Blog

  • Combinatul siderurgic Liberty Galaţi, fostul SIDEX, a fost scos oficial la vânzare de către Euro Insol şi CITR, administratorii concordatari, prin licitaţie publică. Preţul de pornire este de 709,1 milioane de euro

    Euro Insol şi CITR, companiile care administrează operaţiunile combinatului siderurgic Liberty Galaţi, fostul Sidex, intrat în concordat preventiv, au scos la vânzare activele printr-un anunţ oficial, la un preţ de pornire de 709,1 milioane de euro, fără TVA.

    Licitaţia pentru activele Liberty Galaţi este extrem de urmărită, având în vedere importanţa combinatului în Galaţi, în jurul Galaţiului şi, nu în ultimul rând, la nivelul României.

    Licitaţia publică se va desfăşura pe data de 12 martie 2026.

    Anunţul de vânzare a fost publicat în ediţia print a Ziarului Financiar.

    Liberty Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic, intră în linie dreaptă spre vânzare la licitaţie internaţională, pentru 690 mil. euro: „Până acum 13 investitori s-au arătat interesaţi“. ANAF are de recuperat 150 de milioane de euro, iar EximBank 300 mil. euro

  • BingX Market Sentiment: Bitcoin scade la 66.900 $, iar tokenizarea trece de 35 mld. $

    Bitcoin scade în ultima săptămână de la circa 70.500 $ în 9 februarie la aproximativ 66.900 $ în 12 februarie, adică un minus de 5–6%. Pe 6 februarie, piaţa marchează cel mai abrupt moment al corecţiei, cu un minim temporar de aproximativ 62.800 $, urmat de o revenire. În paralel, raportul indică o accelerare a tokenizării, cu active on-chain care depăşesc 35 mld. $ în categoriile extinse.

    Bitcoin: corecţie, „capitulation low” şi trend pe termen scurt

    Bitcoin coboară aproape 30% sub nivelul de acum un an şi rămâne într-o fază corectivă după vârful din ianuarie. Revenirea de după minimul de 62.800 $ nu reuşeşte să recucerească zona low 70.000 $, iar maximele zilnice sunt în scădere, ceea ce păstrează trendul descendent pe termen scurt. Mişcarea vine mai ales din sentimentul „risk-off” şi din reducerea leverage-ului, nu din ştiri punctuale despre crypto.

    Ethereum: scădere mai controlată şi suport în zona 1.800 $

    Ethereum urmează direcţia Bitcoin, dar cu amplitudine mai mică. ETH scade de la 2.090–2.150 $ pe 9 februarie spre low 1.900 $ pe 12 februarie, adică minus de circa 8–10%. În acelaşi timp, ETH rămâne peste minimele de la final de ianuarie, în zona high 1.800 $, pe care piaţa o tratează ca suport.

    Futures şi ETH/BTC: mai puţin leverage, nu presiune mare de short

    Datele din futures arată o scădere uşoară a funding rates şi a term premia înainte de expirarea din februarie, ceea ce indică mai ales reducerea poziţiilor long cu leverage. Perechea ETH/BTC rămâne stabilă sau uşor mai puternică, semn că investitorii reduc mai întâi expunerea pe altcoins mai riscante şi păstrează monedele mari în portofoliu.

    Reglementare şi RWA: accent pe integrare, nu pe crize

    Raportul arată că discuţia de reglementare se mută pe reguli clare şi integrare, cu stablecoins fiat-backed tratate ca instrumente de plată, cu accent pe calitatea rezervelor, transparenţă şi interoperabilitate cu băncile. În zona RWAs, tokenizarea accelerează: activele tokenizate cresc cu peste 2.400% şi trec de sute de milioane în categoriile-cheie, iar în categoriile extinse ajung la peste 35 mld. $. Cererea instituţională împinge expunerea „programmable”, iar în DeFi creşte activitatea de lending şi lichiditate legată de tokenized treasuries, credit şi depozite.

    Sursa: Aleph Business

     

  • Creatorul OpenClaw, instrumentul AI care a atras 2 milioane de vizitatori într-o săptămână, se alătură OpenAI după o bătălie cu Meta – ambele oferte fiind evaluate la miliarde de dolari. Apelul pe WhatsApp cu Mark Zuckerberg: “Asta merge, asta nu face doi bani”

    ◆ Peter Steinberger, dezvoltator austriac şi creatorul OpenClaw, a anunţat duminică, 15 februarie, că se alătură OpenAI; Sam Altman a confirmat în aceeaşi zi că Steinberger va conduce „următoarea generaţie de agenţi personali”. ◆ Atât Meta, cât şi OpenAI au făcut oferte evaluate la miliarde de dolari, potrivit publicaţiei americane The Implicator; Mark Zuckerberg s-a implicat personal, testând OpenClaw pe propriul calculator şi oferind feedback direct creatorului ◆ OpenClaw a fost construit pe modelele Claude ale Anthropic, dar creatorul său lucrează acum pentru concurenţă – în aceeaşi săptămână în care Anthropic a închis o rundă de finanţare la o evaluare de 380 de miliarde de dolari

    Dezvoltatorul austriac Peter Steinberger, creatorul agentului AI open-source OpenClaw – unul dintre cele mai rapide fenomene virale din istoria recentă a industriei tech -, se alătură OpenAI, a anunţat Sam Altman, CEO-ul companiei americane de inteligenţă artificială evaluată la 500 de miliarde de dolari.

