas Sarkozy, care i-a pus astfel intr-o situatie delicata pe liderii UE. Se asteapta ca subiectul sa fie luat in discutie la Consiliul European de iarna, de la sfarsitul acestei saptamani.

  • Cu para la UE

    Liderul de la Chisinau a sustinut ca Bucurestiul ofera prea usor pasapoarte cetatenilor moldoveni si ca atrage studentii oferindu-le burse in universitati romanesti.

    Situatia conflictuala dintre Romania si Republica Moldova ameninta sa continue, deoarece Voronin a afirmat ca va prezenta liderilor UE o lista cu nemultumirile sale fata de Romania. Bucurestiul si Chisinaul nu au inca semnat un tratat de recunoastere oficiala a granitelor, iar relatiile bilaterale sunt in continua deteriorare inca dinainte de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

  • Cum se aplica in Romania teoria din SUA

    "Nu vad pe nimeni cu o strategie adecvata pentru Romania", a afirmat Michael Porter, unul dintre fondatorii managementului modern, la conferinta "Strategy and Leadership", organizata recent de Ziarul Financiar si Interact.

    "Nu vreau sa fiu pesimist. Exista multe avantaje, precum pozitionarea geografica sau numarul mare de locuitori, dar exista si probleme. Nu vad ca de la guvern sa vina dezvoltarea natural si cred ca va trebui sa vina de la voi, de la sectorul privat", le-a spus Porter managerilor prezenti la conferinta, apreciind ca pentru Romania a venit momentul ca sectorul privat sa renunte la sprijinul autoritatilor si sa se implice in elaborarea unei strategii de dezvoltare a tarii.

    Cei mai multi dintre managerii romani vad aceasta etapa ca fiind fireasca. "Mediul privat, in ciuda inhibitiilor suferite sistematic din partea administratiei, a reusit unul dintre cele mai dinamice rezultate dintre economiile in tranzitie. Convingerea mea este ca diferenta de ansamblu (prin comparatie cu Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia) au dat-o guvernele si politicienii, altfel mediul privat ar fi fost si mai competitiv. Pe masura ce anumite afaceri ating mase critice pentru a putea influenta o strategie la nivelul unei tari, cu siguranta ca vom vedea asa ceva", considera Dragos Simion, vicepresedinte Flamingo.

    Teoria se aplica intr-adevar in multe domenii, inclusiv in cel bancar, insa cu o conditie, specifica Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB): "Implicarea mediului privat este benefica atunci cand este creat si cadrul necesar pentru a face o strategie de tara. Daca se face o strategie si nu se tine cont de cum poate participa mediul privat sau daca acesta este interesat, nu va avea nici un succes. Trebuie sa fim realisti si sa recunoastem ca mediul privat se va implica intr-un asemenea demers doar daca nu are ceva de pierdut."

    Telecomunicatiile reprezinta unul dintre domeniile unde companiile au fost nevoite sa se implice direct in dezvoltarea unei strategii la nivel macro, iar tendinta, spune Richard Moat, CEO al Orange Romania si vicepresedintele Consiliului Investitorilor Straini, este ca reprezentantii mediului privat din toate domeniile sa fie activi in elaborarea unei strategii de tara, intrucat astfel isi creeaza cadrul propice pentru propria dezvoltare.

    "Consiliul Investitorilor Straini, camerele de comert, dar si o serie de institutii culturale se remarca permanent prin initiative care contribuie la dezvoltarea Romaniei", afirma Moat, insistand insa pe contributia concreta a marilor companii la cresterea economiei, prin know-how, inovatie si beneficiile aduse consumatorilor: "Spre exemplu, cresterea ratei de penetrare a telefoniei mobile in randul populatiei genereaza o crestere cu 0,6% a PIB, potrivit estimarilor The Economist".

    O alta problema asupra careia Michael Porter a tinut sa atraga atentia a fost ca boom-ul economic al Romaniei este pe cale sa se incheie, in conditiile in care cresc dezechilibrele economice, iar Guvernul nu pare sa ia suficiente masuri pentru a le remedia. "Salariile cresc de trei-patru ori mai repede decat productivitatea, preturile au explodat in imobiliare, gradul de indatorare este mare, nu exista un plan pentru dezvoltarea infrastructurii. As fi surprins daca in 3-4 ani nu vom asista la o incetinire a ritmului de crestere", a estimat profesorul de la Harvard.

