BusinessMagazin

Blog

  • Macron: Metoda folosită de SUA pentru a-l răsturna pe Maduro nu a fost susţinută de Franţa

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a spus luni, în cadrul Consiliului de Miniştri, că „metoda utilizată” de Statele Unite pentru capturarea preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro „nu a fost nici susţinută, nici aprobată” de Franţa. Anunţul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a guvernului.

    „Apărăm dreptul internaţional şi libertatea popoarelor”, a declarat preşedintele francez, potrivit raportului către presă, citat de France24.

    Noua declaraţie a lui Macron vine după ce iniţial, el a spus că venezuelenii „nu pot decât să se bucure” de răsturnarea lui Maduro, afirmaţie care a stârnit critici pe scară largă.

    Luni, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon, a raportat că Macron le-a mai spus miniştrilor din cabinet că în cazul Venezuelei, „dacă va avea loc o tranziţie, atunci câştigătorul din 2024 trebuie să joace în mod evident un rol central în aceasta”. În acest context, s-a făcut referire la candidatul opoziţiei din Venezuela, Edmundo Gonzalez Urrutia, care era considerat de mulţi drept câştigătorul legitim al alegerilor prezidenţiale din 2024, potrivit Le Figaro.

    Sâmbătă, după capturarea liderului venezuelean într-o operaţiune militară americană, Macron s-a limitat să îndemne la o „tranziţie paşnică” şi „democratică” în Venezuela, spunând că poporul venezuelean nu poate decât să se „bucure” de faptul că a fost „debarasat” de „dictatorul Maduro”.

    Preşedintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodriguez, a invitat, luni, guvernul SUA să colaboreze la un program de cooperare. Mesajul, publicat pe reţelele sociale, a avut un ton împăciuitor după capturarea preşedintelui Nicolas Maduro de către Statele Unite.

     

  • Creştere explozivă a pieţei auto în decembrie. Peste 21.300 de maşini noi au fost înmatriculate în ultima lună a anului trecut, înregistrând o creştere de peste 50% faţă de decembrie 2024

    Înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut în decembrie 2025 cu 54,36% faţă de decembrie 2024, ajungând la 21.312, arată datele ACAROM.

    Pe întreg anul 2025, înmatriculările de autoturisme noi au atins valoarea de 156.803 unităţi, o creştere de 3,77% faţă de 2024, respectiv 151.105 unităţi.

    Dintre acestea, 8.849 autoturisme noi înmatriculate au propulsie full electrică (-9,7%) şi 77.140 unităţi au propulsie hibridă (+31,9%) faţă de 2024.

    În ceea ce priveşte autoturismele second-hand înmatriculate pentru prima oară în România, volumul acestora a atins în decembrie 2025 cifra de 29.066 unităţi, un volum similar cu cel înregistrat în decembrie 2024, respectiv 29.606 unităţi.

    În 2025, înmatriculările de autoturisme second-hand înmatriculate pentru prima oară în România au ajuns la valoarea de 360.103 unităţi, în creştere cu +9,51% faţă de 2024, respectiv 328.834 unităţi.

  • Nicuşor Dan: Cheltuielile Administraţiei Prezidenţiale în 2025 au fost reduse cu 30%

    „Cheltuielile Administraţiei Prezidenţiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, scrie pe Facebook preşedintele Dan.

    Preşedintele României, Nicuşor Dan, a anunţat, la finalul lunii septembrie, că a transmis Guvernului că Administraţia Prezidenţială returnează 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru anul 2025. Mesajul preşedintelui venea în contextul unei rectificări bugetare.

    „În luna iulie am spus că Administraţia Prezidenţială va contribui la efortul de austeritate printr-o reducere reală a propriului buget, nu prin gesturi simbolice. La rectificarea bugetară publicată ieri, am transmis Guvernului că Administraţia Prezidenţială returnează 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru anul 2025. Asta înseamnă aproximativ 17% din creditele bugetare, o reducere serioasă, rezultat al unei analize atente a cheltuielilor instituţiei. Ştiu că pentru mulţi români vremurile sunt grele şi cred că statul trebuie să dea primul exemplu de responsabilitate. E normal ca şi Administraţia Prezidenţială să participe la acest efort colectiv. Nu putem cere eforturi de la oameni fără ca statul să fie primul care le face. Nu e un gest politic, e o chestiune de bun-simţ. Mergem înainte cu un angajament ferm pentru un stat mai suplu, mai eficient şi mai aproape de oameni”, a scris preşedintele Nicuşor Dan pe contul său de pe platforma X.