    „Peter Steinberger se alătură OpenAI pentru a conduce următoarea generaţie de agenţi personali. Este un geniu cu idei remarcabile despre viitorul agenţilor inteligenţi care interacţionează între ei pentru a face lucruri utile pentru oameni. Ne aşteptăm ca acest lucru să devină rapid parte centrală a ofertei noastre de produse”, a scris Altman pe platforma X. Greg Brockman şi Fidji Simo, doi dintre principalii executivi OpenAI, au postat mesaje de susţinere în mai puţin de o oră.

    Steinberger nu este un programator anonim descoperit peste noapte. Absolvent al Universităţii Tehnice din Viena, unde a şi predat dezvoltare iOS şi Mac, el a fondat în 2011 PSPDFKit – un framework pentru procesarea documentelor PDF pe dispozitive mobile, folosit de companii precum Dropbox, SAP şi IBM, care a ajuns să funcţioneze pe peste un miliard de dispozitive la nivel global, potrivit TechCrunch. Compania, bootstrapată din Viena şi cu aproximativ 70 de angajaţi, a atras în 2021 o investiţie strategică de 116 milioane de dolari de la fondul american Insight Partners, moment în care Steinberger şi cofondatorul Martin Schürrer s-au retras din rolurile executive. Steinberger împarte acum timpul între Viena şi Londra, potrivit site-ului său personal.

    După ieşirea de la PSPDFKit, Steinberger a căutat o nouă direcţie profesională timp de trei ani. „Am investit 200% din timp, energie şi suflet în această companie timp de 13 ani, iar la final nu mai rămăsese aproape nimic”, a scris pe blogul personal. A trecut prin terapie, a experimentat cu zeci de proiecte – 43 de tentative eşuate, potrivit The Implicator – până când, la finalul lui 2024, a început să construiască ceea ce avea să devină OpenClaw.

    Agentul AI care a explodat în trei luni

    OpenClaw – cunoscut anterior sub numele Clawdbot şi Moltbot – a fost lansat în noiembrie 2025 ca un proiect personal de weekend şi a crescut exploziv: peste 196.000 de stele pe GitHub, 2 milioane de vizitatori într-o singură săptămână, 600 de contributori şi 10.000 de commit-uri în mai puţin de trei luni, potrivit The Implicator. Agentul AI poate gestiona autonom e-mailuri, poate interacţiona cu servicii online, poate face check-in la zboruri şi poate îndeplini o serie de alte sarcini fără intervenţie umană constantă.

    Popularitatea sa a ajuns să influenţeze chiar şi piaţa hardware: publicaţia Tom’s Hardware a raportat că termenele de livrare pentru Mac-urile cu configuraţii de memorie mare s-au extins la şase săptămâni, parţial din cauza cererii generate de utilizatorii care voiau să ruleze agenţi AI locali, potrivit The Implicator.

    Toate acestea au fost realizate de un singur dezvoltator, fără buget de marketing şi fără investitori, în timp ce Steinberger pierdea între 10.000 şi 20.000 de dolari pe lună din propriul buzunar pentru a menţine proiectul funcţional, redirecţionând veniturile din sponsorizări către dezvoltatorii care întreţin dependenţele software ale OpenClaw.

    Bătălia dintre Meta şi OpenAI: Zuckerberg a testat personal produsul
     

    Atât Meta, cât şi OpenAI au făcut oferte evaluate la miliarde de dolari, potrivit The Implicator. Steinberger, care nu avea nevoie de bani după exitul de la PSPDFKit, a declarat pe podcastul lui Lex Fridman că nu îl interesează suma.

    Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, s-a implicat direct: Steinberger l-a sunat pe WhatsApp fără programare prealabilă, iar Zuckerberg a rulat OpenClaw pe propriul calculator, oferind feedback pe loc. Steinberger a povestit pe podcastul lui Fridman că Zuckerberg a reacţionat direct la funcţionalităţi, calificându-le pe loc drept reuşite sau ratate, fără menajamente. „Este cel mai mare compliment pe care ţi-l poate face cineva – să-ţi folosească produsul până îl strică, apoi să-ţi spună ce nu merge”, a comentat Steinberger, potrivit The Implicator.

    Cu toate acestea, Steinberger a ales OpenAI. Motivul, potrivit declaraţiilor sale publice: infrastructura de distribuţie. OpenAI are peste 300 de milioane de utilizatori săptămânali pe ChatGPT, ceea ce oferă un canal de lansare pe care Meta nu îl putea egala în zona agenţilor AI. „OpenClaw trebuia să rămână open source – asta a fost nenegociabil. OpenAI s-a dovedit cel mai bun loc pentru a duce mai departe ce am construit şi a-i extinde aria de acoperire”, a scris Steinberger pe blogul său, potrivit Reuters.
    OpenClaw va funcţiona în continuare ca proiect open-source în cadrul unei fundaţii, cu suportul OpenAI, a precizat Altman. Steinberger a comparat el însuşi modelul cu cel dintre Chrome şi Chromium: o fundaţie pentru proiectul open-source, un partener corporativ pentru versiunea comercială, potrivit The Implicator.