    Oamenii de afaceri romani par insa mai optimisti. A fost un an bun pentru economie, recunosc cu totii, insa chiar si asa, daca afacerile nu ar fi fost bine organizate, nimic nu le-ar fi scutit de la faliment. "Companiile care activeaza in spirit concurential sunt singurele care au reusit si care se vor mentine si in anii urmatori. Daca va uitati la Registrul Comertului, veti vedea ca si anul acesta au fost o multime de firme care au dat faliment, asa ca nu este suficient doar ca mediul economic sa fie propice", spune Viorel Catarama, presedintele Elvila.

    MIchael Porter: Boom-ul Romaniei e pe sfarsite

  • Declinari ale prostiei

    Ca mai toate ideile care mai mult circula decat se preocupa sa comunice un sens notabil, si aceasta se dovedeste un model de plastic, nedigerabil, ce nu acopera realitatea. La recent incheiatul targ Gaudeamus, cel mai vandut autor, potrivit statisticilor oficiale, a fost nimeni altul decat Batranul Hemingway si Marea sa opera, pe care editura Polirom, intr-un gest de stimabila cutezanta, s-a angajat s-o publice in editii hard-cover si in tiraje mari.

    Tot asa, o editura proaspat intrata pe piata romaneasca de carte, ART, a venit la standurile targului cu mai multe traduceri (noi sau vechi), dar si cu texte romanesti clasicizate. In prima categorie, o aparitie zglobie, dar cu staif, menita sa-i delecteze nu doar pe amatorii de litere franceze din secolul al XIX-lea, ci pe toti iubitorii de umor si de acolade spirituale: "Dictionarul ideilor primite" al lui Flaubert, unul dintre cei mai mari prozatori ai Frantei, model de perfectiune stilistica si de luciditate in privinta arhitecturii romanesti.

    Dictionarul sau urma, initial, sa fie integrat in volumul al doilea din "Bouvard si Pécuchet" (opera ce i-a fost tiparita postum, la doar un an dupa disparitia autorului, in 1880). Pe masura ce "intrarile" au inceput sa se adune, ispita de a-l transforma intr-o opera de sine statatoare a triumfat. Socant, impertinent, acid cu aparente de baza, volumul se dorea o colectie de perle, o "suma a prostiei omenesti", prostie vazuta mai ales in ipostaza ei "burgheza": "Cand a fost burghezul mai urias in prostia lui decat astazi?

    Ce mai inseamna burghezul lui Molière pe langa cel din zilele noastre? Domnul Jourdain nu-i ajunge nici pana la genunchi primului negustor pe care-l intalnesti pe strada". "Rautacisme" – cum ar spune un primar imburghezit de sector din imediata noastra contemporaneitate – care ar fi putut sa suscite acuze si procese, asa cum a avut parte Flaubert si la publicarea "Doamnei Bovary". De aceea, si-a luat toate masurile de precautie, ascunzand hohotul de ras sub valul unei aparente seriozitati: "Nu voi putea fi osandit in numele nici unei legi, desi voi ataca totul!".

    Intr-o scrisoare adresata unui prieten, Flaubert dezvaluie natura ambigua a lucrarii: "Cartea va fi alcatuita astfel incat publicul sa nu stie bine nicio clipa daca autorul isi bate sau nu joc de el". Intr-adevar, daca el recomanda cititorului sa-l citeasca pentru a afla, in ordine alfabetica, "tot ceea ce trebuie sa spuna in societate pentru a se purta dupa cum cere buna-cuviinta si a fi pe placul tuturor", gogomaniile cu aer solemn inseriate in Dictionar trebuie citite pe dos, fiind, de fapt, un dus rece sau, daca vreti, chiar un antidot impotriva prostiei.

    Gustave Flaubert, "Dictionar de idei primite de-a gata", Editura Art, Bucuresti, 2007

  • Post-rock de Bucuresti

    Lumea se plange de industria muzicala romaneasca si eu la fel. In multe privinte e insa mult mai bine sa produci muzica aici decat in Anglia.