    La finalul anului 2024, Tanczos Barna, fost ministru al Finanţelor, a anunţat o diminuare cu 10% a bugetului Administraţiei Prezidenţiale în 2025 comparativ cu anii precedenţi.

  • Avarie majoră în Bucureşti: Aproape 40% din blocuri au probleme cu apa caldă şi căldura. Situaţia se pare că nu se va rezolva până pe 7 ianuarie cel mai devreme

    Avarie majoră la Termoenegetica Bucureşti – peste aproape 40% din blocurile din Capitală au probleme cu apa caldă şi căldura, iar situaţia se va remedia cel mai devreme începând de miercuri, 7 ianuarie. 

    Apoi, după finalizarea lucrărilor şi repunerea în funcţiune a cazanului-turbină, este necesar un interval de aproximativ 24 de ore pentru ca temperatura agentului termic să ajungă la parametri normali în toate punctele termice afectate.
     
    Potrivit aplicaţiei Termo Alert, un număr de 3476 de blocuri au rămas fără (sau cu capacităţi reduse) apă caldă şi căldură.

  • Taxa de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene, pe care o vor plăti clienţii, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Cât ar putea încasa guvernul

    Taxa de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene cu o valoare declarată de sub 150 de euro, pe care o vor plăti clienţii, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. 

    Anul trecut, circa 78 de milioane de colete venite din Asia, prin platformele Shein, Temu, Trendyol şi altele, au ajuns în România, majoritatea având o valoarea sub 150 de euro. Guvernul vrea introducerea unei taxe de 25 de lei pentru fiecare colet cu o valoare de sub 150 de euro, ceea ce ar înseamna că statul ar putea colecta anual circa 1,9 miliarde de lei, potrivit estimărilor făcute de ZF. Guvernul vrea introducerea unei taxe de 25 de lei pentru fiecare colet cu o valoare de sub 150 de euro şi se aşteaptă la venituri la bugetul de stat de circa 1,3 mld. lei din această măsură.

    Impactul nu ar fi doar la nivelul bugetului de stat, dar ar reduce efectele negative pe care aceste platforme îl au asupra producătorilor şi comercianţilor locali.

    Cristian Pelivan, director executiv Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO), spune că această taxă va fi doar un pas şi nu rezolvă complet problema.

    „În continuare există problema nerespectării legislaţiei privind protecţia consumatorilor. Aceste platforme vor continua să vândă produse care nu sunt conforme, care conţin substanţe toxice. Trebuie luate măsuri şi în această direcţie. Taxa trebuie să se aplice tuturor coletelor extracomunitare cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent că ea aterizează la Budapesta sau la Oradea”, spune Cristian Pelivan.

  • Între percepţie şi realitate: România, printre ţările europene cu cea mai ridicată satisfacţie faţă de calitatea vieţii

    România surprinde în statisticile europene privind calitatea vieţii. Potrivit celor mai recente date Eurostat, oficiul european de statistică, românii se numără printre cei mai mulţumiţi cetăţeni din Uniunea Europeană atunci când vine vorba de satisfacţia faţă de viaţă, cu un scor mediu de 7,7 puncte din 10. Acest nivel plasează România pe locul al doilea în UE, la egalitate cu Slovenia şi imediat după Finlanda, liderul clasamentului.

    În 2024, cetăţenii ţărilor membre ale UE şi-au evaluat nivelul de mulţumire faţă de calitatea vieţii la o medie de 7,2 puncte pe o scară de la 0 (foarte nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit).
    La nivelul Uniunii Europene, în 2024, satisfacţia medie faţă de calitatea vieţii a fost de 7,2 puncte, pe o scară de la 0 – foarte nemulţumit – la 10 – foarte mulţumit. Finlanda a înregistrat cel mai ridicat scor (7,8), urmată de România şi Slovenia (7,7), în timp ce Bulgaria s-a situat la polul opus, cu un nivel de 6,2. Grecia (6,7) şi Letonia (6,9) completează grupul statelor cu cele mai scăzute evaluări.

    Nivelul de satisfacţie faţă de calitatea vieţii este influenţat de numeroşi factori, precum vârsta, nivelul de educaţie, situaţia familială şi cea financiară. Eurostat arată însă că satisfacţia faţă de viaţă nu este uniform distribuită şi depinde de o combinaţie de factori socio-economici, de la vârstă şi nivel de educaţie până la situaţia financiară şi structura familiei.