    Ironia Anthropic: Claude a alimentat OpenClaw, dar creatorul lucrează acum pentru concurenţă

    Un detaliu cu greutate în piaţă: OpenClaw a fost construit pe modelele Claude ale Anthropic, compania rivală a OpenAI. Configurarea recomandată a instrumentului îi direcţiona pe utilizatori către abonamentele Anthropic Pro/Max cu modelul Opus 4.5, potrivit The Implicator. Mii de utilizatori au rulat sarcini complexe de tip agent prin intermediul abonamentelor Anthropic de 20 de dolari pe lună.
    Steinberger a declarat într-un interviu recent că Anthropic a semnalat nemulţumirea faţă de utilizarea intensivă a abonamentelor de consum pentru sarcini de tip agent şi a recomandat utilizatorilor să treacă pe chei API.

    Mutarea lui Steinberger la OpenAI vine în aceeaşi săptămână în care Anthropic a închis o rundă de finanţare la o evaluare de 380 de miliarde de dolari, iar OpenAI are o evaluare de 500 de miliarde de dolari.

    Creşterea rapidă a OpenClaw a venit şi cu incidente de securitate. Platforma Moltbook a expus 1,5 milioane de chei API pe internet, iar ClawHub, marketplace-ul de extensii al OpenClaw, a găzduit 335 de pachete care distribuiau malware-ul Atomic Stealer către utilizatorii de Mac, potrivit The Implicator. La trei zile după lansarea Moltbook, a apărut RentAHuman.ai, o platformă prin care agenţii OpenClaw pot angaja oameni reali pentru sarcini fizice, cu plata în stablecoins – 40.000 de persoane s-au înscris.
    Ministerul Industriei din China a avertizat că agentul AI open-source poate prezenta riscuri semnificative de securitate atunci când este configurat necorespunzător, potrivit Reuters. OpenClaw a căpătat tracţiune şi în China şi poate fi asociat cu modele lingvistice dezvoltate local, precum DeepSeek. Motorul de căutare Baidu intenţionează să ofere utilizatorilor aplicaţiei sale principale acces direct la OpenClaw, a declarat un purtător de cuvânt pentru CNBC.

    Aceasta este cea mai mare achiziţie de talent din zona AI de la preluarea start-up-ului io al designerului Jony Ive de către OpenAI, evaluată la peste 6 miliarde de dolari, anul trecut, potrivit CNBC.

  • Datoria publică a României a ajuns la 1.121 mld. lei în noiembrie 2025 şi trece de 60% din PIB

    Datoria administraţiei publice a României a ajuns la 1.121 mld. lei în noiembrie 2025, reprezentând 60,2% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. La finalul lui 2024, datoria era de circa 1.036 mld. lei, ceea ce înseamnă că în primele 11 luni din 2025 a crescut cu aproximativ 85 mld. lei, respectiv 8,2%.

    Datoria pe termen scurt este de 77,8 mld. lei, iar cea pe termen mediu şi lung de 1.043,7 mld. lei. Titlurile de stat reprezintă 905,1 mld. lei din datorie, în timp ce împrumuturile sunt de 192,6 mld. lei, restul fiind numerar şi depozite.

    În funcţie de monedă, datoria în lei este de 516,4 mld. lei, în euro de 490,4 mld. lei, în dolari de 112,8 mld. lei, iar în alte valute de aproximativ 1,9 mld. lei.

    Depăşirea pragului de 60% din PIB înseamnă trecerea peste limita de referinţă stabilită prin criteriile fiscale europene. În acelaşi timp, deficitul bugetar al României rămâne peste pragul de 3% din PIB, astfel că România depăşeşte simultan cele două repere ale UE privind finanţele publice.

    Depăşirea limitei de 60% nu atrage automat sancţiuni, dar obligă statul să adopte măsuri de consolidare fiscală pentru a readuce datoria pe o traiectorie sustenabilă. România se află deja în procedură de deficit excesiv, iar ajustarea bugetară rămâne una dintre principalele provocări pentru perioada următoare.

     

  • Va cuceri tehnologia chineză lumea? „China este un partener comercial de top pentru cea mai mare parte a lumii, în special pentru economiile emergente şi de frontieră. Ce se întâmplă dacă acest lucru se repetă şi în tehnologie?”

    China recuperează rapid diferenţa faţă de SUA în cursa pentru inteligenţa artificială, dezvoltând modele foarte avansate alimentate de cipuri produse intern, în special prin clustere masive de cipuri Huawei şi folosind energie ieftină din abundenţă, notează CNBC.

    Deşi gigantul american al cipurilor Nvidia este considerat superior în fabricarea procesoarelor folosite la antrenarea modelelor AI, Huawei reduce decalajul prin utilizarea unui volum mai mare de cipuri şi prin valorificarea energiei mai ieftine pentru a extinde capacitatea de calcul.

    Rory Green, de la TS Lombard, a explicat că s-ar putea forma cu uşurinţă o „sferă tehnologică chineză”, deoarece ofertele tehnologice ieftine ale celei de-a doua economii a lumii ar putea fi mai atractive pentru economiile în curs de dezvoltare.

    „China este un partener comercial de top pentru cea mai mare parte a lumii, în special pentru economiile emergente şi de frontieră. Ce se întâmplă dacă acest lucru se repetă şi în tehnologie?”, a spus Green.

    Economiile în curs de dezvoltare care nu au preocupări de securitate naţională legate de China au de ales între „tehnologie chineză ieftină, Huawei, baterii 5G, panouri solare, AI, probabil şi finanţare ieftină în RMB” sau „alternativa americană şi europeană mai costisitoare”, a spus el.