    In Marea Britanie trebuie 1) sa ai multe relatii sau 2) sa ai foarte mare noroc ca oamenii sa acorde atentie muncii tale. Mare parte a trupelor isi petrec ani de zile cantand in cluburi pe jumatate goale inainte sa prinda o scurta mentiune in ziarul local sau sa apara intr-un fanzin prost fotocopiat facut de vreo pustoaica de cincisprezece ani.

    Pe de alta parte, in Romania exista atat de putine trupe, incat e usor sa faci valuri – un exemplu foarte bun in acest sens fiind noua trupa bucuresteana Israel Lights. “Mda, se pare c-am creat ceva agitatie”, zice Liviu, care canta la chitara, la sintetizator si e si vocalist al trupei. “Am aparut pe niste bloguri, a inceput lumea sa vorbeasca despre noi… se pare ca avem un public impartit. Unii ne plac, altii nu pot sa ne sufere, dar asta nu cred ca e ceva chiar asa de rau.

    ”Merita retinut faptul ca, pana acum, Israel Lights au avut o singura apartie live, la inceputul lunii noiembrie, si totusi o multime de oameni stiu cine sunt. Cu exceptia cazului in care esti Pete Doherty, nu ai sa starnesti asemenea interes in Marea Britanie.

    Cand m-am dus sa ma intalnesc cu formatia, ma asteptam la o legatura vaga cu Tara Sfanta – sa fi avut oare parinti evrei? Un vag interes pentru politica din Orientul Mijlociu? Sau poate cochetau cumva, ciudat, cu Kabbala? “In realitate”, zice Liviu razand, “am dat peste nume citind un numar din Wallpaper Magazine. Acolo era un articol despre o firma din Israel care produce articole pentru decoratiuni interioare. De-aici provine numele”.

    Ceea ce e si mai important de stiut e ca numele cu sonoritati de Vechiul Testament sunt aproape de rigoare in lumea post-rock, plina de trupe cu nume ca “A Silver Mt. Zion” si “Godspeed You! Black Emperor” (a se remarca semnul de exclamatie obligatoriu). Ca sa fii un grup post-rock autentic iti trebuie trei lucruri: 1) piese suficient de lungi cat sa umple o fata a unui disc de vinil, 2) piese care suna foarte incet, apoi foarte tare, dupa care iar foarte incet si 3) mult zgomot. Israel Lights par sa fie acoperiti la toate capitolele.

    “Prima noastra aparitie, in clubul Expirat, nu a fost decat un set neintrerupt de piese. Am inceput cu si nu ne-am oprit pana la finalul concertului, care s-a terminat cu un val de reactii si zgomot.” Cam la asta se reduce etica post-rock.

    Trupa s-a format in vara lui 2007, la putina vreme dupa ce Liviu s-a despartit de un alt grup care face parte din noul val de formatii indie din Bucuresti – The Guillotines – (ei se cheama de fapt Guillotines, ultima oara cand am discutat cu ei insistand sa renunt la “The”). Liviu a facut echipa cu vechiul sau prieten Mihai (chitara), cunoscandu-l pe bateristul Claudiu cand acesta s-a prezentat pentru un jam session. “A mers bine”, explica Liviu, “asa incat Claudiu a ramas”.

    I-am intrebat despre ce anume ii influenteaza si m-am asteptat sa apara greii obisnuiti (Mogwai, Godspeed etc.). “Ne plac mai multe, de la Beatles si Stones la indie-ul modern. Cred ca Stones sunt printre factorii care ne influenteaza cel mai tare, oricat de surprinzator ar parea”. Au apucat sa-i vada pe rockerii sexagenari in concertul de la Bucuresti din vara? “Sigur ca da. A fost un spectacol adevarat. Rock corporatist, dar spectacol adevarat.”

    Planurile lor de viitor se axeaza pe “muzica live cat mai mult posibil”. Daca vor continua sa atraga atentia in modul in care au facut-o pana acum dupa numai un singur concert, atunci probabil veti mai auzi de Israel Lights.

    In romaneste de Loredana Fratila-Cristescu