    Vârsta rămâne un criteriu relevant. În majoritatea statelor UE, nivelul de satisfacţie scade odată cu înaintarea în vârstă. În 2024, persoanele cu vârste între 25 şi 64 de ani şi cele de peste 65 de ani au raportat niveluri similare de satisfacţie, diferenţele fiind mai mici decât cele faţă de grupa tânără (16–29 de ani). Cele mai mari decalaje între tineri şi vârstnici au fost înregistrate în Croaţia (2,6 puncte) şi Lituania (2,2 puncte).

    În 11 state membre ale UE (Slovacia, Polonia, Franţa, Belgia, Austria, Suedia, Irlanda, Luxemburg, Finlanda, Ţările de Jos şi Danemarca), grupa mijlocie de vârstă (25–64 de ani) a raportat cel mai scăzut nivel mediu de satisfacţie faţă de viaţă. În Danemarca, Finlanda şi Ţările de Jos, persoanele de peste 65 de ani au declarat cel mai ridicat nivel de satisfacţie faţă de calitatea vieţii.

    Educaţia rămâne unul dintre cei mai puternici predictori ai satisfacţiei. Atât la nivel european, cât şi în România, nivelul de mulţumire creşte odată cu nivelul de educaţie. Persoanele cu studii superioare au raportat scoruri cuprinse între 6,8 în Bulgaria şi un maxim de 8,4 în România – cel mai ridicat nivel din UE pentru această categorie. La polul opus, în rândul persoanelor cu un nivel de educaţie sub cel secundar, satisfacţia medie a variat de la 5,6 în Bulgaria la 7,7 în Finlanda.

    Veniturile şi structura familiei cântăresc, de asemenea, semnificativ. Persoanele cu venituri ridicate şi cele care trăiesc în gospodării cu copii declară un nivel mai mare de satisfacţie faţă de viaţă. La nivelul UE, diferenţa dintre cei cu cele mai mari venituri şi cei cu cele mai mici câştiguri este de peste un punct (7,8 faţă de 6,6), încă un indicator al legăturii strânse dintre stabilitatea financiară şi percepţia asupra calităţii vieţii.


     

  • Arafat: Patru judeţe se află sub Cod Portocaliu, iar 32 de judeţe sunt sub Cod Galben de vreme rea

    Secretarul de stat, Rael Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) a precizat, luni, că în următoarea perioadă vor continua avertizările RO-Alert. Acesta a precizat că patru judeţe se află sub Cod Portocaliu şi alte 32 de judeţe se află sub avertizări cu Cod Galben.

    Arafat a precizat că patru judeţe se află sub Cod Portocaliu: Caraş-Severin, Gorj, Hunedoara şi Mehedinţi.

    Alte 32 de judeţe se află sub Cod Galben: Alba, Argeş, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţe-Năsăud, Brăila, Botoşani, Braşov, Buzău, Cluj, Covasna, Dâmboviţa,Galaţi, Harghita, Iaşi, Mehedinţi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timişoara, Timiş, Vâlcea, Vrancea şi Vaslui.

    Acesta a precizat că avertizările emise de ANM vor fi actualizate în dimineaţa zilei de marţi, dar şi în zilele următoare.

    Arafat a precizat că DSU va continua să transmită mesajele RO-ALERT.

    „Avertizările RO-ALERT care au fost date pentru judeţele sub cod portocaliu, dar şi avertizările pentru now-casting sau pentru situaţiile punctuale vor continua în următoarea perioadă apar situaţii care necesită astfel de mesaje să fie să fie date”, a declarat Raed Arafat.

    Şeful DSU a precizat că situaţia este sub control şi nu sunt necesare intervenţii deosebite.

    „Manevre de forţe se vor continua să fie efectuate acolo unde se solicită. Domnul viceprim-ministru Predoiu a solicitat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă să asigure toate manevrele de forţe care sunt necesare la solicitare, judeţelor afectate şi bineînţeles, va continua activarea grupelor operative acolo unde este prevăzut în procedură, inclusiv grupa operativă la nivelul DSU şi a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă”, a declarat Arafat.

  • Ninsorile închid sute de şcoli şi dau peste cap transportul în Marea Britanie şi Irlanda

    Ninsorile abundente au dus la închiderea a sute de şcoli şi la anularea mai multor zboruri în Marea Britanie şi Irlanda, autorităţile emiţând avertizări meteo de cod portocaliu şi galben pentru zăpadă şi polei.