    „Pentru aceste economii, cred că alegerea este destul de simplă şi s-ar putea vedea cu uşurinţă o lume în care poate majoritatea populaţiei globului va rula pe un ecosistem tehnologic chinezesc în următorii cinci până la zece ani”, a adăugat el.

  • Secretarul de stat american, Marco Rubio, îl laudă pe premierul maghiar Viktor Orban, spunând că relaţia cu Budapesta este „vitală” pentru interesele americane. „Succesul dumneavoastră este succesul nostru”

    Marco Rubio a lăudat conducerea lui Viktor Orbán ca fiind „esenţială” pentru interesele SUA, spunând că Donald Trump este „profund angajat” în succesul premierului maghiar înaintea unor alegeri parlamentare cruciale, notează FT.

    Secretarul de stat american a salutat o „eră de aur a relaţiilor” dintre SUA şi Ungaria, stând alături de Orbán, cel mai pro-rus lider din UE şi un adept declarat al viziunii Maga a lui Trump.

    Orbán are de înfruntat o luptă strânsă pentru a-şi păstra puterea după votul din aprilie, unele sondaje plasând Partidul Tisza din opoziţie, condus de Péter Magyar, cu aproximativ 10 puncte înaintea partidului de guvernământ Fidesz.

    „Pot să vă spun cu încredere că preşedintele Trump este profund angajat în succesul dumneavoastră”, i-a spus Rubio lui Orbán după întâlnirea lor de la Budapesta.

    Rubio a ales să viziteze Ungaria şi Slovacia, două dintre guvernele considerate cele mai iliberale din UE, după participarea la Conferinţa de Securitate de la München.

    „Succesul dumneavoastră este succesul nostru”, i-a spus Rubio lui Orbán. „Relaţia pe care o avem aici, în Europa Centrală, prin intermediul dumneavoastră, este vitală pentru interesele noastre naţionale în anii care urmează”, a adăugat el.

    Deşi a subliniat că alegătorii ungari decid cine îi guvernează, Rubio a spus că Trump îl sprijină pe Orbán.

  • Cum şi-au construit o mamă şi o fiică un brand de haine inspirat din portul românesc în timp ce au joburi full-time

    Pasiunea comună pentru meşteşuguri şi creaţie vestimentară a Ancăi Ţîrlea şi a mamei ei, Ana Cosma, a fost punctul de pornire pentru dezvoltarea brandului Canep Art, un atelier de creaţie vestimentară unde fiecare piesă te duce cu gândul la veşmintele tradiţionale româneşti. Deşi au joburi full-time, cele două antreprenoarea se gândesc deja la dezvoltarea brandului. Cum a pornit şi ce urmează pentru businessul de familie?

    Am început cu zero experienţă în zona de business din acest domeniu şi, chiar şi după aproape cinci ani, încă învăţăm. Au existat perioade în care am fost antreprenori full-time, dar şi perioade în care am avut joburi part-time sau full-time. În prezent, amândouă avem joburi full-time, din care extragem lucruri foarte utile pentru brandul nostru, mai ales pe partea financiară şi de organizare”, povesteşte Anca Ţîrlea, cofondatoarea Canep Art, care foloseşte pentru realizarea articolelor vestimentare materiale naturale precum bumbac, in, lână, cânepă sau mătase. Atelierul a luat naştere în urmă cu circa cinci ani, iar Anca spune că au investit constant în această mică afacere, atât resurse financiare, cât şi energie, pasiune şi timp personal. „De fiecare dată când primim această întrebare ne dăm seama cât de mult este un business de suflet — poate chiar prea mult, ar spune unii. Ne dorim, desigur, să ajungem antreprenori full-time, dar beneficiile nu sunt doar financiare. Pentru noi contează enorm felul în care construim acest brand — să lucrăm cu integritate, cu respect pentru materiale şi pentru oameni, şi să avem un impact real şi asumat în modă, prin ceea ce lăsăm în urmă”, a punctat Anca.

    Ea adaugă că nu face compromisuri la materiale, la modul de lucru sau la valori, chiar dacă pe termen scurt asta ar putea aduce câştiguri mai mari. Ea povesteşte că primii doi-trei ani au fost grei. Au pornit cu un plan de afaceri şi o finanţare europeană, iar pe lângă provocările fireşti ale unui atelier, partea administrativă a fost una complicată şi stresantă. „Mama a dus greul implementării şi al pornirii efective a activităţii, eu fiind în perioada de maternitate cu al doilea copil”, şi-a amintit ea. Materialele le achiziţionează, în mare parte, de la producători români. „Este o alegere asumată şi ne dorim să rămână aşa, chiar dacă nu este întotdeauna uşor”. Iar inspiraţia vine din hainele tradiţionale româneşti, din elemente ale naturii sau din linii care spun o poveste şi se transformă, prin reinterpretare, în piese uşor de purtat astăzi, în contexte diferite, menţionează fondatoarea Canep Art. „Credem că hainele ar trebui să spună ceva despre interiorul celui care le poartă şi să fie simţite, nu doar văzute.” 

    Brandul este prezent online, pe canepart.ro, unde este disponibilă o parte din creaţiile atelierului. Însă, în atelierul de pe Strada Viilor din Alba Iulia există întotdeauna mult mai multe piese, iar multe dintre ele sunt unicat. Tocmai de aceea, mulţi dintre clienţii Canep Art s-au obişnuit să vină direct în atelier, unde pot descoperi creaţii care nu ajung niciodată online, după cum spune Anca. „Prezenţa online este importantă, dar cea mai eficientă formă de promovare pentru noi a fost participarea la evenimente şi târguri dedicate publicului pe care îl simţim aproape. Interacţiunea directă contează enorm — nimic nu se compară cu momentul în care cineva atinge o piesă şi simte că i se potriveşte, că este «a lui»”. Clienţii Canep Art sunt, în ochii Ancăi,  oameni care îşi ascultă vocea interioară şi au curajul să o exprime.

    „Creaţiile noastre au poveşti, iar cei care urmează strict trendurile nu se regăsesc în ele. Nu există un tipar clar: pot fi tineri de 16 ani sau de 80 de ani, elevi sau medici, avocaţi ori artişti. Ce au în comun este dorinţa de a se exprima liber prin vestimentaţie şi faptul că se simt reprezentaţi de ceea ce creăm.” Îi este greu să aleagă doar câteva piese reprezentative, însă în 2025 accesoriile din cânepă, cu broderii, au fost cu adevărat remarcate şi apreciate — în special brâurile, corsetele şi cătrinţele stilizate, care au devenit piese-cheie pentru mulţi dintre clienţii atelierului. Despre 2025, Anca spune că a fost un an bun pentru Canep Art, chiar dacă nu a fost uşor. Cele mai importante realizări, adaugă ea, au fost participările la evenimente şi faptul că şi-au construit o bază de clienţi reali, care revin şi care înţeleg ce face atelierul. Mai departe, cele două antreprenoarea au pe hârtie câteva planuri, pe care din primăvară le vor pune în aplicare.     

    „Am învăţat foarte mult din interacţiunea cu oamenii care ne urmăresc sau îşi doresc să facă parte din povestea noastră — de la promovare, până la culori, croiuri şi broderii. Luăm în calcul şi un posibil rebranding, însă preferăm să mai păstrăm puţin misterul”, a subliniat Anca. O lecţie învăţate de către cele două antreprenoare, mamă şi fiică, este aceea să meargă mai departe cu obiectivul stabilit de la început, chiar dacă metodele se schimbă pe parcurs. „Răbdarea şi perseverenţa sunt esenţiale şi ne-au ajutat să nu renunţăm atunci când lucrurile au fost dificile”, a punctat acum Anca. Ea îşi doreşte ca brandul pe care l-a fondat să fie parte din câteva proiecte internaţionale şi să ajungă mai aproape de oamenii care caută deja brandul, chiar dacă încă nu l-au descoperit. „Ne dorim o creştere firească, într-un ritm aşezat şi cu aceleaşi valori care ne-au adus până aici”, a conchis ea.

    Ana Cosma şi Anca Ţîrlea, cofondatoare, Canep Art: „Creaţiile noastre au poveşti, iar cei care urmează strict trendurile nu se regăsesc în ele. Nu există un tipar clar: pot fi tineri de 16 ani sau de 80 de ani, elevi sau medici, avocaţi ori artişti.“



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Ocru Studio – atelier de creaţie

    Fondatoare: Carina Bălan

    Anul lansării: 2022

    Investiţie iniţială: 500 de euro

    Încasări lunare: până la 5.000-6.000 de euro


    Din Eden -producător de siropuri şi sucuri

    Fondator: Andrei Cornea

    Anul lansării: 2018

    Investiţii totale: peste 200.000 de euro

    Cifra de afaceri 2024: 600.000 de euro


    Cremma Café – cafenea de specialitate

    Fondatori:

    Capacitate: circa 65 de persoane

    Locaţie: Bucureşti

    Investiţie în amenajare: 60.000 de euro


    SelfPosters – comunitate online de artişti

    Fondatoare:Teodora Sorescu

    Preţ postere: de la  62 de lei la 409 lei

    Livrarea: pe plan naţional şi european

    Planuri de viitor: creşterea echipei


    LaListe – lanţ de cofetării

    Fondatoare: Andreea Ignat

    Număr locaţii: 3 (Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş)

    Anul lansării: 2021

    Venituri 2024: 900.000 de euro

    Venituri estimate 2025: 1,2 mil. euro



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Când economiştii care ar trebui să ne ferească de următoarea criză financiară sunt orbi: Un gol imens de informaţie face imposibilă detectarea primelor semnale că economia se pregăteşte de o prăbuşire dramatică

    Capacitatea economiştilor şi a băncilor centrale de a anticipa următoarea criză financiară este afectată de un gol tot mai mare de informaţii, pe măsură ce segmente tot mai extinse ale economiei migrează în zone opace, dominate de finanţări private şi structuri greu de monitorizat. Oficialii recunosc că pierderea transparenţei reduce şansele de a detecta acumularea riscurilor sistemice înainte ca acestea să se transforme într-un şoc major, scrie Bloomberg.