    Potrivit The Guardian, valul de vreme severă afectează în special Scoţia, unde coduri portocalii de ninsoare vizează mai multe regiuni, inclusiv Aberdeenshire, Shetland, Orkney şi Insulele Western.

    În unele zone, stratul de zăpadă a ajuns la 14 centimetri, iar meteorologii avertizează că în zonele montane se pot acumula până la 30 de centimetri.

    Autorităţile spun că există riscul ca unele comunităţi rurale să rămână izolate.

    Transportul feroviar din Scoţia este grav afectat.

    Network Rail anunţă că mai multe rute, inclusiv Aberdeen- Dundee şi Inverness-Aberdeen, nu vor funcţiona cel puţin până la prânz.

    Probleme majore se înregistrează şi în trafic, în timp ce aeroporturile se confruntă cu întârzieri şi anulări de zboruri.

    Compania Loganair a suspendat cursele din Aberdeen şi Inverness, iar aeroportul Liverpool John Lennon a închis temporar pista.

    În Irlanda de Nord, 186 de şcoli au fost închise, iar transportul public funcţionează parţial.

    Mai multe curse de autobuz circulă doar pe arterele principale, potrivit operatorului Translink.

    Poliţia le recomandă şoferilor să circule cu prudenţă şi să îşi cureţe complet maşinile înainte de plecare.

    Avertizări de cod galben pentru zăpadă şi gheaţă sunt în vigoare şi în Anglia, Ţara Galilor şi în toate comitatele din Irlanda, unde autorităţile avertizează asupra unor condiţii de deplasare periculoase.

    În paralel, Agenţia pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie a emis cod portocaliu de vreme rece pentru întreaga Anglie, valabil până vineri dimineaţă.

  • Viktor Orban: Intervenţia Statelor Unite în Venezuela este benefică pentru pieţele energetice

    În cea mai mare intervenţie a Statelor Unite în America Latină de la invazia din Panama din 1989, forţele speciale au aterizat, sâmbătă, cu elicopterele în Caracas şi l-au arestat pe Maduro înainte de a-l duce la New York pentru a fi judecat pentru acuzaţii legate de droguri.

    Potrivit Reuters, Donald Trump, aliatul lui Orban, care a scutit Ungaria de sancţiunile SUA asupra energiei ruse pentru anul electoral 2026 din Ungaria, a clarificat că doreşte să participe la bogăţiile petroliere ale Venezuelei.

    „Ceea ce consider important pentru Ungaria în acest sens este că, împreună cu Venezuela, Statele Unite, după estimările mele, vor putea controla 40-50% din rezervele mondiale de petrol”, a declarat Orban la o conferinţă de presă anuală pentru mass-media internaţională.

    „Aceasta este o putere care poate deja influenţa în mod semnificativ preţul energiei pe piaţa mondială… Văd o şansă mare ca, în urma controlului asupra Venezuelei, să se creeze o situaţie energetică globală mai favorabilă pentru Ungaria, iar asta este o veste bună”.

    Budapesta a supărat mulţi membri ai Uniunii Europene şi NATO prin continuarea importurilor de petrol şi gaze ruseşti.

    Deşi insistă că acest lucru rămâne necesar, Budapesta a luat şi măsuri pentru diversificarea aprovizionării.

    Grupul de stat MVM a semnat în decembrie un acord pe 5 ani cu compania energetică americană Chevron pentru furnizarea a 2 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat.

  • Rezervele valutare internaţionale ale României, valute plus aur, au închis 2025 la 77 mld. euro, în creştere cu 6,5 mld. euro faţă de începutul anului. Rezervele valutare au fost de 64,8 mld.euro

    Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la finalul anului 2025 la nivelul de 64,8 miliarde euro, în scădere cu 608 mil. euro faţă de valoarea de 65,4 mld. euro la 30 noiembrie 2025, şi cu 2,66 mld. euro mai mari faţă de 31 decembrie 2024.

    În cursul lunii decembrie, de la BNR au intrat 3,26 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele.

    În acelaşi timp au ieşit din rezerve 3,87 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 12,2 mld. euro, faţă de 12,01 mld.euro la 30 noiembrie 2025 şi faţă de 8,35 mld. euro la 31 decembrie 2024.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2025 au fost de 77 mld. euro, în scădere cu 402 mil. euro faţă de 77,4 mld. euro la 30 noiembrie 2025, când a fost consemnată cea mai mare valoare înregistrată vreodată, şi în creştere cu 6,5 mld. euro faţă de 70,49 mld. euro la 31 decembrie 2024.

    Plăţile scadente în luna ianuarie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 389 milioane euro.