    Problema a devenit evidentă inclusiv în SUA, unde Federal Reserve a rămas temporar fără indicatori esenţiali în timpul blocajului guvernamental de anul trecut, inclusiv date despre inflaţie, vânzări retail şi piaţa muncii. Dincolo de episoade punctuale, schimbarea este structurală. Pe măsură ce capitalul privat atrage tot mai multe companii, informaţiile care altădată ofereau semnale timpurii despre sănătatea economiei dispar din spaţiul public. Potrivit PitchBook, numărul companiilor listate în SUA s-a redus la mai mult de jumătate în ultimii 20 de ani, în timp ce numărul startup-urilor evaluate la peste 1 miliard de dolari a depăşit 850.

    În paralel, creditarea s-a mutat din sistemul bancar reglementat către fonduri private şi creditori direcţi, reducând vizibilitatea asupra riscurilor.

    „Golurile semnificative de date fac dificil pentru noi şi pentru piaţă să ştim unde se acumulează riscurile şi să anticipăm stresul”, spune Sarah Breeden, viceguvernator pentru stabilitate financiară la Bank of England.

    Instituţia a început să testeze rezilienţa sectorului non-bancar tocmai pentru a identifica vulnerabilităţi care altfel ar deveni vizibile doar în timpul unei crize.

    Elizabeth McCaul, fost membru al consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene, avertizează că viteza finanţărilor private a venit cu un cost major.

     „Dăm la schimb transparenţa pentru viteză. Acest lucru poate fi acceptabil în perioadele bune, dar într-un declin îi lasă pe factorii de decizie să navigheze fără nicio direcţie”, spune ea.

    Potrivit acesteia, structurile complexe, evaluările incerte şi supravegherea fragmentată fac ca opacitatea pieţei să fie „îngrijorătoare”.

    Autorităţile văd deja semne de risc. Federal Reserve a constatat că expunerile băncilor faţă de creditori din sistemul paralel au crescut cu peste 50%, la 2.200 miliarde dolari între 2019 şi 2024. John Schindler, secretar general al Financial Stability Board, spune că firmele de credit privat acordă împrumuturi unor debitori mai riscanţi.

    „Nu ştim care sunt modelele de finanţare şi nici care vor fi consecinţele în cazul în care vor apărea defaulturi”, afirmă el.

    Istoria recentă arată că astfel de zone opace pot declanşa şocuri majore. Colapsul Archegos Capital Management LP din 2021 a contribuit la prăbuşirea Credit Suisse, iar falimentele din 2025 ale creditorilor First Brands Group şi Tricolor Holdings au amplificat temerile privind stabilitatea sectorului. În paralel, Bank for International Settlements avertizează că mutarea asigurătorilor către active private non-lichide creşte riscul pierderilor concentrate şi reduce transparenţa.

    Lipsa vizibilităţii este agravată de instrumente precum împrumuturile care permit amânarea plăţii dobânzilor, ceea ce poate ascunde deteriorarea situaţiei financiare. În plus, chiar şi investitorii acceptă uneori mai puţină transparenţă.

    „Disciplina ar trebui să vină de la investitori”, spune Andrew Feller de la Kohn, Kohn & Colapinto LLP, dar admite că investiţiile dispersate reduc presiunea pentru raportări detaliate.

    Chiar şi băncile centrale recunosc limitele propriilor informaţii. Banca Centrală Europeană a avertizat că analiza sectorului non-bancar este „limitata” de lipsa datelor, iar Klaas Knot, fost preşedinte al Financial Stability Board, spune că fără date mai bune va fi dificil de atins acelaşi nivel de siguranţă ca în sistemul bancar.

    În acest context, autorităţile încearcă să compenseze lipsa datelor prin achiziţionarea de informaţii alternative de la furnizori privaţi precum Neudata, într-o piaţă care, potrivit Grand View Research, ar putea ajunge la 135,7 miliarde dolari până în 2030.

    Mesajul transmis de oficiali este clar.

    „Nu poţi reduce riscurile pe care nu le vezi”, spune McCaul.

    Pe măsură ce tot mai multă activitate financiară se mută în afara zonelor transparente, creşte probabilitatea ca următoarea criză să înceapă într-un punct invizibil pentru autorităţi şi să fie detectată abia când efectele devin imposibil de controlat.

     

     

     

     

     

  • Cum remodelează AI-ul lumea financiară? Directorii financiari spun că inteligenţa artificială poate aduce beneficii businessurilor. „Subiectul acesta legat de AI are nevoie, la rândul lui, în mare măsură de încredere”

    Directorii financiari sunt de părere că utilizarea inteligenţei artificiale în organizaţii poate aduce beneficii, însă folosirea acesteia trebuie gândită în zonele cele mai importante ale businessului.

    „Principala problemă a utilizării AI este aceea de a avea date curate. Cu cât ai mai multe date, cu atât este mai greu să le structurezi şi să le extragi într-un mod potrivit. Altă problemă cu AI-ul este prioritizarea. Este atât de puternic încât vrei să-l implementezi peste tot. Este vorba de costuri şi de o gândire strategică. Trebuie să luăm decizia corectă pentru a vedea în ce zone va produce cea mai mare valoare. Spre exemplu, mă gândesc la logistică şi prognoză. Prognozarea cererii şi a vânzărilor este un lucru foarte important pentru noi; cu cât suntem mai aproape de realitate, cu atât avem pierderi mai mici. Dacă aplicăm AI-ul în departamentele potrivite, AI-ul ar trebui să ducă la creşterea profitabilităţii”, a explicat Anne-Sophie Bauwens, CFO, Carrefour, la cea de-a şaptea ediţie a Deloitte CFO Summit 2026, conferinţa anuală dedicată directorilor financiari, organizată miercuri, pe 4 februarie, în parteneriat cu Ziarul Financiar.

    Totuşi, un subiect essential în implementarea AI este nevoia de încredere, după cum explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    „Subiectul acesta legat de AI are nevoie, la rândul lui, în mare măsură de încredere: încredere legată de modul în care funcţionează aceste soluţii, de utilizarea lor etică şi conformă cu toate standardele tot mai exigente care sunt instituite. Încredere legată de impactul pe care îl au la nivelul businessului şi al societăţii”.

    Studiul Deloitte Finance Trends 2026, realizat la nivel global în rândul companiilor cu venituri anuale ce depăşesc 1 miliard, a reliefat că mai mult de şase din zece (63%) lideri financiari chestionaţi au implementat integral şi folosesc soluţii AI în mod activ în departamentele lor, iar 21% dintre ei raportează deja un randament clar şi măsurabil al acestei investiţii.

    „Progresul în implementarea AI depinde în mare măsură de stadiul în care se află liderii financiari în parcursul lor AI. Aproape fiecare departament financiar experimentează în prezent cel puţin un caz de utilizare a AI, însă 63% dintre respondenţi afirmă că au implementat complet şi utilizează activ soluţii AI în funcţia financiară, în timp ce doar 21% consideră că aceste investiţii în AI au generat deja valoare clară şi măsurabilă, iar doar 14% au atins nivelul suplimentar de integrare completă a agenţilor AI direct în funcţia financiară”, a explicat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România.

    Potrivit lui Alexander Boersch, economist-şef şi coordonator al Diviziei de Cercetare, Deloitte Germania, ţările fost comuniste din Europa de Est pot recupera decalajele prin creşterea productivităţii, iar acest lucru înseamnă atât integrarea inteligenţei artificiale, cât şi pregătirea oamenilor pentru noile schimbări aduse de tehnologie.

    „Următorul model economic care va permite creşterea continuă şi reducerea diferenţelor dintre Europa şi fostele ţări comuniste? Cred că totul ţine, în esenţă, de productivitate. Dacă ne uităm şi din perspectiva modului în care Europa, ca ansamblu, poate reduce decalajul faţă de SUA, creşterea productivităţii va fi esenţială pentru acest obiectiv şi cred că va fi la fel de importantă şi pentru ţările din Europa de Est. Acest lucru implică un accent puternic pe educaţie, pe o forţă de muncă bine pregătită, iar în această nouă eră pe care o abordăm, în care AI va juca un rol major, va fi necesară şi educaţia în domeniul AI, cum să o folosim, cum să o înţelegem şi cum să o valorificăm într-un mod productiv”.

    Şi pentru liderii din domeniul bancar inteligenţa artificială poate fi un game changer, însă rolul oamenilor va fi acela de a înţelege datele şi analizele realizate de AI.

    „În acest context e important să rămânem up-to-date cu tehnologia, dar rolul oamenilor este cel mai important. Indiferent câte date analizează AI-ul, cineva trebuie să explice şi trebuie să tragă concluziile şi cineva trebuie să vorbească cu colegii de la business, cu CEO-ul, cu investitorii şi acolo va rămâne mereu acest rol de business partner al CEO-ului şi al echipei”, a spus Philipp Gamauf, CFO, ING Bank România.

    Dr. Alexander Boersch, Economistul-Şef şi Coordonatorul Diviziei de Cercetare, Deloitte Germania

    ♦ Următorul model economic care va permite creşterea continuă şi reducerea diferenţelor dintre Europa şi fostele ţări comuniste? Cred că totul ţine, în esenţă, de productivitate. Dacă ne uităm şi din perspectiva modului în care Europa, ca ansamblu, poate reduce decalajul faţă de SUA, creşterea productivităţii va fi esenţială pentru acest obiectiv şi cred că va fi la fel de importantă şi pentru ţările din Europa de Est. Acest lucru implică un accent puternic pe educaţie, pe o forţă de muncă bine pregătită, iar în această nouă eră pe care o abordăm, în care AI va juca un rol major, va fi necesară şi educaţia în domeniul AI, cum să o folosim, cum să o înţelegem şi cum să o valorificăm într-un mod productiv.

    ♦ M-aş aştepta, şi vedem deja acest lucru şi în SUA, ca aceste tehnologii digitale să fie unul dintre principalii, dacă nu chiar principalul motor de creştere în viitor. Iar în Europa nu cred că este necesar să imităm Silicon Valley. Avem nevoie să ne găsim propria modalitate de a aplica AI.

    Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România

    ♦ Securitatea datelor reprezintă principala provocare în implementarea AI pentru liderii financiari respondenţi.

    ♦ În prezent, zona în care unii lideri financiari văd unul dintre cele mai mari potenţiale este AI-ul bazat pe agenţi, în special ca instrument pentru planificare şi analiză financiară, care poate juca un rol esenţial în navigarea incertitudinii şi în ghidarea alocării capitalului, dar şi în managementul vânzărilor şi al profitabilităţii, optimizarea capitalului de lucru şi managementul cheltuielilor.

    Philipp Gamauf, CFO, ING Bank România

    ♦ Cum schimbă inteligenţa artificială departamentul financiar? Toţi jucătorii din piaţă încearcă să folosească inteligenţa artificială în procese interne, să îmbunătăţească cumva eficienţa. Şi, într-un fel, asta este un must, dar cred că trebuie să ne uităm un pic dincolo de eficienţă. Şi cei care vor câştiga în viitor, cred că sunt firmele care să gândesc la clienţi, cum putem să ajutăm clientul folosind inteligenţa artificială. Implementăm un chatbot pentru că vrem să reducem costurile din contact center sau implementăm un chatbot pentru că este atât de inteligent că va rezolva problemele clienţilor într-un fel în care ne creşte customer satisfaction? Cred că asta va face o diferenţă foarte, foarte mare.

    ♦ În finance vorbim de mai multe zone în care se aplică inteligenţa artificială, în procese manuale, şi tot ce înseamnă forecasting, data analysis.

    ♦ În acest context e important să rămânem up-to-date cu tehnologia, dar rolul oamenilor este cel mai important. Indiferent câte date analizează AI-ul, cineva trebuie să explice şi trebuie să tragă concluziile şi cineva trebuie să vorbească cu colegii de la business, cu CEO-ul, cu investitorii şi acolo va rămâne mereu acest rol de business partner al CEO-ului şi al echipei.

    Iulian Bogdan, CFO, Adrem Group

    ♦ Am pus bazele digitalizării pe care dorim să o facem în 2026 şi 2027 – o digitalizare completă a companiei, pornind de la electrician şi până la CEO, pentru a avea un flux de date coerent şi curat, pe care îl putem mai apoi transforma cu AI şi folosi mai eficient.

    ♦ Pentru producătorii de energie a devenit foarte relevant să aibă un forecast cât mai bun şi coerent de producţie, pentru a-şi maximiza veniturile, mai ales în cazul producătorilor de energie regenerabilă. Cu un flux de date coerent şi cu AI, poţi să fii mai bine pregătit pentru viitor.

    Anne-Sophie Bauwens, CFO, Carrefour

    ♦ Ca retailer, trebuie să demonstrăm agilitate şi angajament în a ne proteja consumatorii, începând cu protejarea puterii lor de cumpărare.

    ♦ Pentru a demonstra acest lucru, Carrefour a lansat un program de discounturi pe termen lung, cu peste 2.000 de produse care au reduceri de preţ.

    ♦ Un alt aspect important este reprezentat de produsele sub marcă proprie, unde am avut reduceri de până la 25% în 2025.

    ♦ Totodată, avem programul Act for Good, în care oferim diverse reduceri.

    ♦ Putem menţiona alte două aspecte: creşterea e-commerce-ului, care a avut o creştere de două cifre în România; în această zonă, avem o cotă de piaţă de 25%. În acelaşi timp, piaţa de retail şi-a continuat extinderea în 2025 prin deschiderea de noi magazine.

    Eliza Predoiu, CFO, NEPI Rockcastle

    ♦ În fiecare zi mă întreb cum să rămân suficient de conservatoare ca să protejez businessul şi, totuşi, suficient de flexibilă pentru a crea oportunităţi de creştere. Cred că aceasta este principala provocare pe care eu, ca CFO, o am.

    ♦ Cred că inteligenţa artificială este „cool”, dar mai cred că cea umană este cheia. Fireşte că şi noi am automatizat la NEPI Rockcastle o serie de procese de rutină, reconcilieri, rapoarte, vânzări, dar ne-am creat şi o echipă de oameni cu alte competenţe, care să ofere insighturi şi să ne ajute să luăm decizii.

    ♦ Oameni care să ştie să interpreteze datele şi să spună povestea din spatele lor, ajutând la luarea unor decizii la timp, ceea ce se traduce şi în profitabilitate. Este un element calitativ foarte important pentru a ne mişca agil într-o piaţă aflată în schimbare.

    Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova

    ♦ O bună parte din activitatea noastră este concentrată în câteva industrii: cu siguranţă în industria serviciilor financiare, cu siguranţă în industria energiei, cu siguranţă în industria de retail şi consumer, dar şi în alte industrii, inclusiv manufacturing, automotive, tehnologie şi imobiliare.

    ♦ Pentru fiecare dintre aceste industrii avem iniţiative multidisciplinare şi grupuri de colegi seniori care lucrează la dezvoltarea înţelegerii şi conectării noastre la piaţă şi la actualizarea portofoliilor de competenţe, pentru a fi cât mai relevanţi în fiecare moment de dezvoltare a acestor industrii.

    ♦ Subiectul acesta legat de AI are nevoie la rândul lui de, în mare măsură de încredere, încredere legată de modul în care funcţionează aceste soluţii, legată de utilizarea lor etică şi conformă cu toate standardele tot mai exigente care sunt instituite.

  • COVER STORY. Ţinta pe termen lung: o lume fără fum

    România este centrul operaţiunilor BAT din Europa de Sud-Est, coordonând 13 pieţe şi procesul de transformare a afacerii în arie. Peste 70% din producţia fabricii dezvoltată la Ploieşti ajunge la consumatori în zeci de pieţe din întreaga lume, contribuind în mod pozitiv la balanţa comercială a ţării. Kingsley Wheaton, Chief Corporate Officer în cadrul echipei globale de management a BAT, a vizitat recent România, prilej cu care a povestit cum se vede ţara noastră din birourile de la Londra, de ce este afacerea de pe plan local cu adevărat remarcabilă şi care este strategia de dezvoltare a companiei pe termen lung.